Muntii Bucegi

Asezare geografica:

-in lantul carpatic romanesc, un loc de frunte il ocupa cetatea de piatra a Bucegilor

-acest masiv muntos se situeaza in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, intre Valea Prahovei, la est (pe care o domina printr-un abrupt de peste 1000 m) si Muntii Leaota, la vest; iar in partea nordica culoarul Rucar-Bran.

Alcatuire geologica:

-din punct de vedere fizico-geografic (masivitate, frecvente urme glaciare etc), masivul Bucegi face parte din Carpatii Meridionali, iar geologic este incadrat in Carpatii Orientali (alcatuit predominant din gresii si conglomerate, partial si calcare);

-de fapt, este un vast sinclinal in conglomeratele Cretacicului inferior (cunoscute sub denumirea de conglomerate de Bucegi), avand aspectul unui podis inalt, cu altitudine medie de circa 2000 m, bine marcat in ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun in evidenta flancurile exterioare ale sinclinalului.

-alternanta stratelor de gresii, marne si conglomerate, precum si neuniformitatea litologica a conglomeratelor au conditionat formarea, prin dezagregarea si eroziunea diferentiala exercitata de vant, ploi. gelivatie etc.

Relief:

-la 1800-2400 m altitudine s-a dezvoltat o larga suprafata structurala, cunoscuta sub numele de Platoul Bucegilor, care este terminat cu un front de cuesta, puternic fragmentat, ce formeaza abruptul prahovean al Bucegilor. Relieful acestei culmi principale se caracterizeaza prin pereti stancosi inalti, brazdati de vai si hornuri adanci inchise de numeroase brane, creste ascutite si zimtate, inaltate intre adanci vagauni ale vailor;

-platoul Bucegilor este larg de 1-3 km si se desfasoara pe o lungime de 10 km. Strabatut de paraul Izvorul Dorului care isi trage apele de sub creasta Babele, acest areal se desparte in doua siruri paralele de inaltimi: spre rasarit sirul prahovean si spre vest cel ialomitean;

-sirul prahovean este alcatuit din munti care descresc de la nord la sud: Costila (2489 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mici. (2143 m), Jepii Mari, (2075 m), Piatra Arsa (2044m), Furnica (2102 m), Coltii lui Barbes (2029 m);

-intre Costila si Piatra Arsa sirul are aceasi orientare si intregul versant prahovean este stancos si abrupt. De la Piatra Arsa versantii exteriori dinspre Sinaia sunt mai putin stancosi si cu o inclinare generala mai mica;

-sirul ialomitean este format Babele (2292 m), Cocora (2182 m), Laptici cu varfurile Pietrosu (1932 m) si Laptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetu (1861 m);

-nu departe la sud de Varful Vanturisul se afla limita platoului Bucegilor, deasupra izvoarelor Vaii Carpinisului (afluent al Ialomicioarei);

-Masivul Bucegi prezinta evidente urme ale glaciatiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului etc.) si numeroase fenomene periglaciare (grohotisuri, custuri, morene, nise nivale. rauri de pietre etc);

-in Muntii Bucegi apar fenomene calcare, datorita calcarelor cu lapiezuri (santuri de scurgere neregulata), doline (stagneaza zapezile mai multa vreme), chei, vai stramte si pesteri care au o evolutie foarte complexa;

-in lungul Ialomitei, apar in benzile de calcar o succesiune de chei si bazinete ca Cheile Ursilor-Pesteri si bazinul Padina, Cheile Tatarului Mic, bazinetul ‘dintre Tatare’ si Cheile Tatarului Mare, bazinetul Bolboci si Cheile Zanoaga Mica, bazinetul Scropoasa si Cheile Orzei, bazinetul Dobresti si cheile cu acelasi nume.

Clima:

-distributia verticala a temperaturii este influentata nu numai de altitudine dar si de formele de relief. Astfel, se pot produce frecvente inversiuni ale temperaturii chiar si cu diferente de 10-15 C pe creste fata de poalele muntilor. Pe crestele inalte temperaturile au in general valori medii reduse. Observatiile meteorologice au arata ca Varful Omu inregistreaza aproape tot timpul anului temperaturi sub 0 C ;

-zona alpina este in permanenta supusa vanturilor care au o orientare constanta tot timpul anului vest/nord-vest si est/sud-est;

-Masivul Bucegilor Bucegilor se afla intr-o zona cu precipitatii bogate (800-1350 mm anual.

