Muntii Aninei
Asezare geografica:
-muntii Aninei sunt situati in partea de vest a
Muntilor Banatului, intre vaile Barzava, la nord si Nerei la sud;
Alcatuire geologica:
-masivul muntos este alcatuit din calcare jurasice care ocupa cea mai mare suprafata a acestor
munti (fiind cea mai compacta suprafata calcaroasa din Romania) si din flis
grezo-conglomeratic.
Relief:
-prezinta numeroase forme carstice:
lapiezuri, doline, uvale, polii, chei, izbucuri, pesteri etc;
-altitudinea maxima este de 1.160 m in varful Leordis;
-la nord-vest si nord apar gresii si conglomerate care alcatuiesc Dealul
Bucitui (622 m) si ramificatiile sale, iar spre est se afla culmea Certej- Puscasu
Mare, paralela cu valea superioara a Barzavei si valea Poneasca;
-intre vaile Carasului si Minisului se desfasoara mai multe culmi lungi,
calcaroase, paralele;
-la sud de valea Minisului, culmile sunt mai putin numeroase, dar aici
se afla cele mai mari inaltimi din Muntii Aninei, ce depasesc frecvent 1.000 m.
Reteaua hidrografica:
-raurile care strabat Muntii Aninei apartin bazinelor Barzavei,
Carasului si Nerei;
-din pricina calcarelor, raurile au sculptat chei spectaculoase, printre
care se remarca: Cheile Carasului (19 km), Cheile Nerei (18 km), Cheile
Minisului (14 km), Cheile Garlistei (9 km), Cheile Buhuiului (8 km).
Clima:
-datorita altitudinii mici, temperatura prezinta valori de 8°C si pana
la 10°C in zonele mai coborate, in lunile de vara. Iarna, temperatura atinge
valorii medii de -4°C pe culmi si de -2°C in restul zonei;
-cantitatea medie anuala de precipitatii este de 1.000-1.200 mm anual.
Resurse naturale:
-zacaminte de huila si de sisturi bituminoase;
Vegetatie:
-acoperit cu o vegetatie interesanta, cu diverse specii mediteraneene. Astfel, predomina padurile de fag (Fagus sylvatica),
dar si in amestec cu brad (Abies alba), molid (Picea abies), iar pe inaltimile
mai mici apare gorunul (Quercus petraea);
-pe peretii cheilor si abrupturile stancoase in padurile de tip carstic
iliric-meridional cresc alunul turcesc (Corylus colurna), liliacul salbatic
(Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus) si altele.
Fauna:
-animalele salbatice sunt reprezentate de lupi, mistreti, vulpi,
caprioare, iepuri, veverite.
Rezervatii naturale:
-Pestera Comarnic (4.040 m- cea mai lunga pestera din Banat) se afla pe
versantul stang al Vaii Comarnic, in partea nordica a Muntilor Aninei, si
prezinta numeroase galerii cu formatiuni de un deosebit interes stiintific;
- Pestera Popovat- este situata pe versantul drept al Cheilor
Carasului, la confluenta paraului Comarnic cu raul Caras. Prin abundenta
formelor de carbonat de calciu, pestera atrage nenumarati turisti, dar si
cercetatori. deopotriva fascinati de frumusetea locurilor;
-Rezervatia Cheile Carasului- reprezinta o rezervatie complexa,
floristica si speologica, cu o suprafata de 894 ha, situata intr-o zona cu
fenomene carstice multiple- doline, pesteri, chei, polite, cu specii termofile
care au migrat dinspre clisura Dunarii
sau din Balcani;
-Rezervatia Cheile Nerei cuprinde o zona calcaroasa unde cresc
nenumarate specii vegetale mediteraneene ca: sanzienele rosii, inul galben,
cornisorul, urzica neagra etc;
-Rezervatia Beusnita este situata in partea de vest a culmii calcaroase
Plesiva, pe valea Beusnitei. Pe fundul vaii s-a depus un strat de tuf calcaros
din care s-au format nenumarate baraje, precum si trei cascade mari ale
Beusnitei. La confluenta Beusnitei cu Beu se afla Lacul Ochiul Beu, alimentat
de un izbuc submers. Conditiile topoclimatice au permis dezvoltarea liliacului
salbatic, mojdreanului si altele.
