Muntii Bucegi
Asezare
geografica:
-in lantul
carpatic romanesc, un loc de frunte il ocupa cetatea de piatra a Bucegilor
-acest masiv
muntos se situeaza in extremitatea estica a Carpatilor
Meridionali, intre Valea Prahovei, la est (pe care o domina printr-un
abrupt de peste 1000
m) si Muntii Leaota, la vest; iar in partea nordica culoarul Rucar-Bran.
Alcatuire geologica:
-din punct de vedere fizico-geografic
(masivitate, frecvente urme glaciare etc),
masivul Bucegi face parte din Carpatii Meridionali, iar geologic este incadrat
in Carpatii Orientali (alcatuit
predominant din gresii si conglomerate, partial si calcare);
-de fapt, este un
vast sinclinal in conglomeratele Cretacicului inferior (cunoscute sub
denumirea de conglomerate de Bucegi), avand aspectul unui podis
inalt, cu altitudine medie de circa 2000 m, bine marcat in
ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun
in evidenta flancurile exterioare ale sinclinalului.
-alternanta
stratelor de gresii, marne si conglomerate, precum si neuniformitatea litologica
a conglomeratelor au conditionat formarea, prin dezagregarea si eroziunea
diferentiala exercitata de vant, ploi. gelivatie etc.
Relief:
-la 1800-2400 m altitudine s-a dezvoltat o
larga suprafata structurala, cunoscuta sub numele
de Platoul Bucegilor, care este terminat
cu un front de cuesta, puternic fragmentat, ce formeaza abruptul prahovean al Bucegilor. Relieful acestei culmi
principale se caracterizeaza prin pereti stancosi inalti, brazdati de vai si
hornuri adanci inchise de numeroase brane, creste ascutite si zimtate, inaltate
intre adanci vagauni ale vailor;
-platoul
Bucegilor este larg de 1-3 km si se desfasoara pe o lungime de 10 km. Strabatut
de paraul Izvorul Dorului care isi trage apele de sub creasta Babele, acest
areal se desparte in doua siruri paralele de inaltimi: spre rasarit sirul
prahovean si spre vest cel ialomitean;
-sirul prahovean
este alcatuit din munti care descresc de la nord la sud: Costila (2489 m),
Caraiman (2384 m), Jepii Mici. (2143 m), Jepii Mari, (2075 m), Piatra Arsa
(2044m), Furnica (2102 m), Coltii lui Barbes (2029 m);
-intre Costila si
Piatra Arsa sirul are aceasi orientare si intregul versant prahovean este
stancos si abrupt. De la Piatra Arsa versantii exteriori dinspre Sinaia sunt
mai putin stancosi si cu o inclinare generala mai mica;
-sirul ialomitean
este format Babele (2292 m), Cocora (2182 m), Laptici cu varfurile Pietrosu
(1932 m) si Laptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetu (1861 m);
-nu departe la
sud de Varful Vanturisul se afla limita platoului Bucegilor, deasupra
izvoarelor Vaii Carpinisului (afluent al Ialomicioarei);
-Masivul Bucegi prezinta
evidente urme ale glaciatiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului etc.)
si numeroase fenomene periglaciare (grohotisuri, custuri, morene,
nise nivale. rauri de pietre etc);
-in Muntii Bucegi
apar fenomene calcare, datorita calcarelor cu lapiezuri (santuri de scurgere
neregulata), doline (stagneaza zapezile mai multa vreme), chei, vai stramte si
pesteri care au o evolutie foarte complexa;
-in lungul
Ialomitei, apar in benzile de calcar o succesiune de chei si bazinete ca Cheile
Ursilor-Pesteri si bazinul Padina, Cheile Tatarului Mic, bazinetul ‘dintre
Tatare’ si Cheile Tatarului Mare, bazinetul Bolboci si Cheile Zanoaga Mica,
bazinetul Scropoasa si Cheile Orzei, bazinetul Dobresti si cheile cu acelasi
nume.
Clima:
-distributia
verticala a temperaturii este influentata nu numai de altitudine dar si de
formele de relief. Astfel, se pot produce frecvente inversiuni ale temperaturii
chiar si cu diferente de 10-15 C pe creste fata de poalele muntilor. Pe
crestele inalte temperaturile au in general valori medii reduse. Observatiile
meteorologice au arata ca Varful Omu inregistreaza aproape tot timpul anului
temperaturi sub 0 C ;
-zona alpina este
in permanenta supusa vanturilor care au o orientare constanta tot timpul anului
vest/nord-vest si est/sud-est;
-Masivul Bucegilor
Bucegilor se afla intr-o zona cu precipitatii bogate (800-1350 mm anual.