Vegetatie:

-versantii Muntilor Bucegi sunt, in cea mai mare parte, acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica) sau cu paduri de fag in amestec cu brad (Abies alba) si molid(Picea abies). Spre limita superioara a padurilor se dezvolta zada sau laricele (Larix decidua);

-in portiunile abrupte, unde padurea nu s-a putut dezvolta, se intalnesc pajistile de stancarie (asa-numitele „brane“). Jnepenisurile (Pinus mugo) care altadata erau bine reprezentate, se mai intalnesc doar local, pe versantii si la obarsiile vailor (un palc de jnepeni batrani, de mari dimensiuni, se gaseste la marginea platoului Bucegilor in apropiere de Piatra Arsa);

- pajistile au un caracter secundar, fiind mult modificate de actiunea omului, si s-au instalat in locul padurilor defrisate cu iarba vantului (Agrostis tenuis) si paius rosu (Festuca rubra), parul porcului sau taposica (Nardus stricta), trifoiul de munte (Trifolium montanum);

-dintre speciile rare si endemice amintim: clopoteii (Campanula carpatica), bulbuci (Trollius europaeus), zambrul (Pinus cembra), macul galben (Papaver pyrenaicum ssp. corona sancti stephani, Festuca bucegiensis, bujorul de munte sau smirdarul (Rhododendron kotschyi), floarea de colt (Leontopodjum alpinum) etc, diverse specii de gentiana si de plante in pernite, caracteristice etajului alpin, cum sunt gusa porumbelului pitica (Silene acaulis), Minuartia sedaides, diferite specii de Saxifraga etc

Fauna:

-Masivul Bucegi adaposteste o fauna bogata, fiind reprezentata de mamifere ca cerbul (Cervus elaphus), caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx), ursul (Ursus arctos);

-dintre pasari amintim cocosul de munte (Tetrao urogallus); corbul (Corvus corax) si tot mai rar (Aquila chrysaëtus). Pe stanci mai intalnim vulturul plesuv sur (Gyps fulvus fulvus), vulturul plesuv brun (Aegypius monachus);

-pe stancile alpine traieste capra neagra (Rupicapra rupicapra) avand un numar considerabil de specii (500);

-reptilele sunt reprezentate in principal de specii de soparla (Lacerta agilis, Lacerta vivipara) sau vipera (Vipera berus);

-numeroase sunt si coleopterele (gandacii) care cuprind peste 2000 de specii, majoritatea cu larga raspandire in teritoriul euro-siberian dar si lepidopterele (fluturii) insumeaza peste 800 de specii.

Rezervatii naturale:

-Rezervatia principala reprezinta o zona ocrotita complexa care atrage anual mii de turisti iubitori de munte si de feericul peisajelor pe care Masivul Bucegi il ofera. Asemanatoare unei potcoave gigantice, rezervatia ocupa o suprafata de 6680 ha, unul dintre cele mai intinse areale de acest fel din Romania. Limita inferioara se afla in jurul valorilor de 1000-1100 m, iar cea superioara ajunge la 2500 m (Varful Omu 2507 m), cu relief spectaculos (abrupturi, creste ascutite, circuri si vai glaciare, relief carstic, vai torentiale, turnuri, clai, formatiunile reziduale Sfinxul, Babele, pietrele singuratice sub forma de ciuperci etc). In cadrul rezervatiei este constituita zona stiintifica Caraiman-Jepi, care cuprinde abruptul prahovean al acestor munti si in care orice fel de exploatare este interzisa. In 1990, masivul Bucegi a fost declarat Parc national (extins pe 35 700 ha);

-Rezervatia ‘Pestera Ialomitei’ este situata pe Muntii Cocora si Batrana si cuprinde padurea Cocora, Pestera Ialomitei si imprejurimile, cu Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Valea Horoabei si o parte din zona subalpina a muntelui Batrana;

-Rezervatia ‘Zanoaga’ se afla pe muntele cu acelasi nume , cuprinzand abrupturile sudic si cel estic din acest sector montan;

-in cadrul acestor zone ocrotite s-au organizat mici rezervatii botanice locale, pe suprafete mici pentru protejarea anumitor plante specifice regiunii (varful Omu, creasta Babele langa cabana cu acelasi nume, poiana Crucii langa cabana Pestera, turbaria Laptici pe malul stang al Ialomitei, Cheile Tatarului si Cheile Coteanului etc).

Populatie si asezari:

-cadrul natural de pe Platoul Bucegi a fost in mare parte afectata de trecerea prin aceasta zona a unui numar mare de turisti, cat si din cauza unor activitati antropice, fapt ce a determinat degradarea puternica a mediului inconjurator si implicit a covorului vegetal si, in consecinta, dezvoltarea lui discontinua.

