Muntii Ciucului

Asezare geografica:

-masivul muntos situat in partea centrala a Carpatilor Orientali este delimitat de Valea superioara a Oltului (la nord), Depresiunea Ciuc (vest), iar in partea de sud Depresiunea Casinul Nou si in partea de sud-est se afla vaile Casinului si a Uzului.

-Muntii Ciucului se desfasoara la limita dintre judetele Harghita si Bacau.

Alcatuire geologica:

-Muntii Ciucului sunt alcatuiti din mai multe unitati structurale. Cea mai mare parte a regiunii este constituita din depozite sedimentare ale flisului de varsta foarte veche;

-in partea de nord predomina rocile cristaline (sisturi sericitoase, filie si cuartite negre).

Relief:

-unitari in ansamblu, Muntii Ciucului se impart in urmatoarele compartimente cu valente turistice proprii: Muntii Ciucului de Nord (cunoscuti si sub denumirea de Culmea Noscolatului), Muntii Ciucului Mijlociu, Muntii Ciucului de Sud si Masivul Carunta;

-departamentul de nord al acestor munti prezinta gradul cel mai ridicat de masivitate, mentinandu-se la altitudinea de peste 1.500 m (Varfurile Noscolat-1.553 m, Salamas-1.551 m, Crucea Condru-1.501 m);

-Muntii Ciucului Mijlociu constituie subunitatea cea mai reprezentativa pentru tot acest sector montan. Altitudini semete se inregistreaza in unele varfuri izolate, care se comporta ca martori de eroziune precum Varful Ascutit (1.685 m) si Varful Viscol (1493 m);

-sectorul sudic se prezinta sub forma a doua siruri de maguri si muncei, cel nordic cu altitudini cuprinse intre 1.200 si 1.300 m si cel sudic intre 700 si 1.100 m, despartiti de valea superioara a Uzului;

-Masivul Carunta reprezentat de Varfurile Carunta (1.517 m) si Gura Muntelui (1.553 m), cele mai importante din Muntii Ciucului.

Clima:

-clima regiunii se caracterizeaza printr-un grad moderat de continentalism, in care iernile sunt lungi si bogate in zapezi, verile relativ umede, cu temperaturi medii anuale mai coborate (la poale 6-7 °C si pana la 2 °C pe creste) si precipitatii atmosferice mai bogate (depasind 1.000 mm la altitudinile mai mari).

Reteaua hidrografica:

-Muntii Ciucului constituie un important nod hidrografic din care izvorasc numeroase rauri, in cea mai mare parte afluenti pe dreapta ai Trotusului (Uzul, Ciobanusul, Sulta etc).

Vegetatia:

-desi padurea ocupa suprafete relativ intinse (50-55% din teritoriu), acum se observa un grad avansat de despadurire in comparatie cu alte zone din Carpatii Meridionali;

-zona forestiera este reprezentata la poale de fagete pure (Fagus sylvatica), iar pana la 1.000-1.100 m altitudine intalnim paduri de fag in amestec cu rasinoase: brad (Abies alba) si molid (Picea excelsior) si mai rar pin (Pinus sylvestris), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), ulm (Ulmus glabra) etc;

-padurile ocupa partea rasariteana a acestor munti si sunt alcatuiti aproape integral din molid (Picea abies) cu specii rare de scorus (Sorbus aucuparia) si mesteacan (Betula pendulis);

-pajistile au un caracter secundar si s-au instalat in locul padurilor defrisate, cu iarba vantului (Agrostis tenuis) si paius rosu (Festuca rubra), lacrimile miresei (Briza media), trifoiul de munte (Trifolium montanum), pieptanarita (Cynosurus cristatus);

-dintre speciile rare si endemice amintim: clopoteii (Campanula carpatica), garofita (Dianthus superbus, D.spiculifolius), sangele voinicului (Nigritella rubra), floarea miresei (Gypsophilla pojoritense), bulbuci (Trollius europaeus) etc.

Fauna:

-in zona forestiera traiesc mamifere ca: lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), pisica salbatica (Felis silvestris), veverita (Sciurus vulgaris) etc;

-lumea pasarilor este si ea variata, cu: privighetoarea (Luscina megarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), sturzul (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius), corbul (Corvus corax), ciocanitoarea (Picoides tridactylus) etc.

Asezare geografica

-acest masiv muntos vulcanic, situat in partea sudica a lantului neoeruptiv din zona Carpatilor Orientali, este delimitat de Depresiunea Giurgeu (la nord), Depresiunea Ciuc (est), Muntii Bodoc (sud-est), Muntii Baraolt (sud), Subcarpatii Transilvaniei(vest) si Muntii Gurghiu (nord-vest).

Alcatuire geologica:

-Muntii Harghitei au nu mai putin de opt cratere si o caldeira (Luci), unde se disting aglomerate vulcanice alternand cu orizonturi subtiri de roci sedimentare;

-creasta principala este alcatuita dintr-o masa imensa de andezite cu piroxeni si amfiboli, piroclastite si andezite bazaltoide.

