Asezare geografica:

-in lantul carpatic romanesc, un loc de frunte il ocupa cetatea de piatra a Bucegilor

-acest masiv muntos se situeaza in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, intre Valea Prahovei, la est (pe care o domina printr-un abrupt de peste 1000 m) si Muntii Leaota, la vest; iar in partea nordica culoarul Rucar-Bran.

Alcatuire geologica:

-din punct de vedere fizico-geografic (masivitate, frecvente urme glaciare etc), masivul Bucegi face parte din Carpatii Meridionali, iar geologic este incadrat in Carpatii Orientali (alcatuit predominant din gresii si conglomerate, partial si calcare);

-de fapt, este un vast sinclinal in conglomeratele Cretacicului inferior (cunoscute sub denumirea de conglomerate de Bucegi), avand aspectul unui podis inalt, cu altitudine medie de circa 2000 m, bine marcat in ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun in evidenta flancurile exterioare ale sinclinalului.

-alternanta stratelor de gresii, marne si conglomerate, precum si neuniformitatea litologica a conglomeratelor au conditionat formarea, prin dezagregarea si eroziunea diferentiala exercitata de vant, ploi, gelivatie etc.

Relief:

-la 1800-2400 m altitudine s-a dezvoltat o larga suprafata structurala, cunoscuta sub numele de Platoul Bucegilor, care este terminat cu un front de cuesta, puternic fragmentat, ce formeaza abruptul prahovean al Bucegilor. Relieful acestei culmi principale se caracterizeaza prin pereti stancosi inalti, brazdati de vai si hornuri adanci inchise de numeroase brane, creste ascutite si zimtate, inaltate intre vagaunile adanci ale vailor;

-platoul Bucegilor este larg de 1-3 km si se desfasoara pe o lungime de 10 km. Strabatut de paraul Izvorul Dorului care isi trage apele de sub creasta Babele, acest areal se desparte in doua siruri paralele de inaltimi: spre rasarit sirul prahovean si spre vest cel ialomitean;

-sirul prahovean este alcatuit din munti care descresc de la nord la sud: Costila (2.489 m), Caraiman (2.384 m), Jepii Mici (2.143 m), Jepii Mari (2.075 m), Piatra Arsa (2.044m), Furnica (2.102 m), Coltii lui Barbes (2.029 m);

-intre Costila si Piatra Arsa sirul are aceasi orientare si intregul versant prahovean este stancos si abrupt. De la Piatra Arsa versantii exteriori dinspre Sinaia sunt mai putin stancosi si cu o inclinare generala mai mica;

-sirul ialomitean este format din: Babele (2.292 m), Cocora (2.182 m), Laptici cu varfurile Pietrosu (1.932 m) si Laptici (1.872 m), Blana (1.875 m), Nucetu (1.861 m);

-nu departe, la sud de Varful Vanturisul, se afla limita platoului Bucegilor, deasupra izvoarelor Vaii Carpinisului (afluent al Ialomicioarei);

-Masivul Bucegi prezinta evidente urme ale glaciatiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului etc.) si numeroase fenomene periglaciare (grohotisuri, custuri, morene, nise nivale, rauri de pietre etc);

-in Muntii Bucegi apar fenomene calcare, datorita calcarelor cu lapiezuri (santuri de scurgere neregulata), doline (stagneaza zapezile mai multa vreme), chei, vai stramte si pesteri care au o evolutie foarte complexa;

-in lungul Ialomitei, apar in benzile de calcar o succesiune de chei si bazinete ca Cheile Ursilor-Pesteri si bazinul Padina, Cheile Tatarului Mic, bazinetul „Dintre Tatare” si Cheile Tatarului Mare, bazinetul Bolboci si Cheile Zanoaga Mica, bazinetul Scropoasa si Cheile Orzei, bazinetul Dobresti si cheile cu acelasi nume.

Clima:

-distributia pe verticala a temperaturilor este influentata nu numai de altitudine, dar si de formele de relief. Astfel, se pot produce frecvente inversiuni ale temperaturii chiar si cu diferente de 10-15 °C pe creste fata de poalele muntilor. Pe crestele inalte temperaturile au in general valori medii reduse. Observatiile meteorologice au arata ca Varful Omu inregistreaza aproape tot timpul anului temperaturi sub 0 °C ;

-zona alpina este in permanenta supusa vanturilor, care au o orientare constanta tot timpul anului vest/nord-vest si est/sud-est;

-Masivul Bucegilor Bucegilor se afla intr-o zona cu precipitatii bogate (800-1.350 mm anual).

Vegetatie:

-versantii Muntilor Bucegi sunt, in cea mai mare parte, acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica) sau cu paduri de fag in amestec cu brad (Abies alba) si molid (Picea abies). Spre limita superioara a padurilor se dezvolta zada sau laricele (Larix decidua);

-in portiunile abrupte, unde padurea nu s-a putut dezvolta, se intalnesc pajistile de stancarie (asa-numitele „brane“). Jnepenisurile (Pinus mugo) care altadata erau bine reprezentate, se mai intalnesc doar local, pe versantii si la obarsiile vailor (un palc de jnepeni batrani, de mari dimensiuni, se gaseste la marginea platoului Bucegilor, in apropiere de Piatra Arsa);