Cerna
Asezare geografica:
-muntii Cernei constituie o culme muntoasa situata in extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali, intre Depresiunea Domasnea si Depresiunea Cornereva
(la vest), aliniamentul vailor Hidigel si Olanu (la
nord) si valea Cernei (la est);
Alcatuire geologica:
-muntii Cernei sunt alcatuiti din
conglomerate, gresii, calcare, sisturi argiloase, sisturi cristaline si unele aparitii granitice;
Relief:
-muntii Cernei
au o culme principala, paralela cu valea
Cernei, si o culme secundara (Culmea Cernei
Varf, cu varful omonim de 1365 m altitudine), cu directie nord-sud, situata
intre valea Belarcea si Depresiunea Domasnea;
-culmea principala este ingusta si dominata de mai multe varfuri (varful Dobrii 1928 m - altitudine maxima a muntilor Cernei, varful Cailor 1856 m, varful Baldoveni 1800m, varful Vlascu Mic 1733 m s.a.) separate de
tot atatea inseuari;
-din culmea principala se desprind, spre est, mai multe culmi secundare care se termina cu abrupturi spre valea Cernei;
Vegetatia:
-versantii sunt acoperiti cu paduri;
Populatie:
-satele comunei Cornereva (cea mai mare
comuna din Romania ca numar de sate) sunt
raspandite pe pantele acestor munti.
Muntii Semenic
Asezare geografica:
-masiv muntos in sud-vestul Romaniei, in Muntii Banatului (Carpatii
Occidentali), pe
teritoriul judetului Caras-Severin, intre valea superioara a Poganisului (la
nord), culoarul Timis-Cerna (la est),
valea Nerei (la sud) si aliniamentul
vailor Poneasca-Barzava (la vest), care ii separa de Muntii Aninei si Dognecei;
Alcatuire geologica:
-cu aspect de horst, extins pe directie nord-nord-est-sud-sud-est pe circa 1.200 km2, alcatuit predominant din sisturi cristaline,
intens metamorfozate, prezente la nivelul celor mai
inalte culmi si calcare mezozoice, conglomerate, marne si argile;
-in unele areale semnalam prezenta rocilor magmatice, mai ales in raza
varfurilor Semenic, Piatra Goznei, Piatra Nedeirei etc.
Relief:
-masivul Semenic se caracterizeaza prin culmi
prelungi, netede si rotunjite, separate de vai
adanci, dominate de varfuri care nu depasesc 1.500 m altitudine
(varful Piatra Goznei, 1.447 m, reprezinta altitudinea
maxima a masivului, varful Semenic 1.446 m, Piatra Nedeii 1.437 m, Nemanu Mare 1.122 m, Flamanda 1.009 m s.a.);
- varful Semenic se afla in partea centrala a
Muntilor Semenic, alcatuit din granite cu aspect
rezidual, ingropat aproape in intregime intr-o masa de
grohotis. Are o altitudine de 1.446
m, iar la poalele lui se afla statiunea climaterica omonima.
-are intinse platforme de eroziune, etajate
la diferite altitudini (Platforma Semenic la 1.100-1.400 m, Platforma Tomnatica la 600-900 m);
-in peisajul de ansamblu al Muntilor Semenic, o nota de personalitate o
imprima Depresiunea Garana-Brebu Nou, aflata la contactul dintre Muntele
Nemanului si Semenicul Inalt. Modelata pe roci cristaline metamorfice, spatiul
metamorfic constituie cumpana interioara de ape pentru o serie de afluenti ai
Timisului.
Clima:
-temperatura medie anuala se incadreaza intre 4 si 9°C, fapt ce
demonstreaza ca exista conditii bune pentru desfasurarea permanenta a
deplasarilor turistice pe culmile montane ale Semenicului;
-precipitatiile sunt deosebit de bogate datorita expunerii acestui
sector montan in fata maselor de aer umed. Astfel, valorile medii la
altitudinea de 1.400 m sunt in jur de 1.400 mm anual, mult superioare fata de
alte sectoare montane;
-vanturile bat din directiile sud, sud-vest, vest si nord-vest.