Vegetatie:
-versantii
Muntilor Bucegi sunt, in cea mai mare parte, acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica) sau
cu paduri de fag in amestec cu brad (Abies
alba) si molid(Picea abies). Spre limita superioara a padurilor se dezvolta
zada sau laricele (Larix decidua);
-in portiunile
abrupte, unde padurea nu s-a putut dezvolta, se intalnesc
pajistile de stancarie (asa-numitele „brane“). Jnepenisurile (Pinus mugo)
care altadata erau bine reprezentate, se mai intalnesc doar local, pe
versantii si la obarsiile vailor (un palc de jnepeni batrani, de mari
dimensiuni, se gaseste la marginea platoului Bucegilor in apropiere de Piatra
Arsa);
- pajistile au un
caracter secundar, fiind mult modificate de actiunea omului, si s-au instalat
in locul padurilor defrisate cu iarba vantului (Agrostis tenuis) si paius rosu
(Festuca rubra), parul porcului sau taposica (Nardus stricta), trifoiul de
munte (Trifolium montanum);
-dintre speciile rare si endemice
amintim: clopoteii (Campanula carpatica), bulbuci (Trollius europaeus), zambrul
(Pinus cembra), macul galben (Papaver pyrenaicum ssp. corona sancti stephani,
Festuca bucegiensis, bujorul de munte sau smirdarul
(Rhododendron kotschyi), floarea de colt (Leontopodjum
alpinum) etc, diverse specii de gentiana si de plante in pernite,
caracteristice etajului alpin, cum sunt gusa porumbelului pitica (Silene acaulis),
Minuartia sedaides, diferite specii de Saxifraga etc
Fauna:
-Masivul Bucegi
adaposteste o fauna bogata, fiind reprezentata de mamifere ca cerbul (Cervus
elaphus), caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis
lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx), ursul (Ursus arctos);
-dintre pasari amintim cocosul de munte (Tetrao
urogallus); corbul (Corvus corax) si tot mai rar (Aquila chrysaëtus). Pe stanci
mai intalnim vulturul plesuv sur (Gyps fulvus fulvus), vulturul plesuv brun
(Aegypius monachus);
-pe stancile alpine traieste capra neagra
(Rupicapra rupicapra) avand un numar considerabil de specii (500);
-reptilele sunt reprezentate in principal de specii de soparla (Lacerta
agilis, Lacerta vivipara) sau vipera (Vipera berus);
-numeroase sunt si coleopterele (gandacii) care cuprind peste 2000 de
specii, majoritatea cu larga raspandire in teritoriul euro-siberian dar si
lepidopterele (fluturii) insumeaza peste 800 de specii.
Rezervatii
naturale:
-Rezervatia
principala reprezinta o zona
ocrotita complexa care atrage anual mii de turisti iubitori de munte si de
feericul peisajelor pe care Masivul Bucegi il ofera. Asemanatoare unei potcoave gigantice, rezervatia
ocupa o suprafata de 6680 ha, unul dintre cele mai intinse areale de acest fel
din Romania. Limita inferioara se afla in jurul valorilor de 1000-1100 m, iar
cea superioara ajunge la 2500 m (Varful Omu 2507 m), cu relief spectaculos (abrupturi, creste ascutite, circuri si vai glaciare, relief carstic, vai torentiale, turnuri, clai, formatiunile
reziduale Sfinxul, Babele, pietrele
singuratice sub forma de ciuperci
etc). In cadrul rezervatiei este constituita zona stiintifica Caraiman-Jepi,
care cuprinde abruptul prahovean al acestor munti si in care orice fel de
exploatare este interzisa. In 1990,
masivul Bucegi a fost declarat Parc national (extins pe 35 700 ha);
-Rezervatia
‘Pestera Ialomitei’ este situata pe Muntii Cocora si Batrana si cuprinde
padurea Cocora, Pestera Ialomitei si imprejurimile, cu Cheile Ursilor, Cheile
Pesterii, Valea Horoabei si o parte din zona subalpina a muntelui Batrana;
-Rezervatia
‘Zanoaga’ se afla pe muntele cu acelasi nume , cuprinzand abrupturile sudic si
cel estic din acest sector montan;
-in cadrul acestor
zone ocrotite s-au organizat mici rezervatii botanice locale, pe suprafete mici
pentru protejarea anumitor plante specifice regiunii (varful Omu, creasta
Babele langa cabana cu acelasi nume, poiana Crucii langa cabana Pestera,
turbaria Laptici pe malul stang al Ialomitei, Cheile Tatarului si Cheile
Coteanului etc).
Populatie si asezari:
-cadrul natural de pe Platoul Bucegi a fost in mare parte
afectata de trecerea prin aceasta
zona a unui numar mare de turisti, cat si din cauza unor activitati antropice, fapt ce a determinat
degradarea puternica a mediului inconjurator si implicit a covorului vegetal
si, in consecinta,
dezvoltarea lui discontinua.
