Asezare geografica:

-acest masiv muntos se afla in partea de est-sud-est a Carpatilor Orientali (parte componenta a Muntilor Trotusului), situat intre vaile raurilor Uz (la nord) si Oituz (la sud), la sud-est de Muntii Ciuc, la limita dintre judetelor Bacau si Covasna.

Alcatuire geologica:

-Muntii Nemira sunt alcatuiti predominant din flis cretacic, grezos (facies de Tarcau) si sistos-calcaros;

-gresiile friabile au dus la formarea „ciupercilor” prin eroziune eoliana in zona Nemira Mica-Sandru Mic-Sandru Mare.

Relief:

-se individualizeaza printr-o masivitate accentuata, desfasurandu-se sub forma unei culmi principale (ale caror altitudini scad de la nord la sud), de aproape 30 km lungime, din care se detaseaza mai multe varfuri ce depasesc l.600 m inaltime (Nemira Mare, l.649 m - altitudinea maxima a masivului Nemira; Sandru Mare, l.640 m; Nemira Mica, l.626 m s.a.). Culmea principala isi pastreaza directia nord-sud pana la limita sudica (pasul Oituz-866 m) trecand prin varfurile Farcu Mare (1.498 m), Farcu Mic (1.364 m) etc;

-din culmea principala, in jumatatea nordica se ramifica spre est culmi prelungi de 10-13 km, cu aspect de plai si in jumatatea sudica culmi cu aspect de creste secundare, mai scurte.

-contactele petrografice sunt marcate in relief prin prezenta unor abrupturi (culmea Nemira se termina spre est printr-un abrupt de 600 m), varfurile fiind legate prin inseuari etc.

Reteaua hidrografica:

-Masivul Nemira este un important nod hidrografic, apele paraielor fiind drenate de raul Trotus (afluent al Siretului) in partea de nord si vest, iar cele din sud-est sunt tributare Raului Negru - afluent de stanga al Oltului

-de aici izvorasc apele  Uzului, Barzautei, Dofteanei, Slanicului si Oituzului- afluenti ai Trotusului;

-pe apele Uzului s-a construit lacul de acumulare Poiana Uzului.

Clima:

-clima Muntilor Nemira este specifica muntilor de altitudine mijlocie din sectorul Carpatilor Orientali. Temperatura medie anuala oscileaza intre 3°C, crescand catre est spre 7-8°C. Temperaturile sub 0°C se inregistreaza doar pe culmile cele mai inalte;

-vanturile predominante bat dinspre vest, iar in timpul iernii bate Nemira, o ramura locala a Crivatului, rece si uscat;

-precipitatiile medii anuale inregistreaza valori intre 900-1100 mm.

Vegetatia:

-pantele sunt acoperite cu paduri de molidisuri constituite din molid (Picea excelsa) si brad (Abies alba) la altitudini de 800-900 m, iar la limita superioara fag (Fagus silvatica). Mai intalnim specii de carpen (Carpinus betulus), paltin (Qacer pseudoplatanus) si gorun (Quercus petraea);

-plantele ocrotite de lege se intalnesc spre culmea superioara a Nemirei: papucul doamnei (Cypripedium calceolus) si sangele voinicului (Nigritella nigra), si mai rar intalnita este floarea de colt (Leontopodium alpinum).

- zona pajistilor alpine adaposteste specii depaius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc;

Fauna:

-este reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), sturz (Turdus viscivorus) etc dar si soparla (Lacerta agilis).

Resurse naturale:

-acest sector montan ofera nenumarate frumuseti care, pentru a fi ocrotite, au fost incluse in cadrul unor rezervatii naturale precum Plaiurile si stancariile Nemirei, arboretul de tisa de la Izvoru Alb si Dofteana, Parcul Dendrologic Haghiac, Lacul Balatau, Tinovu Apa Rosie.