Reteaua hidrografica:
-de aici izvorasc raurile Timis, Nera, Barzava, Nera, Mehadica, Teregova s.a.
-intreaga zona reprezinta un adevarat castel al apelor, cu lacul de
acumulare Valiug pe Barzava si Lacul Trei Ape pe cursul superior al Timisului.
Resurse naturale:
-zacaminte de minereuri de mangan (Delinesti)si feldspat (Teregova);
-centrala
electrica eoliana (300 kV), data in
folosinta in noiembrie 1993.
Vegetatia:
-versanti impaduriti cu molid (Picea abies),
brad (Abies alba) si fag (Fagus sylvatica), iar la limita inferioara a padurii
apare gorunul (Quercus petraea). Mai intalnim specii de mesteacan (Betula nana),
ulm de padure (Ulmus ornus), carpen (Carpinus betulus). Li se adauga anumite
elemente, de origine sudica, iubitoare de caldura precum carpinita (Caropinus
orientalis), artarul trilobat (Acer monospessulanum) si mai rar alunul turcesc
(Corylus colurna), liliacul salbatic (Syringa vulgaris);
-pajistile naturale de pe inaltimi adapostesc specii de rogoz alpin
(Carex curvula), iarba stanelor (Agrostis rupestris), patlagina de munte
(Plantago gentianoides), dar si merisor (Vaccinium vitis-idaea) sau afin
(Vaccinium myrtrillus).
Fauna:
-conditiile bune de mediu asigura existenta si dezvoltarea unei faune
bogate si variate ca genuri. Astfel, intalnim specii de mamifere ca: caprioara
(Capreolus capreolus), mistret (Sus scrofa), lup (Canis lupus), vulpe (Canis
vulpes), dar si pasari ca mierla de stanca (Cinclus), cocos de mesteacan
(Lirurux tetrix) sau corb (Corvus corax).
Rezervatii naturale:
-„Izvoarele Nerei“ (2409,3 ha), rezervatie
situata pe versantul sudic al Masivului Semenic, la
650-1.400 m altitudine, cuprinde codrii seculari cu arbori avand peste 40 m
inaltime, reprezentand unele dintre cele mai frumoase
fagete din Europa.
-puncte fosilifere de la Delinesti, Soceni, Apadia, Tarnova etc.
Muntele Mic- Tarcu
Asezare geografica:
-Munti Tarcu (din care face parte si Muntele Mic), se afla in extremitatea de vest a Carpatilor Meridionali, situati in zona de contact cu partea de sud a Carpatilor Occidentali;
-acest sector montan se extinde sub forma
unui triunghi (cu latura mare spre Muntii Godeanu si
cu varful indreptat catre nord-vest), intre
culoarul vaii Bistra (la nord), aliniamentul vailor Rau Mare- Rau Ses- Rau Rece (la nord-est, est si sud) si culoarul Timis-Ccrna (la vest).
Alcatuire geologica:
-Muntii Tarcu sunt alcatuiti din sisturi cristaline, slab metamorfozate,
cu intruziuni de granite si granitoide gnesisice.