Turism:
- Masivul Bucegi reprezinta unul dintre cele mai
atractive obiective turistice ale tarii prin prezenta, in cadrul lui, a
podurilor etajate la diferite altitudini, vai adanci-cheile-sau cele largi care
inscriu in tiparele lor forma literei U, ciupercile de piatra presarate pe
suprafete inalte expuse tariei vantului sau branele care tivesc abrupturile;
-toate aceste numeroase fenomene
naturale (Pestera Ialomitei, cheile Horoabelor. Ursilor, Pesterii,
Tatarului, Zanoagei, Orzei de pe cursul superior al Ialomitei, izvoarele
Ialomitei, Sfinxul, Babele, Valea Gaura, Coltii Morarului etc), se
alatura unor poteci marcate, cabane (Omu, situata la cea mai
mare altitudine din tara, 2505 m dar si pe alte creste, cu altitudine mai mica:
Caraiman, Piatra Arsa, Malaiesti, Bolboci, Gura Dinam. Padina, Varful cu
Dor, Cota 1500 etc.) si hoteluri (Pestera, Babele, Cota 1400 etc), numeroase partii de schi cu diferite grade de dificultate (partia „Turistica“ de 2800 m lungime cu grad mediu de dificultate, partiile „Carp“ de 2500 m si
„Papagal“ de 2140 m. dificile s.a);
-pe Platoul Bucegi se poate urca atat cu
automobilul, pe sosea, cat si cu telecabina din Sinaia si din Busteni.
Muntii Fagaras
Asezare geografica:
-masiv muntos in partea central-estica
a Carpatilor Meridionali, se afla intre raurile Olt, la vest, si
Dambovita, la est, care domina, spre nord Podisul Transilvaniei cu 1600-2 000 m.
Alcatuire geologica:
-este constituit in intregime
din sisturi cristaline (paragnaise.mica-sisturi, cuartite, gnaise, calcare, dolomite cristaline s.a.).
Relief:
-Muntii Fagarasului se desfasoara de
la est la vest, ca o imensa culme de circa 70 km. Sunt alcatuiti dintr-o suita
de piscuri si creste aliniate intr-un front alpin nemaintalnit in Romania, care
coboara arareori sub 2000 m altitudine, numai catre extremitati. Altitudinea
maxima este de 2544 m (varful Moldoveanu, cel mai inalt din tara).
Mai exista si alte varfuri de peste 2500 m precum Negoiu (2544 m), Lespezi
(2522 m), Vanatoarea lui Buteanu (2507 m), Vistea Mare (2527 m);
-de o parte si de alta a culmii se
desprind, ca niste contraforturi, picioare sau muchii: cele dinspre nord sunt
scurte, puternic inclinate si se pierd brusc in sesul Tarii Oltului. Cele
dinspre sud sunt prelungi, coboara treptat pana la ulucul depresionar al
Lovistei, unde se sprijina langa masivele Ghitu si Frunti;
-sunt formati dintr-o creasta
principala, cu directie est-vest, (din care se detaseaza numeroase varfuri
piramidale, abrupturi si stancarii), dublata spre sud de mai multe culmi masive
montane cu inaltimi mai mici (Iezer- Papusa, Ghitu, Frunti, Cozia);
-muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai inalti din Carpatii
romanesti (au 6 varfuri de peste 2500 m, 30 de varfuri peste 2400 m si
circa 150 de varfuri peste 2300m), prezinta un caracter tipic
alpin, cu numeroase urme ale glaciatiei cuaternare (circuri, vai
si lacuri glaciare custuri, morene etc). Uneori raurile care provin din lacurile
glaciare, se prabusesc pe praguri de zeci de metri, in volburile unor cascade
precum cascada Serbotei, Urlea, Balei, Caprei, Galbenei, Vaii Rele;
-relieful fluvio-denudational apare
in contrast izbitor cu cel alpin. Vaile se ingusteaza brusc, devenind adevarate
chei, abrupturile cedeaza in fata unor versanti mai putin stancosi, muntii
prezinta culmi mai largi cu paduri si pasuni intinse.
Clima:
-acest sector montan prezinta un
climat alpin, cu precipitatii abundente (peste 1400 mm/anual) si
vanturi predominante dinspre vest;
-conditiile climatice sunt aspre mai
ales in zona alpina. Rareori in lunile de vara temperatura este mai mare de
7-8 C, iar lunile reci au valoarea medie de -8 C si chiar -11 C.