Turism:

- Masivul Bucegi reprezinta unul dintre cele mai atractive obiective turistice ale tarii prin prezenta, in cadrul lui, a podurilor etajate la diferite altitudini, vai adanci-cheile-sau cele largi care inscriu in tiparele lor forma literei U, ciupercile de piatra presarate pe suprafete inalte expuse tariei vantului sau branele care tivesc abrupturile;

-toate aceste numeroase fenomene naturale (Pestera Ialomitei, cheile Horoabelor. Ursilor, Pesterii, Tatarului, Zanoagei, Orzei de pe cursul superior al Ialomitei, izvoarele Ialomitei, Sfinxul, Babele, Valea Gaura, Coltii Morarului etc), se alatura unor poteci marcate, cabane (Omu, situata la cea mai mare altitudine din tara, 2505 m dar si pe alte creste, cu altitudine mai mica: Caraiman, Piatra Arsa, Malaiesti, Bolboci, Gura Dinam. Padina, Varful cu Dor, Cota 1500 etc.) si hoteluri (Pestera, Babele, Cota 1400 etc), numeroase partii de schi cu diferite grade de dificultate (partia „Turistica“ de 2800 m lungime cu grad mediu de dificultate, partiile „Carp“ de 2500 m si „Papagal“ de 2140 m. dificile s.a);

-pe Platoul Bucegi se poate urca atat cu automobilul, pe sosea, cat si cu telecabina din Sinaia si din Busteni.

Muntii Fagaras

Asezare geografica:

-masiv muntos in partea central-estica a Carpatilor Meridionali, se afla intre raurile Olt, la vest, si Dambovita, la est, care domina, spre nord Podisul Transilvaniei cu 1600-2 000 m.

Alcatuire geologica:

-este constituit in intregime din sisturi cristaline (paragnaise.mica-sisturi, cuartite, gnaise, calcare, dolomite cristaline s.a.).

Relief:

-Muntii Fagarasului se desfasoara de la est la vest, ca o imensa culme de circa 70 km. Sunt alcatuiti dintr-o suita de piscuri si creste aliniate intr-un front alpin nemaintalnit in Romania, care coboara arareori sub 2000 m altitudine, numai catre extremitati. Altitudinea maxima este de 2544 m (varful Moldoveanu, cel mai inalt din tara). Mai exista si alte varfuri de peste 2500 m precum Negoiu (2544 m), Lespezi (2522 m), Vanatoarea lui Buteanu (2507 m), Vistea Mare (2527 m);

-de o parte si de alta a culmii se desprind, ca niste contraforturi, picioare sau muchii: cele dinspre nord sunt scurte, puternic inclinate si se pierd brusc in sesul Tarii Oltului. Cele dinspre sud sunt prelungi, coboara treptat pana la ulucul depresionar al Lovistei, unde se sprijina langa masivele Ghitu si Frunti;

-sunt formati dintr-o creasta principala, cu directie est-vest, (din care se  detaseaza numeroase varfuri piramidale, abrupturi si stancarii), dublata spre sud de mai multe culmi masive montane cu inaltimi mai mici (Iezer- Papusa, Ghitu, Frunti, Cozia);

-muntii Fagaras sunt cei mai  masivi si mai inalti din Carpatii romanesti (au 6 varfuri de peste 2500 m, 30 de varfuri peste 2400 m si circa 150 de varfuri peste 2300m), prezinta un caracter tipic alpin, cu numeroase urme ale glaciatiei cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare custuri, morene etc). Uneori raurile care provin din lacurile glaciare, se prabusesc pe praguri de zeci de metri, in volburile unor cascade precum cascada Serbotei, Urlea, Balei, Caprei, Galbenei, Vaii Rele;

-relieful fluvio-denudational apare in contrast izbitor cu cel alpin. Vaile se ingusteaza brusc, devenind adevarate chei, abrupturile cedeaza in fata unor versanti mai putin stancosi, muntii prezinta culmi mai largi cu paduri si pasuni intinse.

Clima:

-acest sector montan prezinta un climat alpin, cu precipitatii abundente (peste 1400 mm/anual) si vanturi predominante dinspre vest;

-conditiile climatice sunt aspre mai ales in zona alpina. Rareori in lunile de vara temperatura este mai mare de 7-8 C, iar lunile reci au valoarea medie de -8 C si chiar -11 C.

