MUNTELE CEAHLAU- POLITA CU CRINI

-reprezinta o rezervatie complexa, floristica si faunistica, cu o suprafata de 4.073 ha aflata intre valea Bistricioarei la nord, la sud valea Bicazului, la est lacul de acumulare de pe Bistrita, iar la vest paraiele Pantecu si Bistra.

-asezarea in trepte, asemeni unui amfiteatru, adaposteste paduri intinse de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) si molid (Picea abies), iar pe crestele alpine palcuri de larice (Larix decida var. polonica).

-in etajul superior este Pionul- cu o spinare lata, de unde ies in evidenta varful Toaca (1904 m) in forma de piramida si Panaghia ca un turn urias. Versantii abrupti, cu prapastii ametitoare, ascund jnepeni (Pinus mugo) si ienuperi (Juniperus communis) impreuna cu afin (Vaccinium myrtillus) si alte plante alpine.

-al doilea etaj este reprezentat de numeroase obcini cu altitudinea de 1.000 m, care se continua cu un al treilea etaj, format din asa numitele „picioare” care coboara in vaile apelor care dreneaza zona. In aceasta zona intalnim laricele (Larix deciduas var. polonica). In zona de arbori de la obarsia paraului Izvorul Muntelui, sub cabana Dochia, se gasesc aceste specii de arboret pe versantii insoriti, in punctele Polita cu crini, Polita din piatra cu apa, Piatra Detunata, Piciorul Scurt, Piciorul Maicelor, amestecuri de molid, fag, uneori brad si paltin de munte (Acer pseudoplatanus).

-in aceasta zona se gasesc cele mai frumoase exemplare de larice din tara, cunoscute sub denumirea de zada (crin sau stejarul muntilor), cu inaltimi impresionante (peste 33 m) si un diametru de 90 cm. Localnicii denumesc laricele crin, de unde si numele de “Polita cu crini” data pragului calcaros unde se gaseste aceasta specie, pe o suprafata de 1.877 ha. A fost declarata monument al naturii inca din anul 1941.

-covorul vegetal este format din specii ca piciorul cocosului (Ranunculus acer), ciubotica cucului (Primula leucophylla), viorele (Viola biflora), clopotei (Campanula carpathica) etc.

-studiul florei a scos la iveala un numar de 1.250 de specii inferioare si 1.540 de plante vasculare, cu o importanta stiintifica foarte valoroasa.

-endemismele carpatice sunt reprezentate de coada soricelului (Achillea spiculifolius), clopotei (Campanul acarpathica), garofita de munte (Dianthus spiculifolius) etc.

-exista si multe raritati floristice pentru Moldova si tara noastra, de exemplu vulturica de Pojorata (Hieracium pojoritense), opaita lui Zawadzki (Melandrium Zawadzkii), dar si alte monumente ale naturii ca: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea de colt (Leontopodium alpinum), tisa (Taxus baccata) etc.

-legate de clima si vegetatie, animalele, aceasta podoaba a muntelui, isi cauta loc in colturile linistite si neumblate, prin luminisurile poienilor sau intre haurile adanci. Peste tot misuna o lume intreaga, incepand de la melc, fluturi si nenumarate insecte, trecand la pasari de tot soiul si apoi de la ciute pana la voinicul, dar greoiul urs. Printre animalele mai importante care traiesc in aceste paduri intalnim: cerbul, mistretul, iepurele, lupul, vulpea, viezurele, pisica salbatica, jderul si altele.

-datorita elementelor specifice, de flora si fauna cu importanta stiintifica, s-a propus crearea Parcului National din Carpatii Rasariteni.