Reteaua hidrografica:
-acesti munti reprezinta un important
nod orohidrografic al Carpatilor Meridionali (de pe versantul sudic
izvorasc raurile Arges, Valsan, Rau Targului, Rau Doamnei s.a.,
iar de pe versantul nordic o puzderie de rauri mai mici - Sebes, Berivoiu,
Savastreni, Breaza, Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Cartisoara). Limita de
vest a acestor munti este drenata de Olt cu afluentul sau Topologul;
-intreaga zona
reprezinta un adevarat castel al apelor care formeaza, cea mai densa retea
hidrografica din tara, a carei valoare este de l,4 km/km2
fata de 0,5 km/km2 cat este media pe tara;
-o importanta aparte o au lacurile
alpine, ascunse in caldarile sau pe treptele vailor glaciare. In imparatia
stancilor si a crestelor, aceste lacuri aduc o nota de calm si dau un sentiment
de beatitudine turistului, prin minunatele peisaje pe care le ofera. Cele mai
importante lacuri alpine sunt: Urlea, Podragul Mare si Podragul Mic, Balea,
Avrig, Caltun, Paltin, Capra etc;
-pe raul Arges se afla lacul de baraj
Vidraru, una dintre cele mai mari lucrari hidroenergetice ale tarii.
Vegetatia:
-in zona inalta, la peste
1700 m altitudine, se extind pasunile alpine, propice pastoritului, si tufarisuri subalpine (jneapan, smirdar, afin-Vaccinium myrtillus),
printre care din loc in loc se
dezvolta exemplare izolate sau palcuri de zambru (Pinus cembra) si zada (Larix decidua), iar mai jos, pantele lor sunt acoperite cu paduri de conifere si de fag (Fagus
sylvatica);
-covorul verde al etajului alpin
este punctat de iarba stancilor (Agrostis rupestris), branduse (Crocus vernus),
ciubotica cucului (Primula elatior);
-pe calcare infloreste argintica
(Dryas octopetala) dar si specii pitice de salcii (Salix reticulata si Salix
herbacea), toporasii galbeni (Viola biflora) si floarea de colt (Leonthopodium
alpinum);
-una dintre marile podoabe ale
Fagarasului, comuna si foarte raspandita in zona alpina este ruja, bujorul de
munte sau smirdarul (Rhododendron kotschyii), planta ocrotita ce infloreste in
lunile iunie-iulie.
Fauna:
-fauna cunoaste o distributie zonala
altitudinala. Astfel, intalnim specii de cerb (Cervus elaphus), mistret (Sus
scrofa), pisica salbatica (Martes martes), jder de copac (Lynx lynx), vulpe
(Canis vulpes), urs (Ursus arctos);
-in golul alpin este imparatia
caprelor negre (Rupicapra rupicapra), specie ocrotita de lege. Masivul
Fagarasului adaposteste numarul cel mai mare de capre negre din tara
noastra ;
-pasarile cuprind si ele un numar
diversificat de specii, dar caracteristice acestei zone, datorita aparitiilor
lor tot mai rare sunt cocosul de munte (Tetrao urogallus) iar pe crestele
alpine avila de munte (Aquilla chrysaëtos chrysaëtos);
Trasee turistice:
-constituie una dintre
cele mai importante zone turistice (numeroase trasee marcate, cabane, refugii
etc.), traversat, pe la obarsiile Argesului, de soseaua de mare
altitudine (2034 m) - „Transfagasan“ - ce leaga Muntenia de Transilvania de
varfurile principale: Negoiu (2535 m), Vistea
Mare (2527m), Lespezi (2522 m), Vanatarea lui Buteanu (2506 m), Dara (2500 m), Urlea (2473 m),
Galasescu (2471 m), Arpasu Mare (2468 m), Arpasu Mic (2459 m), Ucea Mare (2434
m), Capra (2417 m).
Muntii Ciucas
Asezare geografica:
-acest masiv muntos este situat in sudul Carpatilor Orientali (in Carpatii de Curbura),
marginit de cursurile superioare
ale raurilor Buzaului la
est si Dalghiului la nord,
Depresiunea Cheia in sud.
Alcatuire
geologica:
-Masivul Ciucas
este alcatuit din conglomerate (care pot atinge o grosime de pana la 600
m), gresii si calcare de varsta albiana (Cretacicul inferior) care, in urma
eroziunii diferentiate, dau un relief
ruiniform, spectaculos.
Relief:
-masivul Ciucas
nu depaseste altitudinea de 1850-1900m decat in Varful Gropsoarele (1833 si
1853 m) si 1954 m in Varful Ciucas-altitudinea maxima;
-relieful
ruiniform prezinta numeroase abrupturi (sectorul varfurilor Tigaile Mari si Mici),
turnuri, coloane, hornuri, creste ascutite si
stanci izolate de diferite forme
(Sfinxul Bratocei, Porumbelul Bratocei,
ciuperci uriase etc);
-privit in
ansamblu, acest masiv este alcatuit din doua culmi principale: Culmea
Bratocea-Ciucas in directia sud-vest/nord-est si Culmea Gropsoarele-Zaganu,
orientate nord-vest/sud-est. Aceste doua sectoare sunt separate de Teleajen,
prin cursul sau superior (Paraul Berii).