Reteaua hidrografica:

-acesti munti reprezinta un important nod orohidrografic al Carpatilor Meridionali (de pe versantul sudic izvorasc raurile Arges, Valsan, Rau Targului, Rau Doamnei s.a., iar de pe versantul nordic o puzderie de rauri mai mici - Sebes, Berivoiu, Savastreni, Breaza, Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Cartisoara). Limita de vest a acestor munti este drenata de Olt cu afluentul sau Topologul;

-intreaga zona reprezinta un adevarat castel al apelor care formeaza, cea mai densa retea hidrografica din tara, a carei valoare este de l,4 km/km² fata de 0,5 km/km² cat este media pe tara;

-o importanta aparte o au lacurile alpine, ascunse in caldarile sau pe treptele vailor glaciare. In imparatia stancilor si a crestelor, aceste lacuri aduc o nota de calm si dau un sentiment de beatitudine turistului, prin minunatele peisaje pe care le ofera. Cele mai importante lacuri alpine sunt: Urlea, Podragul Mare si Podragul Mic, Balea, Avrig, Caltun, Paltin, Capra etc;

-pe raul Arges se afla lacul de baraj Vidraru, una dintre cele mai mari lucrari hidroenergetice ale tarii.

Vegetatia:

-in zona inalta, la peste 1700 m altitudine, se extind pasunile alpine, propice pastoritului, si tufarisuri subalpine (jneapan, smirdar, afin-Vaccinium myrtillus), printre care din loc in loc se dezvolta exemplare izolate sau palcuri de zambru (Pinus cembra) si zada (Larix decidua), iar mai jos, pantele lor sunt acoperite cu paduri de conifere si de fag (Fagus sylvatica);

-covorul verde al etajului alpin este punctat de iarba stancilor (Agrostis rupestris), branduse (Crocus vernus), ciubotica cucului (Primula elatior);

-pe calcare infloreste argintica (Dryas octopetala) dar si specii pitice de salcii (Salix reticulata si Salix herbacea), toporasii galbeni (Viola biflora) si floarea de colt (Leonthopodium alpinum);

-una dintre marile podoabe ale Fagarasului, comuna si foarte raspandita in zona alpina este ruja, bujorul de munte sau smirdarul (Rhododendron kotschyii), planta ocrotita ce infloreste in lunile iunie-iulie.

Fauna:

-fauna cunoaste o distributie zonala altitudinala. Astfel, intalnim specii de cerb (Cervus elaphus), mistret (Sus scrofa), pisica salbatica (Martes martes), jder de copac (Lynx lynx), vulpe (Canis vulpes), urs (Ursus arctos);

-in golul alpin este imparatia caprelor negre (Rupicapra rupicapra), specie ocrotita de lege. Masivul Fagarasului adaposteste numarul cel mai mare de capre negre din tara noastra ;

-pasarile cuprind si ele un numar diversificat de specii, dar caracteristice acestei zone, datorita aparitiilor lor tot mai rare sunt cocosul de munte (Tetrao urogallus) iar pe crestele alpine avila de munte (Aquilla chrysaëtos chrysaëtos);

Trasee turistice:

-constituie una dintre cele mai importante zone turistice (numeroase trasee marcate, cabane, refugii etc.), traversat, pe la obarsiile Argesului, de soseaua de mare altitudine (2034 m) - „Transfagasan“ - ce leaga Muntenia de Transilvania de varfurile principale: Negoiu (2535 m), Vistea Mare (2527m), Lespezi (2522 m), Vanatarea lui Buteanu (2506 m), Dara (2500 m), Urlea (2473 m), Galasescu (2471 m), Arpasu Mare (2468 m), Arpasu Mic (2459 m), Ucea Mare (2434 m), Capra (2417 m).

Muntii Ciucas

Asezare geografica:

-acest masiv muntos este situat in sudul Carpatilor Orientali (in Carpatii de Curbura), marginit de cursurile superioare ale raurilor Buzaului la est si Dalghiului la nord, Depresiunea Cheia in sud.

Alcatuire geologica:

-Masivul Ciucas este alcatuit din conglomerate (care pot atinge o grosime de pana la 600 m), gresii si calcare de varsta albiana (Cretacicul inferior) care, in urma eroziunii diferentiate, dau un relief ruiniform, spectaculos.