Relief:
-acest sector montan prezinta un relief in trepte, avand aspectul unui
amfiteatru;
-actiunea de
eroziune, exercitata de agentii modelatori externi, a
creat in Muntii Tarcului doua suprafete (niveluri)
de denudare: una mai veche si mai inalta (de la
peste 2.000 m altitudine), care cuprinde si Muntele MIc, numita suprafata
Borascu, cu inclinare spre vest si nord-vest, si alta mai
recenta si mai joasa (1300-1700 m altitudine),
numita Rau Ses;
-in partea mai inalta a masivului sunt prezente circurile simple sau adanc
festonate si caldarile glaciare (Caldarea
Suculetului. Caldarea Izvorului, Groapa Calcanului s.a.);
-Muntii Tarcu sunt formati din cateva unitati mai importante, din care
amintim:
-Masivul Tarcu- se afla pe cursul superior al Raului Rece, Scheiu si
Suculetu. Cele mai reprezentative varfuri sunt Tarcu (2.190 m), Bodea (2.169 m) si Caleanu (2.190 m). Din Varfu Tarcu
(2.190 m) se desprinde catre nord-vest culmea Jigoriei (1.200- 1.400 m altitudine) care face legatura cu Muntele Mic (1.802 m altitudine), de importanta turistica, si care reprezinta o prelungire a Muntilor
Tarcu;
-Masivul Baicu este situat in partea de nord-est a Masivului Tarcu, si
se compune din doua culmi perpendiculare, usor ondulate: Culmea Baicu (2.123 m)
si Nedeii (2.150 m);
-Masivul Bloju situat in nordul vailor Corciova si Bistra Marului,
adaposteste cele mai inalte culmi ale Muntilor Tarcului: Varfu Pietrii (2.192 m)- altitudinea maxima, Custura (2.089 m), Bloju (2.162 m);
-Masivul Muntele Mic are o pozitie laterala fata de culmea principala a
Muntilor Tarcului. Este format din culmi mici (care abia ating 1.802 m),
indreptate spre Depresiunea Caransebes;
-in partea nordica se afla Muntii Bistrei, cu altitudini reduse (1.400-1.500
m), care scad spre culoarul tectonic al Bistrei.
Clima:
-temperatura medie anuala este de 8 °C iar in luna ianuarie atinge valori de -3 pana la -4 °C la
poale ajungand pana la -8 °C pe cele mai inalte creste. Lunile de vara
aduc temperaturi ridicate de pana la +16-18 °C la poalele muntilor si pana
la 10 °C la peste 2000 m altitudine;
-in general precipitatiile au valori de 800-1.100 mm anual, variind
foarte mult in functie de altitudine;
-vanturile predominante bat din nord, mai ales pe culmile mai inalte.
Reteaua hidrografica:
-raurile care dreneaza acesti munti apartin bazinului hidrografic al
Timisului, exceptie face doar Raul Mare cu afluentul Raul Ses, care apartine
Streiului. Afluentii mai importanti ai Timisului sunt: Raul Rece, Raul Lung,
Raul Alb care au o directie nord-est/sud-vest;
-lacurile glaciare nu sunt asa de frumoase si de mari precum cele din
Retezat, dar prin pozitia lor in apropierea potecilor turistice dau o nota de
pitoresc peisajului. Cele mai reprezenttaive sunt Iezerul Tarcu (1.950 m
altitudine) si Taul Pietrele Albe sau Taul Lucios din caldarea glaciara de pe
Muntele Baicu;
-o importanta deosebita o are si lacul de acumulare de la Gura Apelor
de pe Raul Mare- cel mai inalt baraj construit in Romania (174 m).
Vegetatia:
-versanti impaduriti cu molid (Picea abies), brad (Abies alba) si fag (Fagus
sylvatica)- care are cea mai larga raspandire. Mai intalnim specii de mesteacan
(Betula nana), ulm de padure (Ulmus montana), carpen (Carpinus betulus);
-in zona calcaroasa de la Fata Fetei se intalneste si gingasa floare de
colt (Leontopodium alpinum).
-pajistile naturale de pe
inaltimi adapostesc specii de paius rosu (Festuca rubra),
taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis), rogoz alpin
(Carex curvula), iarba stanelor (Agrostis
rupestris), dar si merisor (Vaccinium vitis-idaea) sau afin (Vaccinium
myrtrillus).
Fauna:
-este
reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus
arctos), mistret (Sus scrofa), jder de piatra (Martes foina), ras
(Lynx lynx), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita
(Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus) sau soarece gulerat
(Apodenus tauricus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina
mregarhynchos), cinteza
(Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius),
corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc. dar si
numeroase specii de pesti ca pastravul indigen (Salmo trutta fario) si cleanul
curcubeu (Salmo gairdneri irideus);
-in zona alpina semnalam si aparitia caprei negre
(Rupicapra rupicapra).
|