Asezare geografica:

-Muntii Apuseni reprezinta partea care inchide spre vest cercul carpatic, intre dealurile depresiunii Transilvaniei si campia Tisei, Muntii Bihor constituind nucleul Muntilor Apuseni (Carpatii Occidentali) si, totodata, treapta montana cea mai inalta a acestora;

-Masivul Vladeasa reprezinta prelungirea nordica a Masivului Bihor.

Alcatuire litologica:

-Masivul Bihor este constituit din sisturi cristaline, eruptive si sedimentare (conglomerate, gresii, calcare, marne rezistente la eroziune);

-Masivul Vladeasa este alcatuit din roci vulcanice (dacite, riolite si granodiorite), sisturi cristaline si local calcare jurasice.

Relief:

-Muntii Bihor-Vladeasa sunt compusi din trei unitati, total diferite: Bihorul sudic, Bihorul Nordic si Vladeasa;

-Bihorul sudic cuprinde Masivul Biharia, orientat vest-est, treapta montana cea mai inalta a intregii suprafete a Muntilor Apuseni, avand altitudinea maxima de 1849 m in Varful Curcubata Mare. Alcatuiti din roci rezistente la eroziune, care au imprimat reliefului un aspect masiv, acesti munti prezinta interfluvii largi si povarnisuri domoale;

-Bihorul nordic este reprezentat de un relief in principal carstic datorita calcarelor din structura sa litologica. Exemplul cel mai caracteristic il constituie platoul Padis, cu un ansamblu intreg de forme carstice: vai seci (denumite de moti hoance), doline, uvale, polii, avenuri, lapiezuri, chei, izbucuri si pesteri (Cetatile Ponorului, Scarisoara, Focul Viu, Cetatea Radesei s.a.);

-in acest sector se afla punctual de maxima atractie turistica din toti Muntii Apuseni, cu obiective majore precum Cetatile Ponorului, Ghetarul Scarisoara, Cheile Somesului Cald, Cheile Galbenii la care se mai pot adauga Groapa de la Barsa, Platoul carstic Lumea Pierduta, valea Garda cu pesterile de la Casa de Piatra;

-Masivul Vladeasaeste bine individualizat, cu relief domol, cu o culme centrala, orientata nord-nord-est/sud-sud-vest, tesita, dominata de mai multe varfuri care depasesc 1600 m altitudine (Vladeasa 1836 m-altitudinea maxima a masivului, Buteasa 1792 m, Carligatele 1694 m, Bohodei s.a.) din care se desprind catre vest si est alte culmi prelungi, domoale;

-in jurul izvoarelor vaii Draganului se alipesc doua zone calcaroase caracterizate de fenomene carstice: la est zona Pietrele-Albe-Valea Seaca, iar la sud zona de izvoare a Somesului Cald, care face trecerea spre Muntii Bihorului.

Reteaua hidrografica:

-Masivul Vladeasa este drenat de doua ape principale care ii formeaza si limita de est-Dragan si limita de vest- Iada;

-din Muntii Bihorului izvorasc mai multe rauri precum Ariesu Mare, Ariesu Mic, Somesu Cald, Crisu Negru, Crisu Pietros s.a.

Clima:

-clima acestor masive este tipica montana, in general rece si umeda. Temperatura inregistreaza valori de 2°C in masivele Biharia si Vladeasa, ajungand la 4°C in zona platformelor calcaroase si pana la 10°C in depresiunea Beius;

-vanturile predominante bat din vest, incarcati cu vapori de apa. Astfel, precipitatiile inregistreaza valori foarte ridicate- de pana la 1400 mm anual pana la altitudinea de 1800 m.

Vegetatia:

-ca in toti muntii carpatici, vegetatia este etajata pe verticala: goluri alpine-paduri de rasinoase-paduri de foioase alternand cu fanetele;

-golurile alpine apar de la 1600 m altitudine in sus, in Biharia si estul masivului Vladeasa si cuprind tufe de ienupar (Juniperus communis), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitis-idaea), coacaz (Bruckenthalia spiculiflora) si foarte rar bujor de munte (Rhododrendon kotschyi);

-padurile de rasinoase, in care predomina molidul (Picea abies), ocupa mari suprafete din bazinele vailor Dragan si Somesul Cald;

-zona calcaroasa a Bihorului este acoperita cu pajisti alpine adapostind specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc;

-vegetatia mlastinilor de turba (zona Padis, culmea Vladesei), denumite de localnici tinoave sau molhasuri, prezinta o vegetatie caracteristica vailor adanci cu flori si specii de brusture, ale caror frunze pot ajunge pana la 1 m lungime.