- pajistile au un caracter secundar, fiind mult modificate de actiunea omului si s-au instalat in locul padurilor defrisate, cu iarba vantului (Agrostis tenuis) si paius rosu (Festuca rubra), parul porcului sau taposica (Nardus stricta), trifoiul de munte (Trifolium montanum);

-dintre speciile rare si endemice amintim: clopoteii (Campanula carpatica), bulbuci (Trollius europaeus), zambrul (Pinus cembra), macul galben (Papaver pyrenaicum ssp. corona sancti stephani), Festuca bucegiensis, bujorul de munte sau smirdarul (Rhododendron kotschyi), floarea de colt (Leontopodjum alpinum), diverse specii de gentiana si de plante in pernite, caracteristice etajului alpin, cum sunt gusa porumbelului pitica (Silene acaulis), Minuartia sedaides, diferite specii de Saxifraga etc

Fauna:

-Masivul Bucegi adaposteste o fauna bogata, fiind reprezentata de mamifere ca: cerbul (Cervus elaphus), caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx), ursul (Ursus arctos);

-dintre pasari amintim cocosul de munte (Tetrao urogallus); corbul (Corvus corax) si, tot mai rar, acvila (Aquila chrysaëtus). Pe stanci mai traiesc vulturul plesuv sur (Gyps fulvus fulvus), vulturul plesuv brun (Aegypius monachus);

-pe stancile alpine traieste capra neagra (Rupicapra rupicapra) avand un numar considerabil de specii (500);

-reptilele sunt reprezentate in principal de specii de soparla (Lacerta agilis, Lacerta vivipara) sau vipera (Vipera berus);

-numeroase sunt si coleopterele (gandacii) care cuprind peste 2.000 de specii, majoritatea cu larga raspandire in teritoriul euro-siberian, dar si lepidopterele (fluturii) insumeaza peste 800 de specii.

-Rezervatia principala reprezinta o zona ocrotita complexa care atrage anual mii de turisti iubitori de munte si de feericul peisajelor pe care Masivul Bucegi il ofera. Asemanatoare unei potcoave gigantice, rezervatia ocupa o suprafata de 6.680 ha, unul dintre cele mai intinse areale de acest fel din Romania. Limita inferioara se afla in jurul altitudinii de 1000-1100 m, iar cea superioara ajunge la 2.500 m (Varful Omu 2.507 m), cu relief spectaculos (abrupturi, creste ascutite, circuri si vai glaciare, relief carstic, vai torentiale, turnuri, clai, formatiunile reziduale Sfinxul, Babele, pietrele singuratice sub forma de ciuperci etc). In cadrul rezervatiei este constituita zona stiintifica Caraiman-Jepi, care cuprinde abruptul prahovean al acestor munti si in care orice fel de exploatare este interzisa. In 1990, masivul Bucegi a fost declarat Parc national (extins pe 35.700 ha);

-Rezervatia „Pestera Ialomitei” este situata pe Muntii Cocora si Batrana si cuprinde padurea Cocora, Pestera Ialomitei si imprejurimile, cu Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Valea Horoabei si o parte din zona subalpina a muntelui Batrana;

-Rezervatia „Zanoaga” se afla pe muntele cu acelasi nume, cuprinzand abrupturile sudic si cel estic din acest sector montan;

-in cadrul acestor zone ocrotite s-au organizat mici rezervatii botanice locale, pe suprafete mici, pentru protejarea anumitor plante specifice regiunii (varful Omu, creasta Babele langa cabana cu acelasi nume, Poiana Crucii langa cabana Pestera, turbaria Laptici pe malul stang al Ialomitei, Cheile Tatarului si Cheile Coteanului etc).

Populatie si asezari:

-cadrul natural de pe Platoul Bucegi a fost in mare parte afectat atat de trecerea prin aceasta zona a unui numar mare de turisti, cat si din cauza unor activitati antropice, fapt ce a determinat degradarea puternica a mediului inconjurator si implicit a covorului vegetal si, in consecinta, dezvoltarea lui discontinua.

Turism:

- Masivul Bucegi reprezinta unul dintre cele mai atractive obiective turistice ale tarii prin prezenta, in cadrul lui, a padurilor etajate la diferite altitudini, vai adanci-cheile-sau cele largi care inscriu in tiparele lor forma literei U, ciupercile de piatra presarate pe suprafete inalte expuse tariei vantului sau branele care tivesc abrupturile;

-toate aceste numeroase fenomene naturale (Pestera Ialomitei, cheile Horoabelor. Ursilor, Pesterii, Tatarului, Zanoagei, Orzei de pe cursul superior al Ialomitei, izvoarele Ialomitei, Sfinxul, Babele, Valea Gaura, Coltii Morarului etc), se alatura unor poteci marcate, cabane (Omu, situata la cea mai mare altitudine din tara, 2.505 m dar si pe alte creste, cu altitudine mai mica: Caraiman, Piatra Arsa, Malaiesti, Bolboci, Gura Dinam. Padina, Varful cu Dor, Cota 1.500 etc.) si hoteluri (Pestera, Babele, Cota 1.400 etc), numeroase partii de schi cu diferite grade de dificultate (partia „Turistica“ de 2.800 m lungime cu grad mediu de dificultate, partiile „Carp“ de 2.500 m si „Papagal“ de 2.140 m dificile s.a);

-pe Platoul Bucegi se poate urca atat cu automobilul, pe sosea, cat si cu telecabina din Sinaia si din Busteni.