Relief:

-masivul Ciucas nu depaseste altitudinea de 1850-1900m decat in Varful Gropsoarele (1833 si 1853 m) si 1954 m in Varful Ciucas-altitudinea maxima;

-relieful ruiniform prezinta numeroase abrupturi (sectorul varfurilor Tigaile Mari si Mici), turnuri, coloane, hornuri, creste ascutite si stanci izolate de diferite forme (Sfinxul Bratocei, Porumbelul Bratocei, ciuperci uriase etc);

-privit in ansamblu, acest masiv este alcatuit din doua culmi principale: Culmea Bratocea-Ciucas in directia sud-vest/nord-est si Culmea Gropsoarele-Zaganu, orientate nord-vest/sud-est. Aceste doua sectoare sunt separate de Teleajen, prin cursul sau superior (Paraul Berii).

Reteaua hidrografica:

-acest masiv reprezinta un adevarat castel de apa si este drenat de ape care apartin mai multor bazine hidrografice, precum: Buzau (Cu Dalghiul), Teleajen (cu afluentii Telejenel si Paraul Berii) si Tarlung.

Clima:

-temperatura medie anuala in zona inalta este de 1-2 °C si mai ridicata in restul regiunii. Vara valorile ating 10-12 °C pe culmi si 15-16 °C in restul teritoriului. Iarna se ajunge la -7 °C la altitudini mai reduse, pana la -9 °C pe creste;

-precipitatiile sunt relative abundente, avand o cantitate medie de 1200 mm la poale si 1300-1350 mm spre varfuri;

-Vanturile predominante sunt Crivatul, din sector nord-estic, care aduce viscole puternice si Vantul de Vest care este bogat in precipitatii.

Vegetatia:

-versantii Muntilor Ciucas sunt, in cea mai mare parte, acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica) sau cu paduri de fag in amestec cu carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), gorun (Quercus petraea), ulm de munte (Ulmus glabra) si mai jos mesteacan (Betula verrucosa);

-padurile de conifere sunt constituite in principal din molid (Picea abies). Spre limita superioara a padurilor se dezvolta sporadic bradul (Abies alba), zada sau laricele (Larix decidua), conifer cu frunze cazatoare pe care il gasim in palcuri;

-de la 1600 m incepe si domeniul pasunilor alpine cu specii de jnepenisuri (Pinus mugo), dar si ienupar (Juniperus sibirica) fie pur sau in asociatii cu afinul (Vaccinium myrtillus). Dar ceea ce a dus faima Ciucasului este bujorul de munte (Rhododendron kotschyi);

- alaturi de firuta (Poa alpina), iarba vantului (Agrostis tenuis) si paius rosu (Festuca rubra) cresc azalea taratoare (Loiseluria procubens), macul cucului (Luzula campestris), garofitele de munte (Dianthus superbus) si plante ocrotite, ca sangele-voinicului (Nigritella nigra).

Fauna:

-in masivul Ciucas traiesc numeroase animale salbatice care alcatuiesc un pretios si variat fond cinegetic: ursi (Ursus arctos), mistreti (Sus scrofa), cerbi (Cervus elaphus), lupi (Canis lupus), vulpi (Vulpes vulpes), veverite (Sciurus vulgaris), iar recent a fost colonizata capra neagra (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii si ocrotita de lege;

-pasarile sunt reprezentate prin acvila de munte (Aquila chrysaëtos), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ciocanitoarea neagra (Drycopus maritius), miela de apa (Cinclus cinclus), iar reptilele prin vipera comuna si soparla de munte (Lacerta vivipara).

Rezervatii naturale:

-zona  cu bujor de munte (Rhododendron kotschyi) din Ciucas ocupa o suprafata de 2 ha, iar planta este ocrotita, declarata monument al naturii. Alaturi de aceasta planta rara vegeteaza afinul (Vaccinum myrtillus), merisorul (Vaccinium vitis-idaea) etc.

-Culmea Zaganului cuprinde zona de stancarie, cu o suprafata de 3 ha, fiind o rezervatie complexa, botanica si zoologica, cu plante endemice rare, dintre care mentionam Koeleria transsilvanica, Dianthus kitaibelii ssp. Spiculifolius, Hieracium villosum etc dar si numeroase specii ale melcului Alopia.

-rezervatia din Tigaile Mari acopera o suprafata de 3 ha, unde intra si zona de stanca pana la poteca ce duce spre Varful Ciucas. Este o rezervatie complexa-botanica si geologica-avand protejate formatiuni geologice specifice, dar si plante endemice precum: clopotelul (Hieracium auriacum), stanjenelul de munte (Iris ruthenica), floarea de colt (Leonthopodium alpinum), garofita (Dianthus tenuifolius).