Reteaua
hidrografica:
-acest masiv
reprezinta un adevarat castel de apa si este drenat de ape care apartin mai
multor bazine hidrografice, precum: Buzau (Cu Dalghiul), Teleajen (cu afluentii
Telejenel si Paraul Berii) si Tarlung.
Clima:
-temperatura
medie anuala in zona inalta este de 1-2 °C si mai ridicata in restul
regiunii. Vara valorile ating 10-12 °C pe culmi si 15-16 °C in restul
teritoriului. Iarna se ajunge la -7 °C la altitudini mai reduse, pana la
-9 °C pe creste;
-precipitatiile
sunt relative abundente, avand o cantitate medie de 1200 mm la poale si
1300-1350 mm spre varfuri;
-Vanturile
predominante sunt Crivatul, din sector nord-estic, care aduce viscole puternice
si Vantul de Vest care este bogat in precipitatii.
Vegetatia:
-versantii
Muntilor Ciucas sunt, in cea mai mare parte, acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica) sau
cu paduri de fag in amestec cu carpen
(Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), gorun (Quercus petraea), ulm
de munte (Ulmus glabra) si mai jos mesteacan (Betula verrucosa);
-padurile de
conifere sunt constituite in principal din molid (Picea abies). Spre limita
superioara a padurilor se dezvolta sporadic bradul (Abies alba), zada sau
laricele (Larix decidua), conifer cu frunze cazatoare pe care il gasim in
palcuri;
-de la 1600 m
incepe si domeniul pasunilor alpine cu specii de jnepenisuri
(Pinus mugo), dar si ienupar (Juniperus sibirica) fie pur sau in asociatii cu
afinul (Vaccinium myrtillus). Dar ceea ce a dus faima Ciucasului este bujorul
de munte (Rhododendron kotschyi);
- alaturi
de firuta (Poa alpina), iarba vantului (Agrostis tenuis) si paius rosu (Festuca
rubra) cresc azalea taratoare (Loiseluria procubens), macul cucului (Luzula
campestris), garofitele de munte (Dianthus superbus) si plante ocrotite, ca
sangele-voinicului (Nigritella nigra).
Fauna:
-in masivul
Ciucas traiesc numeroase animale salbatice care alcatuiesc
un pretios si variat fond cinegetic: ursi (Ursus arctos), mistreti (Sus
scrofa), cerbi (Cervus elaphus), lupi (Canis lupus), vulpi (Vulpes
vulpes), veverite (Sciurus vulgaris), iar recent a fost colonizata capra neagra (Rupicapra rupicapra), declarata monument al
naturii si ocrotita de lege;
-pasarile
sunt reprezentate prin acvila de munte (Aquila chrysaëtos), cocosul de munte (Tetrao
urogallus), ciocanitoarea neagra (Drycopus maritius), miela de apa (Cinclus
cinclus), iar reptilele prin vipera comuna
si soparla de munte (Lacerta vivipara).
Rezervatii naturale:
-zona cu bujor de munte
(Rhododendron kotschyi) din Ciucas ocupa o suprafata de 2 ha, iar planta este
ocrotita, declarata monument al naturii. Alaturi de aceasta planta rara vegeteaza
afinul (Vaccinum myrtillus), merisorul (Vaccinium vitis-idaea) etc.
-Culmea Zaganului cuprinde zona de stancarie, cu o suprafata de 3 ha, fiind
o rezervatie complexa, botanica si zoologica, cu plante endemice rare, dintre
care mentionam Koeleria transsilvanica, Dianthus kitaibelii ssp. Spiculifolius,
Hieracium villosum etc dar si numeroase specii ale melcului Alopia.
-rezervatia din Tigaile Mari acopera o suprafata de 3 ha, unde intra si
zona de stanca pana la poteca ce duce spre Varful Ciucas. Este o rezervatie
complexa-botanica si geologica-avand protejate formatiuni geologice specifice,
dar si plante endemice precum: clopotelul (Hieracium auriacum), stanjenelul de
munte (Iris ruthenica), floarea de colt (Leonthopodium alpinum), garofita
(Dianthus tenuifolius).
-Jnepenisul de pe Muntele Bratocea este situat la limita superioara a
padurii de molid si ocupa o suprafata de 2 ha (cu palcuri). Aceasta rezervatie
cuprinde versantul vestic al Culmii Bratocei, sub Varful Bratocea, dar si pe
stancariile din nord ale Varfului Ciucului si sub stanca Mana Dracului.
-Suvitele Benii, de pe Culmea Suvitelor, adapostesc floare de colt
(Leonthopodium alpinum) pe o suprafata de 2 ha. Alaturi de aceasta planta rara
mai intalnim gentiane (Gentiana verna, G.precox, G.nivalis) si garofite
(Dianthus superbus).