Fauna:

-este reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia) s.a;

- fauna acvatica a Muntilor Apuseni se caracterizeaza prin numeroase specii de pastravi (Salmo truta fario).

Rezervatii naturale:

-Muntii Bihor-Vladeasa reprezinta o regiune de mara concentratie a frumusetilor naturale. Ea reprezinta un tinut cu multiple fenomene carstice, unele cu valoare internationala, numeroase pesteri si abrupturi. Importante datorita formatiunilor geologice specifice, florei si faunei proprii, cele mai importante obiective declarate monumente ale naturii sunt: Ghetarul Scarisoara, Pesterile Pojarul Politei, Corbasca si Cornii, Ghetarul de la Vartop, Cetatile ponorului si Cheile Galbenei.

Populatie si asezari:

-spre deosebire de ceilalti munti din arcul carpatic, Muntii Apuseni sunt populati pana la cele mai mari altitudini cu asezari permanente;

-populatia tipica a Apusenilor o constituie motii, locuitori de veacuri ai bazinului superior al Vaii Ariesului, de la izvoare pana la Campenisi, ai bazinului Somesului Cald pana la comuna Belis.

Asezare geografica:

-culmea muntoasa a Padurii Craiului este situata in nord-vestul Muntilor Apuseni, extinsa pe circa 750 km², marginita de valea Crisului Repede, respectiv de Depresiunea Vad-Borod (la nord), de Crisul Negru, respectiv Depresiunea Beius (la sud si sud-vest), de valea Iadei (la est) si de Dealurile Padurii Craiului (la vest si nord-vest).

-Muntii Padurea Craiului se detaseaza net, formand parca o peninsula care sparge relieful sters al bazinelor Beius si Borod.

Alcatuire geologica:

-Muntii Padurea Craiului sunt alcatuiti predominant din calcare mezozoice carstificabile (triasice, jurasice si cretacice; depozitelor jurasice le sunt asociate zacamintele de bauxita, exploatate la Rosia si Zece Hotare) si, marginal, din roci vulcanice neogene.

Relief:

-se caracterizeaza prin creste putin proeminente, slab individualizate, orientate haotic, in toate directiile, care, frecvent, se despletesc in largi platouri carstice;

-partea de nord-vest a masivului este alcatuita din roci necarstificabile si de aceea relieful este diferit fata de zona centrala a acestor munti. In partea de vest lipsesc cheile salbatice sau platourile suspendate, ponoarele sau izbucurile;

-creasta principala este slab evidentiata in teren, fiind marcata de inaltimi precum Campul Arsurilor, Plesa lui Seghis, Dealul Varului, avand altitudinea maxima de l004 m (Varful Magura Beiusele);

-la nord si nord-est de creasta principala se desprind cateva culmi tesite care se termina brusc in bazinul Borodului, fie in taietura puternica formata de cursul superior al Crisului Repede.

-frecventa depozitelor calcaroase a generat dezvoltarea unui relief carstic tipic: pesterile Vadu Crisului, Meziad, Vantului, Ursilor s.a sau Cheile Crisului Repede, la Vad, si ale Rosiei, la Cabesti, dolinele de la Carmazan, Damis, Imasu Batranului etc.

Reteaua hidrografica:

-intreaga regiune este drenata de doua bazine hidrografice: in nord apele sunt tributare Crisului Repede (cel mai important afluent fiind Iadul), iar in sud Crisului Negru;

-intre localitatile Suncuius si Vadu Crisului, s-a dezvoltat Defileul Crisului Repede, cu un relief salbatic, cu pereti verticali care adapostesc nenumarate pesteri.

