Asezare geografica:

-acest masiv muntos se situeaza in partea de vest/sud-vest a Carpatilor Meridionali, intre vaile raurilor Jiu de Vest (la nord) si Jiu (defileul Jiului) la est,Subcarpatii Olteniei (la sud) si valea superioara a Motrului (la vest).

Asezare geoologica:

-in cea mai mare parte acesti munti sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, calcare jurasice si cretacice.

Relief:

-Muntii Valcan au aspect disimetric, cu versantul nordic mai abrupt, care domina Depresiunea Petrosani, pe cand cel sudic se prelungeste prin culmi secundare domoale, despartite de vai inguste, cu versanti abrupti, in cadrul carora s-au format Cheile Vaidei pe Susita, Cheile Runcului (sau Cheile Sohodolului) pe Sohodol s.a;

-culmea lor centrala, extinsa pe circa 55 km pe directia nord-est / sud-vest, este dominata de varfurile Straja (1.868 m altitudine), Mutu (1.737 m), Coarnele (1.789 m), Sigleu Marc (1.682 m), Arcanu (1.815 m) s.a iar altitudinea maxima atinge 1.946 m in varful Oslea.

Reteaua hidrografica:

-acest sector montan reprezinta un important nod hidrografic ale carui ape curgatoare sunt tributare Jiului direct sau indirect;

-principalele ape care dreneaza aceasta regiune sunt afluenti ai Jiului: Susita (sau Susita Verde), Sohodolul, Bistrita, Tismana, Pocruia si Motrul.

Clima:

-temperatura medie multianuala a lunii iulie variaza de la 10 °C la Targu Mures, ajungand pana la 3-4 °C pe cele mai inalte culmi si chiar sub 2 °C in varful Oslea. Luna ianuarie prezinta valori la poalele sudice de -2 °C, iar pe culmea principala atingand -5 °C;

-anual, precipitatiile au valori de 900 mm,iar pe culmile mai inalte de 1200 mm anual, chiar pana la 1400 mm in varful Oslea.

Resurse naturale:

-in Muntii Valcan se afla o mina de antracit (Schela-Harabaru), cu o productie modesta;

-in depresiunea Petrosani si in localitatile Vulcan, Lupeni si Uricani se afla importante zacaminte de carbune brun;

-calcare pure se exploateaza de la Dobrita si Suseni.

Vegetatia:

-padurile de fag (Fagus sylvatica) si de conifere se intalnesc pe versantul nordic, unde mai apare si molidul (in majoritate plantatii);

-padurile de fag (Fagus sylvatica) de pe versantul sudic vegeteaza pure sau in amestec cu gorunul (Quercus petraea), si mai rar bradul (Abies alba). Diseminat apare si molidul (Picea abies);

-la peste 1.400 m altitudine predomina pajistile naturale, care sunt invadate de tufe de ienupar (Juniperus communis), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitis-idaea), coacaz (Bruckenthalia spiculiflora) si foarte rar, bujor de munte (Rhododrendon kotschyi);

-pe pantele domoale, insorite si adapostite intalnim castan comestibil (Castanea vesca), alun turcesc (Corrylus colurna)-pe valea Motrului in special;

-pe terenurile calcaroase se dezvolta tufarisuri de corn (Cornus mas), mojdrean (Fraxinus ornus), liliac salbatic (Syringa vulgaris),lemn cainesc (Ligustrum vulgare);

-in vegetatia pajistilor intalnim specii de graminee- iarba vantului (Agrostis rupestris), paius (Festuca rubra), coada iepurelui (Sesleria rigida), rogoz (Carex sempervirens) etc.

Fauna:

-fauna acestor munti este foarte variata si bogata. Mamiferele sunt reprezentate de pisica salbatica, capriorul, lupul, vulpea, mistretul, rasul. Un loc aparte il ocupa ursul, a carui efectiv a inceput sa creasca;

-trebuie mentionata si capra neagra (Rupicapra rupicapra), al carui efectiv a crescut in Muntii Retezat, trece in mod natural si in Oslea.

Rezervatii naturale:

-Rezervatiile de castan comestibil Pocruia-Tismana (240 ha) si Eroni adapostesc specii de castan comestibil (Castanea vesca) una pe versantul estic din cursul superior al Pocruiei si alta in partea rasariteana a cursului mijlociu al Tismanei (Padurea Eroni);

-castanul comestibil este destul de rar in Romania, cautand zone mai calduroase si umede cum ofera platoul carstic dintre Tismana si Bistricioara. El vegeteaza in palcuri pure sau in amestecuri cu alte specii. Aceste zone nu sunt exploatate si sunt supuse regimului de ocrotire acordat de statutul de rezervatie naturala;

-Padurea seculara de fag (170 de ani) de pe platoul Gornovita este, de asemenea, rezervatie stiintifica de seminte, cu o suprafata de 55 ha.

Asezare geografica:

-acest masiv muntos, situat in partea central-vestica a Carpatilor Meridionali, se extinde pe o mare suprafata (peste 1000 km²; latimea maxima-70 km), intre aliniamentul vaii Latorita (la nord-est), curmatura Oltetului (la est), prin care se leaga de Muntii. Capatanii, raul Oltet (la est), Jiu de Est si Jiu (la nord-vest si vest), Subcarpatii Olteniei (la sud) si Muntii Sureanu si Muntii Latoritei (la nord si nord-est).