Muntii Baiului
Asezare
geografica:
-Muntii Baiului
reprezinta un complex de culmi muntoase in vestul Carpatilor de
Curbura (Carpatii Orientali), intre valea Prahovei la vest si valea
Doftanei la est. In partea nordica limita este mai sinuoasa,
terminandu-se cu Clabucetele Predealului;
-cea mai mare
parte a acestor munti apartine judetului Prahova, doar in extremitatea nordica
sunt cateva culmi care fac parte din judetul Brasov;
- Muntii
Baiului mai sunt cunoscuti si sub numele de Muntii Garbovei.
Alcatuire
geologica:
-Muntii Baiului
sunt alcatuiti dintr-o alternanta de gresii calcaroase,
calcare marnoase si sisturi argilo-marnoase. Local (in bazinul Zamorei)
apar sisturi cristaline incluse in masa sedimentara, pe care eroziunea le-a
descoperit.
Relief:
-inaltimea medie
a acestor munti este in jur de 1100 m, numai varfurile principale depasind 1600
m. In acest sector montan se pot distinge mai multe subunitati:
-Muntii Baiului
Mare- se desfasoara intre Prahova si Doftana si la sud de cursul superior al
Azugai. In partea nordica se afla altitudinea maxima, de 1908 m, in Varful Baiu
Mare. Catre sud se afla si alte varfuri care depasesc 1500 m altitudine precum:Dragan (1775 m), Vornicu (1627 m), Baiu Mic (1826 m) si Cazacu (1753 m)
etc;
-Muntii
Neamtului, al doilea sector al Muntilor Baiului, se desfasoara in jumatatea
nordica, intre valea superioara a Azugai si cele doua rauri Doftana. Se
prezinta sub forma unei culmi principale, care porneste din Varful Unghia
Mare (1847 m) si se termina in Varful Tigai (1699 m). Mai exista si alte
varfuri care depasesc 1600 m, ca: Neamtu (1926 m), Rusu
(1902 m), Stevia (1908 m), sau Paltinu (1899 m);
-intre cele doua
grupe ale Muntilor Baiului, se afla sectorul Petru-Orjogoaia, cu altitudini mai
reduse, care face legatura intre vaile raurilor Prahova, Azuga si Doftana.
Clima:
-valorice termice
anuale inregistreaza variatii moderate. In lunile de iarna temperatura scade de
la -4 pana la -6 °C uneori ajungand si sub -10 °C. In
timpul verii in general temperaturile sunt sub +10 °C in cea
mai mare parte a regiunii;
-precipitatiile
inregistreaza valori de aproximativ 1000 mm anual;
-vanturile
predominante au directia nord-vest/sud-est pentru cea mai mare parte a
teritoriului Muntilor Baiului.
Reteaua
hidrografica:
-acest sector
montan este drenat de o retea densa de rauri, fiind colectate de doua mari
artere hidrografice: Prahova (cu afluentul Azuga) si Doftana
Vegetatia:
-interventia
antropica a modificat mult distributia invelisului vegetal, ceea ce a dus la
aplicarea masurilor de protejare a anumitor asociatii vegetale;
-mai sus de 1600
m se afla o vegetatie alpine cu paius rosu (Festuca
rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis). Mai
intalnim si tufisuri de ienupar pitic (Juniperus sibirica), dar si arin (Alnus
viridis) sau afin (Vaccinium myrtillus);
-sunt acoperiti
cu paduri de molid (Picea excelsa), dar mai intalnim specii de brad (Abies
alba) si de fag (Fagus sylvatica) si izolat zada (Larix decidua);
-etajul fagului
(de la 1000 m altitudine in jos) ocupa suprafete mai mici care coboara pana la
400-500 m altitudine. Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus
excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus).
Fauna:
-este
reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus
arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes),
ras (Lynx lynx), cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de
munte (Tetrastes bonasia),
lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb
carpatin (Cervus elaphus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina
mregarhynchos), cinteza
(Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius),
corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc, dar si
numeroase specii de insecte sau fluturi..
Rezervatii naturale:
-zonele ocrotite mai importante sunt in bazinul superior al Vaii Rele, pe
versantul sudic al Muntelui Cumpatu si in orasul Sinaia.
Muntii Persani
Asezare geografica:
-Muntii Persani reprezinta o punte intre Carpatii Orientali, din care fac
parte (in sud-vest), si Carpatii Meridionali. Tocmai din aceste motive exista
mai multe opinii privind limitele de la nord si de la sud;
-sunt extinsi pe
directia nord-nord-est/sud-sud-vest, limitand partea de vest a
Depresiunii Brasov, iar in extremitatea de sud-vest vin in contact
cu Muntii Tagla prin intermediul Depresiunii Sinca.