-Jnepenisul de pe Muntele Bratocea este situat la limita superioara a padurii de molid si ocupa o suprafata de 2 ha (cu palcuri). Aceasta rezervatie cuprinde versantul vestic al Culmii Bratocei, sub Varful Bratocea, dar si pe stancariile din nord ale Varfului Ciucului si sub stanca Mana Dracului.

-Suvitele Benii, de pe Culmea Suvitelor, adapostesc floare de colt (Leonthopodium alpinum) pe o suprafata de 2 ha. Alaturi de aceasta planta rara mai intalnim gentiane (Gentiana verna, G.precox, G.nivalis) si garofite (Dianthus superbus).

Asezare geografica:

-Muntii Baiului reprezinta un complex de culmi muntoase in vestul Carpatilor de Curbura (Carpatii Orientali), intre valea Prahovei la vest si valea Doftanei la est. In partea nordica limita este mai sinuoasa, terminandu-se cu Clabucetele Predealului;

-cea mai mare parte a acestor munti apartine judetului Prahova, doar in extremitatea nordica sunt cateva culmi care fac parte din judetul Brasov;

- Muntii Baiului mai sunt cunoscuti si sub numele de Muntii Garbovei.

Alcatuire geologica:

-Muntii Baiului sunt alcatuiti dintr-o alternanta de gresii calcaroase, calcare marnoase si sisturi argilo-marnoase. Local (in bazinul Zamorei) apar sisturi cristaline incluse in masa sedimentara, pe care eroziunea le-a descoperit.

Relief:

-inaltimea medie a acestor munti este in jur de 1100 m, numai varfurile principale depasind 1600 m. In acest sector montan se pot distinge mai multe subunitati:

-Muntii Baiului Mare- se desfasoara intre Prahova si Doftana si la sud de cursul superior al Azugai. In partea nordica se afla altitudinea maxima, de 1908 m, in Varful Baiu Mare. Catre sud se afla si alte varfuri care depasesc 1500 m altitudine precum:Dragan (1775 m), Vornicu (1627 m), Baiu Mic (1826 m) si Cazacu (1753 m) etc;

-Muntii Neamtului, al doilea sector al Muntilor Baiului, se desfasoara in jumatatea nordica, intre valea superioara a Azugai si cele doua rauri Doftana. Se prezinta sub forma unei culmi principale, care porneste din Varful Unghia Mare (1847 m) si se termina in Varful Tigai (1699 m). Mai exista si alte varfuri care depasesc 1600 m, ca: Neamtu (1926 m), Rusu (1902 m), Stevia (1908 m), sau Paltinu (1899 m);

-intre cele doua grupe ale Muntilor Baiului, se afla sectorul Petru-Orjogoaia, cu altitudini mai reduse, care face legatura intre vaile raurilor Prahova, Azuga si Doftana.

Clima:

-valorice termice anuale inregistreaza variatii moderate. In lunile de iarna temperatura scade de la -4 pana la -6 °C uneori ajungand si sub -10 °C. In timpul verii in general temperaturile sunt sub +10 °C in cea mai mare parte a regiunii;

-precipitatiile inregistreaza valori de aproximativ 1000 mm anual;

-vanturile predominante au directia nord-vest/sud-est pentru cea mai mare parte a teritoriului Muntilor Baiului.

Reteaua hidrografica:

-acest sector montan este drenat de o retea densa de rauri, fiind colectate de doua mari artere hidrografice: Prahova (cu afluentul Azuga) si Doftana

Vegetatia:

-interventia antropica a modificat mult distributia invelisului vegetal, ceea ce a dus la aplicarea masurilor de protejare a anumitor asociatii vegetale;

-mai sus de 1600 m se afla o vegetatie alpine cu paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis). Mai intalnim si tufisuri de ienupar pitic (Juniperus sibirica), dar si arin (Alnus viridis) sau afin (Vaccinium myrtillus);

-sunt acoperiti cu paduri de molid (Picea excelsa), dar mai intalnim specii de brad (Abies alba) si de fag (Fagus sylvatica) si izolat zada (Larix decidua);

-etajul fagului (de la 1000 m altitudine in jos) ocupa suprafete mai mici care coboara pana la 400-500 m altitudine. Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus).

Fauna:

-este reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius), corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc, dar si numeroase specii de insecte sau fluturi..

Rezervatii naturale:

-zonele ocrotite mai importante sunt in bazinul superior al Vaii Rele, pe versantul sudic al Muntelui Cumpatu si in orasul Sinaia.