Clima:

-clima caracteristica acestor munti cuprinde valori anuale ale temperaturii intre 4 si 8°C, iar la ses, in zona invecinata masivului, chiar si peste 10°C;

-precipitatiile au valori ridicate, de 800-1000 mm anual, pentru altitudinile destul de mici ale acestui sector montan;

Vegetatia:

-suprafata Muntilor Padurea Craiului este acoperita cu intinse paduri de foioase, in care apar palcuri rare de molizi (Picea abies) si sunt intrerupte de poieni largi, instalate pe platouri carstice;

-in padurile de foioase predomina specii de fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), gorunul (Quercus petraea), mesteacanul (Betula verrucosa) si ciresul (Cerasus avium);

-dintre arbusti amintim alunul (Corylus avellana), cornul (Cornus mas) si porumbarul cu ghimpi (Prunus spinosa) in marginea dolinelor si a zonelor stancoase la altitudine mica;

-paraul Peta de la Baile 1 Mai gazduieste lotusi (Nymphaea lotus var. thermalis).

Fauna:

-este reprezentata de tot mai putine exemplare de urs brun (Ursus arctos), desi in trecut era bine reprezentat de stramosul lui, Ursus spelaeus. Alte animale salbatice care populeaza aceste paduri mai sunt: rasul (Lynx lynx), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerbul carpatin (Cervus elaphus).

Rezervatii naturale:

-Muntii Padurea Craiului sunt renumiti pentru formatiunile carstice specifice, cat si flora si fauna proprie. Cele mai renumite atractii turistice sunt reprezentate de Defileul Crisului Repede care uimeste prin salbaticia peisajului, dar si Pestera Ciuc Izbuc si Pestera Lesului de la Bulz.

Populatie si asezari:

-descoperirile facute de biospeologi in anul 1965 arata ca acesti munti au fost locuiti din perioada preistorica. In Pestera Ciuc-Izbuc s-au gasit urme de om alaturi de o figurina umana gravata in chip primitiv alaturi de un craniu de Ursus spelaeus.

Asezare geografica:

-acesti muntii sunt situati in partea de sud a Muntilor Apuseni, la nord de valea Muresului, intre valea Ampoiului (la est) si Valea Rosie, afluent de dreapta al Muresului (la vest).

Alcatuire geologica:

-Muntii Metaliferi au o alcatuire litologica variata: gresii, marne, argile, conglomerate, sisturi cristaline, piroclastite vulcanice, calcare jurasice.

Relief:

-situati la sud de Valea Ariesului, acesti munti au culmi domoale, de mica altitudine

cu altitudini ce variaza intre 500 si 1000 m (altitudinea maxima: 1170 m Varful Fericeli;

-cu toate ca rocile calcaroase sunt dispersate in arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, pesteri, podul natural de la Grohot s.a.). Toate aceste calcare albe sunt reprezentate de cele de la Vulcan, Dambau si Piatra Craivii;

-acesti munti prezinta frecvente forme de relief vulcanic, cu conuri distruse de eroziune, pe unde pamantul a revarsat candva lave incandescente, care au adus la iveala pretioase zacaminte de aur sau argint. Fosti vulcani sunt la Zlatna, Sacaramb, Brad, Cetatea de la Rosia Montana, Detunata;

-o caracteristica pentru acesti munti este si prezenta a numeroase depresiuni intramontane (Zlatna, Baita, Luncoiu, Visca, Ilia s.a.).

Resurse naturale:

-acesti munti au cunoscut exploatari inca din perioada romana (fosta exploatare de aur de la Rosia Montana). In Muntii Metaliferi se gasesc nenumarate zacaminte de aur, argint, mercur, pirite si sulfuri complexe.

 Pe stancariile calcaroase se dezvoltatufarisuri de liliac si scumpie si pajisti de stancarie. Prezinta frecvente forme de relief  vulcanic, cu conuri distruse de eroziune. Sunt intens fragmentati de afluentii Muresului si Crisului Alb. Au numeroase depresiuni intramontane (Zlatna, Baita, Luncoiu, Visca, Ilia s.a.); exploatari de aur, argint, mercur, pirite si sulfuri complexe; pante acoperite cu paduri de foioase.

Alcatuire geologica:

-in partea de nord-vest a Muntilor Metaliferi se afla acesti munti, unde calcarele sunt predominante ;

-muntii de la nord de Valea Ariesului sunt mai vechi si mai inalti, formati din sisturi cristaline si calcare.

Relief:

-ferastruiti adanc de apele care ii strabat prin chei inguste (Cheile Galzii, Rametilor, Poienii...)