Alcatuire geologica:
-Muntii Persani au o structura petrografica
complexa, alcatuita din roci cristaline, dar si roci ale flisului (calcare
mezozoice, conglomerate, marne) si aglomerate si tufuri vulcanice.
Relief:
-prezinta altitudini specifice
muntilor josi, cu o inaltime medie de 800-1000 m care corespund unei suprafete
de netezire numita Poiana Marului;
-acesti munti prezinta mai multe
compartimente, din care amintim:
-Persanii de Sud (Munceii Poienii
Marului) prezinta o altitudine redusa (800-980 m) cu varfuri mai inalte precum
Hoapecu (980 m) sau Ciuta (975 m);
-Persanii centrali reprezinta
sectorul cel mai intins si cel mai unitar, la sud de Valea Oltului. In acest
sector se contureaza doua grupe: estica si vestica. Partea estica este bine
impadurita si culminand la peste 1000 m (Varful Cetatii-1104 m, Varful
Horezu-1055 m, Coasta Tiganului-1034 m). Partea vestica a Persanilor centrali au
inaltimi mai reduse, prezentand un relief de culmi si maguri despartite de vai
adanci 250-400 m;
-Persanii de nord (Muntii Dugaului)
constituie sectorul cel mai putin impunator si mai divizat. Mai ales spre sud
inaltimile au inaltimi reduse: in Varful Dugau (1011 m), Merca (1002 m), sau
Varful Ascuns (988 m).
-relieful prezinta interesante
forme carstice (Cheile Varghisului, pestera Meresti s.a.);
Reteaua hidrografica:
-toate apele care dreneaza regiunea
apartin bazinului hidrografic al Oltului cu afluentii sai principali Varghis si
Homorod, Raul Sercaia si Raul Barsa ;
-in extremitatea de nord a Muntilor Persani,
valea Oltului si-a sculptat, in bazalte, frumosul si salbaticul
defileu de la Racos.
Clima:
-temperatura medie anuala variaza intre 2 si 8 °C, fiind mai ridicata la poalele
muntilor. Pe timpul verii temperatura poate atinge si 16°C , mai scazuta pe creste (12°C). Temperatura medie din lunile de iarna variaza intre
-4 °C si -6 °C, ajungand chiar la -8 °C pe varfurile mai inalte;
-precipitatile medii anuale
inregistreaza valori de 800-1000, si chiar 1200 mm pe varfuri.
Vegetatia:
-padurile de fag
(Fagus silvatica) vegeteaza pure sau in amestec cu gorun (Quercus petraea),
artar (Acer platanoides), ulm de munte (Ulmus glabra) si, mai rar, brad (Abies
alba). Diseminat apare si molidul (Picea abies);
- pajistile
naturale sunt invadate de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta),
iarba vantului (Agrostis tenuis);
-pe terenurile
calcaroase se dezvolta tufarisuri de corn (Cornus mas), mojdrean (Fraxinus
ornus), liliac salbatic (Syringa vulgaris), lemn cainesc (Ligustrum vulgare);
Fauna:
-este
reprezentatade specii precum: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa),
jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocos de
munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes),
veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus);
-padurile mai sunt populate cu privighetoare
(Luscina mregarhynchos), cinteza
(Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius),
corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc;
-cursul superior al apelor este domeniul
pastravului (Salmo trutta fario), dar si cel al lipanului (Thymallus
thymallus), mreana vanata (Barbus meridionalis petenyi) etc.
Muntii Piatra Mare
Asezare geografica:
-acest masiv
muntos, cu marginile abrupte (sinclinal suspendat), se situeaza in
partea de sud-vest a Carpatilor Orientali, localizati in Depresiunea
Brasov, intre raurile Timis (la vest) si Garcin (la est).
Alcatuire geologica:
-Masivul Piatra Mare este alcatuit din
flis cretacic la baza si calcare jurasice in
partea superioara. Se mai intalnesc gresii, marne si argile.
Relief:
-in ansamblu,
Masivul Piatra Mare este asimetric: partea estica este abrupta, greu accesibila
si este traversata de poteci rare cu trasee dificile. Partea vestica se
prezinta sub formaunei succesiuni de culmi impadurite, cu numeroase trasee
turistice accesibile;
-inaltimile cele
mai mari sunt in partea sudica: cu altitudinea maxima de 1843 m (Varful Piatra
Mare) si platoul care se prelungeste spre sud-est spre Coada Pietrei Mari;
-peticele de
calcar sunt caracteristice pentru fenomenele carstice (lapiezuri,
rupturi de panta, pesteri, doline, cheile „Sapte Scari“,
cascada „Tamina“ etc).