Muntii Persani

Asezare geografica:

-Muntii Persani reprezinta o punte intre Carpatii Orientali, din care fac parte (in sud-vest), si Carpatii Meridionali. Tocmai din aceste motive exista mai multe opinii privind limitele de la nord si de la sud;

-sunt extinsi pe directia nord-nord-est/sud-sud-vest, limitand partea de vest a Depresiunii Brasov, iar in extremitatea de sud-vest vin in contact cu Muntii Tagla prin intermediul Depresiunii Sinca.

Alcatuire geologica:

-Muntii Persani au o structura petrografica complexa, alcatuita din roci cristaline, dar si roci ale flisului (calcare mezozoice, conglomerate, marne) si aglomerate si tufuri vulcanice.

Relief:

-prezinta altitudini specifice muntilor josi, cu o inaltime medie de 800-1000 m care corespund unei suprafete de netezire numita Poiana Marului;

-acesti munti prezinta mai multe compartimente, din care amintim:

-Persanii de Sud (Munceii Poienii Marului) prezinta o altitudine redusa (800-980 m) cu varfuri mai inalte precum Hoapecu (980 m) sau Ciuta (975 m);

-Persanii centrali reprezinta sectorul cel mai intins si cel mai unitar, la sud de Valea Oltului. In acest sector se contureaza doua grupe: estica si vestica. Partea estica este bine impadurita si culminand la peste 1000 m (Varful Cetatii-1104 m, Varful Horezu-1055 m, Coasta Tiganului-1034 m). Partea vestica a Persanilor centrali au inaltimi mai reduse, prezentand un relief de culmi si maguri despartite de vai adanci 250-400 m;

-Persanii de nord (Muntii Dugaului) constituie sectorul cel mai putin impunator si mai divizat. Mai ales spre sud inaltimile au inaltimi reduse: in Varful Dugau (1011 m), Merca (1002 m), sau Varful Ascuns (988 m).

-relieful prezinta interesante forme carstice (Cheile Varghisului, pestera Meresti s.a.);

Reteaua hidrografica:

-toate apele care dreneaza regiunea apartin bazinului hidrografic al Oltului cu afluentii sai principali Varghis si Homorod, Raul Sercaia si Raul Barsa ;

-in extremitatea de nord a Muntilor Persani, valea Oltului si-a sculptat, in bazalte, frumosul si salbaticul defileu de la Racos.

Clima:

-temperatura medie anuala variaza intre 2 si 8 °C, fiind mai ridicata la poalele muntilor. Pe timpul verii temperatura poate atinge si 16°C , mai scazuta pe creste (12°C). Temperatura medie din lunile de iarna variaza intre -4 °C si -6 °C, ajungand chiar la -8  °C pe varfurile mai inalte;

-precipitatile medii anuale inregistreaza valori de 800-1000, si chiar 1200 mm pe varfuri.

Vegetatia:

-padurile de fag (Fagus silvatica) vegeteaza pure sau in amestec cu gorun (Quercus petraea), artar (Acer platanoides), ulm de munte (Ulmus glabra) si, mai rar, brad (Abies alba). Diseminat apare si molidul (Picea abies);

- pajistile naturale sunt invadate de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis);

-pe terenurile calcaroase se dezvolta tufarisuri de corn (Cornus mas), mojdrean (Fraxinus ornus), liliac salbatic (Syringa vulgaris), lemn cainesc (Ligustrum vulgare);

Fauna:

-este reprezentatade specii precum: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus);

-padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius), corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc;

-cursul superior al apelor este domeniul pastravului (Salmo trutta fario), dar si cel al lipanului (Thymallus thymallus), mreana vanata (Barbus meridionalis petenyi) etc.

Muntii Piatra Mare

Asezare geografica:

-acest masiv muntos, cu marginile abrupte (sinclinal suspendat), se situeaza in partea de sud-vest a Carpatilor Orientali, localizati in Depresiunea Brasov, intre raurile Timis (la vest) si Garcin (la est).

-Masivul Piatra Mare este alcatuit din flis cretacic la baza si calcare jurasice in partea superioara. Se mai intalnesc gresii, marne si argile.

Relief:

-in ansamblu, Masivul Piatra Mare este asimetric: partea estica este abrupta, greu accesibila si este traversata de poteci rare cu trasee dificile. Partea vestica se prezinta sub formaunei succesiuni de culmi impadurite, cu numeroase trasee turistice accesibile;

-inaltimile cele mai mari sunt in partea sudica: cu altitudinea maxima de 1843 m (Varful Piatra Mare) si platoul care se prelungeste spre sud-est spre Coada Pietrei Mari;

-peticele de calcar sunt caracteristice pentru fenomenele carstice (lapiezuri, rupturi de panta, pesteri, doline, cheile „Sapte Scari“, cascada „Tamina“ etc).

