Asezare geografica:

-ansamblu muntos in Carpatii de Curbura, format din cinci masive, bine delimitate (Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Culmea Ivanetu), grupate sub numele generic de Muntii Buzaului.

Alcatuire geologica:

-sunt alcatuiti din mai multe unitati ale flisului carpatic. Rocile sunt predominant reprezentate prin gresii, argile si marne.

Relief:

-Muntii Buzaului alcatuiesc un ansamblu de culmi si masive cu altitudinea medie de 1000-1200 m; numai intr-un singur punct depaseste 1700 m- altitudinea maxima 1772 m (varful Penteleu);

-Masivul Siriu este alcatuit in partea centrala de culmea Malaia (1662 m) si un varf cu infatisare de cupola- varful Bocarnea (Siriu) de 1657 m;

-Masivul Penteleu este format dintr-o culme orientata nord-sud, in lungul careia se afla toate varfurile a caror inaltime depaseste 1500 m, culminand in varful Penteleu (1772 m), care da si numele acestui sector montan;

-Masivul Podu Calului este mai scund cu 200-300 m fata de celelalte expuse anterior. Inaltimea maxima atinge 1439 m in varful cu acelasi nume (Podu Calului) din dreptul comunei Gura Teghii;

-Culmea Ivanetu- se mentine la circa 1000 m, fiind orientata nord est- sud vest.

Reteaua hidrografica:

-regiunea apartine in totalitate bazinului hidrografic al Buzaului, care cuprinde trei mari rauri transversale: Buzaul, Basca Mare si Basca Mica.

Clima:

-temperaturile inregistreaza circa 5-6 luni pe an valori negative, iar in restul anului valori pozitive dar sub 10  C.

Vegetatia:

-caracteristice sunt tufarisurile dese de afin (Vaccinium myrtillus), arin de munte (Alnus viridis) si mai ales ienupar (Juniperus communis);

-se remarca florile multicolore care dau culoare pajistilor, precum: stanjenelul de munte, garoafa (Dianthus tenuifolius), gentiana (Gentiana asclepiadea), toporasul de munte (Viola declinata).

Fauna:

-printre tufele de afini pot fi zarite cinteza alpina, maracinarul sau uliul;

-pe stancarie se intalnesc soparla si vipera comuna. La Coltii Magaretii si la obarsia vaii Mreaja au fost colonizate capre negre.

Rezervatii naturale:

-in prezent exista numai rezervatia forestiera Viforata, o padure de conifere, in care predomina brazi si molizi seculari, de talie foarte mare (peste 40-50 m inaltime si cu diametre de 0,80-1 m). Valoarea stiintifica a rezervatiei este data de pastrarea structurii initiale.

Asezare geografica:

-acest masiv muntos de forma piramidala este situat in sud-estul Carpatilor Orientali (in Carpatii de Curbura), intre raurile Basca Mare (la vest) si Basca Mica (la est), fiind principala unitate a Muntilor Buzaului.

Alcatuire geologica:

-este alcatuit din flis paleogen, in cadrul caruia predomina formatiunile de flis grezos (gresia de Tarcau), cu intercalatii de sisturi argiloase, marnoase, marno-calcaroase, flis bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate.

Relief:

-altitudinea maxima din intregul sector montan al Muntilor Buzaului este 1772 m (varful Penteleu).

Rezervatii naturale:

-pe pantele sudice ale masivului Penteleu se afla rezervatia naturala forestiera si peisagistica „Milea-Viforata“, extinsa pe 193 ha, pusa sub ocrotire in 1975. Rezervatia este o padure formata, predominant, din molizi (Picea abies) si brazi (Abies alba) in amestec cu fag (Fagus sylvatica), cu numeroase exemplare seculare, de talie foarte mare (peste 40 in inaltime si diametre de 0,80-1m);

-pe masivul Penteleu exista si o poiana cu narcise.

Populatie:

-defrisarile indelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajistilor montane, alcatuite predominant din paius rosu, care au determinat o intensa activitate pastorala. Pe vremuri, pe acest munte se tineau nedeile sau targurile anuale, numite popular Dragaica, targuri care in secolul XIX au coborat in campie, langa orasul Buzau, unde se tin si in prezent.

Asezare geografica:

-masiv muntos in Muntii Buzaului, extins sub forma unei culmi prelungi, pe directie nord vest-sud est, intre vaile raurilor Buzau (la vest) si Basca Mare (la est si sud), respectiv, intre Muntii Penteleu (la est), Muntii Siriu (la vest) si Culmea Ivanetu (la sud-sud-est).

Alcatuire geologica:

-este alcatuit din flis grezos cu intercalatii sistoase, flis bituminos cu gresie de Kliwa si conglomerate.

Relief:

-este impartit de vai in trei culmi: Bota (in nord), Teharau (in partea centrala) si Podu Calului (in sud);

-altitudine maxima atinge 1439 m (varful Podu Calului).

Asezare geografica:

-alcatuieste un masiv muntos in sud-estul Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura), in grupa Muntilor Buzaului, cuprins intre cursurile superioare ale raurilor Buzau (la est) si Basca Chiojdului (la vest), avand orientarea generala nord-vest- sud-est;

-in sens restrans, Muntii Siriu sunt cuprinsi intre vaile Buzaului (la est), Crasnei (la nord), Siriului Mic (in sud-vest) si Siriului Mare (in sud).

Alcatuire geologica:

-Masivul Siriu este alcatuit din gresii dure („gresia de Siriu“), sisturi si marne cretacice.

Relief:

-datorita masivitatii sale domina unitatile muntoase cu altitudini mai mici din jur: Muntii Intorsurii (la nord), Muntii Tataru (in vest), Muntii Zmeuret-Munteanu (in sud-sud-est) si Podu Calului (in vest);

-versantii cu panta mare si abrupturi salbatice au la baza trene de grohotisuri, iar in sud si sud-est sunt afectati de frecvente alunecari;

-pe platourile din partea de vest a varful Malaia sunt prezente o serie de lacuri nivale, avand altitudinea maxima de 1663 m (varful Malaia).

Vegetatia:

-Masivul Siriu este acoperit cu paduri de fag in amestec cu brazi seculari, molizi si pini, iar la peste 1500 m altitudine sunt pasuni montane cu taposica (Nardus stricta) si paius (Festuca rubra convnutata).

Rezervatii naturale:

-rezervatia naturala complexa din masivul Siriu, situata pe partea dreapta a raului Buzau, cuprinde, alaturi de un relief pitoresc (abrupturi stancoase salbatice, tancuri, curmaturi, depozite mari de grohotisuri, microdepresiuni - intre care una extinsa pe 2,5 ha, la 1450-1460 m altitudine, cunoscuta sub numele de Lacul Sec), o mare varietate de plante, printre care se remarca stanjenelul de munte (Iris ruthenica) si numeroase specii lemnoase, precum: afinul (Vaccinium myrtillus), ienuparul (Juniperus communis), arinul (Alnus viridis), merisorul (Vaccinium vitis-idaea), coacazul (Bruckenthalia spiculifolia) s.a. Se intalnesc si mici areale mlastinoase cu rogoz (Carex stellulata) si roua cerului (Drosera rotundifolia).