Clima:
-temperatura medie anuala variaza intre 0 si 2°C, iar la altitudinile cele mai inalte ajungand pana la 6°C. In lunile de iarna temperaturile pot
scadea si pana la -8°C, in
timp ce vara valorile cresc pana la 10-12°C;
-precipitatiile variaza intre
1000-1100 mm anual in zona inalta, iar in restul teritoriului cantitatile se
reduc la 700-800 mm.
Reteaua hidrografica:
-apele care dreneaza acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al
Garcinului (la est, cu principalul sau afluent Paraul Musatului) si cel al
Timisului.
Vegetatia:
-vegetatia alpina cuprinde specii ca clopotei de stanca (Primula minima),
creasta cocosului (Cerastium alpina), dar si specii subalpine de firuta (Poa
alpina), luceafar (Scorzonea rozela). Specii ocrotite de lege sunt floarea de
colt (Leonthopodium alpinum) si bujor de munte (Rhododendron kotschyi);
-zona alpina
adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta),
iarba vantului (Agrostis tenuis) etc;
Fauna:
-fauna cuprinde elemente europene precum pisica
salbatica (Felix silvestris), jderul de copac (Martes martes), lupul (Canis
lupus), cerbul (Cervus elaphus carpathicus), iar dintre pasari amintim:
alunarul (Nucifraga caryocatactes), gaita (Gurrulus glandarius), bufnita mare
(Asio otis), cocosul de munte (Tetrao urogallus).
Muntii Postavaru
Asezare
geografica:
-acest masiv
muntos se afla in partea de sud-vest a Carpatilor Orientali, in grupa Muntilor
Barsei, situat intre vaile Ghimbasel si Timis, in vecinatatea de sud a
Brasovului (12 km).
Alcatuire
geologica:
-Masivul
Postavaru este alcatuit din calcare jurasice si conglomerate mezozoice,
asociate pe anumite portiuni cu gresii, marne si argile.
Relief:
-acest sector
montan poate fi impartit in trei subunitati: Masivul Postavaru propriu-zis
(Cristianu Mare), Poienii Brasov si Muntii Predealului;
-Masivul Postavaru
situat intre valea Cheii, Timisului si Poiana Brasov, reprezinta o prelungire a
masivului cristalin Leaota. Atinge inaltimea maxima (1799 m) in varful cu
acelasi nume si este separat printr-o inseuare larga de o creasta alungita care
atinge 1659 m in varful Gruia. Spre nord-est inaltimile scad sub 1500 m;
-Muntii Poienii
Brasov sunt situati in partea vestica a Muntilor Postavaru si se prezinta ca un
platou larg ondulat, la altitudinea de 900-1000 m. Este marginit de culmi care
depasesc putin 1000 m: Dosul Plesii (1045 m), Spinarea Lunga (1042 m);
-Muntii
Predealului, situati la sud de Valea Cheii si se prezinta ca un culoar mai
coborat. Spordaic apar culmi sub forma de clabucete-Varful Morarului (1193 m),
Fitiftoiu (1292 m), Runcu (1281 m).
Clima:
-temperaturile
medii anuale variaya intre 0 si 2 C, la poalele muntilor, in dreptul Poienii Brasov se inregistreaza
4-6 C, in timp ce in depresiunea Brasov pot atinge 8 C;
-cantitatile de precipitatii sunt cuprinse intre
1100 mm in sectorul inalt al Postavarului si 700 mm la poale;
-cele mai
puternice vanturi bat din directia nord-vest si vest.
Reteaua
hidrografica:
-apele care
strabat regiunea Muntilor Postavarului apartin bazinelor hidrografice a Oltului
si Prahovei in partea de sud-est, iar in partea de est curge Timisul.
Vegetatia:
-zona alpina
adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta),
iarba vantului (Agrostis tenuis) etc;
-versantii sunt
acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) simolid (Picea abies).In padurile de amestec cu rasinoasele mai apare ulmul
(Ulmus glabra) si carpenul (Carpinus orientalis);
-fanetele si
pasunile adapostesc specii de margarete (Chrysanthenum leuchantemun), aglica
(Filipendula vulgaris), clopoteii (Campanula patula) si crucea voinicului
(Helida) etc.
Fauna:
-este
reprezentata prin specii de: mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes
martes), ras (Lynx lynx),
mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita
(Sciurus vulgaris), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), iepurele
(Lepus europaeus), bursucul sau viezurele (Meles meles). Padurile mai sunt
populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), sturz (Turdus viscivorus)
etc;
Rezervatii
naturale:
-plantele si animalele
rare, declarate monumente ale naturii, sunt ocrotite in categoria rezervatiilor
floristice sau de peisaj: rezervatia si parcul natural Tampa, Stejerisul Mare
si rezervatia peisagistica Postavaru (1025 ha).
|