-din punct de vedere administrativ, Muntii Parang sunt cuprinsi in judetele Gorj (sud), Hunedoara (nord) si Valcea (est).

Alcatuire geologica:

-Muntii Parang sunt alcatuiti din roci cristalino-mezozoice (micasisturi, amfibolite, gabrouri, calcare cristaline, cuartite, sisturi gneisice, sisturi cloritoase, filitoase si grafitoase) cu intruziuni granitice in partea de sud-vest si formatiuni marno- calcaroase (cretacice) in vest si sud.

Relief:

-priviti dinspre Petrosani, acesti munti apar ca un imens meterez dominat in aparenta de Varful Carja (2.045 m). De fapt, spre sud de acest pisc, creasta cu zimti marunti urca spre culmea principala, extinsa pe directia est-vest, cu altitudinea de 1.900-2.200 m, este dominata de numeroase varfuri, delimitate de versanti abrupti, acoperiti cu grohotisuri. Cele mai reprezentativre varfuri sunt: Parangu Mare-2.519 m (altitudinea maxima a masivului), Coasta lui Rus (2.301 m), Mohoru (2.337 m), Papusa (2.136 m), Parangu Mic (2.074 m), varful Micaia (2.170 m) s.a.

-din culmea principala porneste o ramificatie importanta reprezentata de Varful Mandra (2.360 m) si Varfurile Tartarau, Macaria, Groapa, Voisteanul etc. Tot din culmea principala, o alta ramificatie se indreapta spre sud-vest, prin Varfurile Tapu, Ciocarliu Grivelor (2.028 m), Prisloapele etc;

-relieful de tip alpin cuprinde trei platforme de eroziune etajate la diferite altitudini (platformele Gornovita la 700-900 m, Rau Ses la 1.100-1.600 m si Borascu la 1.800-2.200 m altitudine). Frecventele urme ale glaciatiunii cuaternare sunt reprezentate prin caldari si lacuri glaciare (Galcescu, Slaveiu, Mija, Pasarea, Zavoielele), custuri si morene glaciare (in bazinele superioare ale Jietului, Lotrului, Latoritei, Gilortului);

-formatiunile calcaroase, extinse pe bordura sa sudica, au permis aparitia si dezvoltarea unui spectaculos relief carstic (Cheile Oltetului si ale Paraului Galben, Pestera Muierilor s.a.).

Reteaua hidrografica:

-acest sector montan reprezinta un important nod hidrografic, cu o retea densa si uniforma. Apele care dreneaza aceasta regiune sunt reprezentate de Jiu (principalul colector), format din unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest, cu Gilortul-afluentul principal al Jiului (in sud);

-in partea de est a Muntilor Parang curge Oltetul, afluent al Oltului, care iese din munti langa Polovragi;

-in partea de nord se afla bazinul Lotrului care culege apele Paraului Calcescu si Latorita;

-Muntii Parang adapostesc 22 de lacuri glaciare mai importante si 20 de laculete sau ochiuri de apa. Toate aceste lacuri sunt grupate in circuri glaciare Mija, Slivei (cu Lacul Inghetat, Lacul Verde, Lacul Mic etc), Rosiile (Oglinda Mandrei, Lacul Lung, Rosiile sau Taul fara Fund etc) si Gheresul (Deresul);

-complexul de lacuri Calcescu este impartit in trei circuri si anume: Gauri, unde se afla si lacul cu acelasi nume, in circul mijlociu se afla Lacul Zanoaga Mare, iar in partea de est se afla caldarea Calcescu care adaposteste cel mai frumos lac din Parang- Lacul Calcescu (3,02 ha; 9,3 m adancime; 1935 m altitudine), punctul de atractie cel mai cautat de drumeti. Mai sus ca altitudine sunt mentionate lacurile Vidal, Pencu, Pasari, Setea Mare. In circul glaciar de rasarit se afla Lacul Iezerul Parangului.

Clima

-este caracteristica clima montana, cu temperaturi medii anuale iarna de -10°C pe crestele inalte si 3-4 °C la altitudini mici si mijlocii, iar vara cu valori de +6°C. Caracteristice sunt precipitatiile abundente (1.200-1.400 mm anual) si vanturi predominante dinspre vest.

Vegetatia:

-predomina pajistile alpine si vegetatia caracteristica unei zone stancoase;

-versantii sunt acoperiti, pana la 1.600-1.800 m altitudine, cu paduri de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) si molid (Picea abies) .In padurile de amestec cu rasinoasele mai apare ulmul (Ulmus glabra). Subzona fagului adaposteste si carpen (Carpinus orientalis), iar la poalele sudice ale muntilor intalnim gorunul (Quercus petraea);

-zona alpina adaposteste specii de paius rosu(Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc;

Fauna:

-este reprezentata de ursul brun (Ursus arctos)- al carui efectiv s-a marit in ultima vreme, rasul (Lynx lynx), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerbul carpatin (Cervus elaphus), dar si numeroase specii de reptile si pasari.

Rezervatii naturale:

-rezervatia botanica Parangu Mic adaposteste, printre altele, o raritate floristica (Potentilla haynaldiana);

-alte rezervatii mai sunt in jurul lacului Calcescu (rezervatie botanica si geologica), dar si Pestera Muierii, una dintre cele mai neasemuite bogatii subterane ale Romaniei, un important punct de atractie turistica.