Clima:

-temperatura medie anuala variaza intre 0 si 2°C, iar la altitudinile cele mai inalte ajungand pana la 6°C. In lunile de iarna temperaturile pot scadea si pana la -8°C, in timp ce vara valorile cresc pana la 10-12°C;

-precipitatiile variaza intre 1000-1100 mm anual in zona inalta, iar in restul teritoriului cantitatile se reduc la 700-800 mm.

Reteaua hidrografica:

-apele care dreneaza acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al Garcinului (la est, cu principalul sau afluent Paraul Musatului) si cel al Timisului.

Vegetatia:

-vegetatia alpina cuprinde specii ca clopotei de stanca (Primula minima), creasta cocosului (Cerastium alpina), dar si specii subalpine de firuta (Poa alpina), luceafar (Scorzonea rozela). Specii ocrotite de lege sunt floarea de colt (Leonthopodium alpinum) si bujor de munte (Rhododendron kotschyi);

-zona alpina adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc;

Fauna:

-fauna cuprinde elemente europene precum pisica salbatica (Felix silvestris), jderul de copac (Martes martes), lupul (Canis lupus), cerbul (Cervus elaphus carpathicus), iar dintre pasari amintim: alunarul (Nucifraga caryocatactes), gaita (Gurrulus glandarius), bufnita mare (Asio otis), cocosul de munte (Tetrao urogallus).

Asezare geografica:

-acest masiv muntos se afla in partea de sud-vest a Carpatilor Orientali, in grupa Muntilor Barsei, situat intre vaile Ghimbasel si Timis, in vecinatatea de sud a Brasovului (12 km).

Alcatuire geologica:

-Masivul Postavaru este alcatuit din calcare jurasice si conglomerate mezozoice, asociate pe anumite portiuni cu gresii, marne si argile.

Relief:

-acest sector montan poate fi impartit in trei subunitati: Masivul Postavaru propriu-zis (Cristianu Mare), Poienii Brasov si Muntii Predealului;

-Masivul Postavaru situat intre valea Cheii, Timisului si Poiana Brasov, reprezinta o prelungire a masivului cristalin Leaota. Atinge inaltimea maxima (1799 m) in varful cu acelasi nume si este separat printr-o inseuare larga de o creasta alungita care atinge 1659 m in varful Gruia. Spre nord-est inaltimile scad sub 1500 m;

-Muntii Poienii Brasov sunt situati in partea vestica a Muntilor Postavaru si se prezinta ca un platou larg ondulat, la altitudinea de 900-1000 m. Este marginit de culmi care depasesc putin 1000 m: Dosul Plesii (1045 m), Spinarea Lunga (1042 m);

-Muntii Predealului, situati la sud de Valea Cheii si se prezinta ca un culoar mai coborat. Spordaic apar culmi sub forma de clabucete-Varful Morarului (1193 m), Fitiftoiu (1292 m), Runcu (1281 m).

Clima:

-temperaturile medii anuale variaya intre 0 si 2 C, la poalele muntilor, in dreptul Poienii Brasov se inregistreaza 4-6 C, in timp ce in depresiunea Brasov pot atinge 8  C;

-cantitatile de precipitatii sunt cuprinse intre 1100 mm in sectorul inalt al Postavarului si 700 mm la poale;

-cele mai puternice vanturi bat din directia nord-vest si vest.

Reteaua hidrografica:

-apele care strabat regiunea Muntilor Postavarului apartin bazinelor hidrografice a Oltului si Prahovei in partea de sud-est, iar in partea de est curge Timisul.

Vegetatia:

-zona alpina adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc;

-versantii sunt acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) simolid (Picea abies).In padurile de amestec cu rasinoasele mai apare ulmul (Ulmus glabra) si carpenul (Carpinus orientalis);

-fanetele si pasunile adapostesc specii de margarete (Chrysanthenum leuchantemun), aglica (Filipendula vulgaris), clopoteii (Campanula patula) si crucea voinicului (Helida) etc.

 Fauna:

-este reprezentata prin specii de: mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), iepurele (Lepus europaeus), bursucul sau viezurele (Meles meles). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), sturz (Turdus viscivorus) etc;

Rezervatii naturale:

-plantele si animalele rare, declarate monumente ale naturii, sunt ocrotite in categoria rezervatiilor floristice sau de peisaj: rezervatia si parcul natural Tampa, Stejerisul Mare si rezervatia peisagistica Postavaru (1025 ha).