Relief:

-se prezinta ca un platou inalt, cu orientare nord-nord-vest/sud-sud-est, neted, lung de peste 70 km si cu o latime de 25 km;

-craterele vulcanice sunt legate intre ele prin pantele conurilor vulcanice. Dupa gradul de conservare, cele mai bine pastrate sunt craterele Ostoros (1.384 m), Harghita (1.800 m), caldeira Luci (1.390 m), Cucu (1.558 m), dar si cratele ingemanate Mohos si Sfanta Ana;

-datorita complexitatii reliefului se disting trei sectoare ale acestor munti puse in evidenta de doua arii de discontinuitate morfologica: Defileul Oltului de la Tusnad si Pasul Vlahita;

-sectorul nordic reprezinta cel mai inalt din acesti munti, culminand in Varful Harghita (1.800 m) inconjurat de alte varfuri mai mici, ca Muntele Mic (1.589 m), Ascutit (1.685 m) etc;

-sectorul sudic are aspectul unei depresiuni cu predominarea caldeirei Luci, ocupand cea mai mare suprafata a acestor munti;

-sectorul sud-estic adaposteste masivul vulcanic Puciosu (Ciumatu sau Ciumadu) avand la partea superioara cele doua cratere ingeminate Mohos si Sfanta Ana (cu lacul de crater cu acelasi nume).

Clima:

-temperatura medie anuala inregistreaza valori sub 2 °C pe crestele cele mai inalte, ajungand pana la 4-6 °C pe platourile vulcanice din vest. Se inregistreaza multiple inversiuni de temperatura datorita vecinatatii cu Depresiunea Ciuc;

-precipitatiile sunt destul de numeroase, atingand 1.000 mm anual pe platourile vulcanice in partea de vest si 1.200 mm pe culmi;

-Muntii Harghitei sunt expusi vanturilor de vest si nord-vest.

Reteaua hidrografica:

-constituie un important nod hidrografic din care izvorasc numeroase rauri, in cea mai mare parte afluenti pe dreapta ai Oltului (Groapa Apei, Madarasu Mare, Seghes. Beta, Varghis etc); in aceasta retea se includ si apele Muresului sau ale Tarnavei Mari;

-in craterul masivului Puciosu (Ciomatu) se afla singurul lac de crater vulcanic din tara-Sfanta Ana, o destinatie turistica care atrage anual mii de iubitori de frumos.

Vegetatie:

-Muntii Harghitei sunt acoperiti cu paduri de conifere in care predomina molidul (Picea abies), care urca pana la altitudini de 1.700 m;

-in partea vestica intalnim si paduri de gorun (Quercus petraea) in amestec cu jugastru (Acer platanoides), ulm (Ulmus procera), cires pasaresc (Cerasus avium). La aceste esente se adauga fagul (Fagul sylvatica);

- la peste 1.500 in altitudine au aparut pajistile cu paius rosu (Festuc arubra), paiusca (Agrostis tenuis), sunatoare (Hypericum maculatum), rogoz (Carex leporina) etc;

-o vegetatie specifica o reprezinta cea a mlastinilor de turba, care au dus si la crearea de rezervatii naturale in Mohos si Luci pentru protejarea unor specii ca Betula humulis, Ligularia sibirica, Carex dioica, Saxifraga hirculus.

Fauna:

-in zona forestiera traiesc mamifere ca: lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), pisica salbatica (Felis silvestris), ursul carpatin (Ursus arctos),  cerbul carpatin (Cervus elaphus), veverita (Sciurus vulgaris) etc;

-lumea pasarilor este si ea variata, cu: cocosul de munte (Tetrao urogallus), privighetoarea (Luscina megarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), bufnita (Bubo bubo), forfecuta (Loxia curvirostra), sturzul (Turdus viscivorus), pitigoiul de munte (Parus montanus), corbul (Corvus corax), ciocanitoarea (Picoides tridactylus) etc.

Rezervatii naturale:

-Tinovul Mohos- este situat la nord-est de lacul Sfanta Ana, in craterul geaman din Masivul Puciosu (Ciomatu). Numele de ‘mohos’ inseamna ‘loc cu muschi’ ceea ce subliniaza caracterul de mlastina oligotrofa. Cu o suprafata de 80 ha, tinovul se afla la o altitudine de 1.040 m. Cuprinde un numar de 56 de plante biofite, dintre care numai o parte au caracter relict: Sparganium minimum, Calamagrostis neglecta, Betula pubescens var. rhomboidalis etc. Turba formata are o grosime de peste 10 m si este estimata la un volum de 3 milioane metri cubi. Din loc in loc, ochiurile de apa adanci de cativa zeci de metri, adapostesc rate sulitar (Anas acuta);

-Tinovul Luci este o mlastina oligotrofa, in suprafata de 273 ha, situata pe creasta acestor munti, la o altitudine de 1.800 m, in partea vestica. Mlastina propriu-zisa are dimensiuni mai mari (4 km lungime si 3 km latime). A fost declarata rezervatie naturala, datorita plantelor ocrotite pe care le adaposteste, cel mai important fiind relictul glaciar –mesteacanul pitic (Betula nana) aflat in punctul cel mai sudic din arealul sau montan. Partea centrala a mlastinii este bombata, alcatuita dintr-un strat compact de Sphagnum sp. pe care cresc salcii si mesteacan pufos (Betul apubescens). Mai intalnim planta carnivora roua cerului (Drosera sp.) si o vegetatie oligotrofa cu Eriophorum vaginatus, Vaccinuim myrtillus si local Riber nigrum;

-Paraul Minei este situat in partea estica a Muntilor Harghita, constituind o rezervatie botanica si geologica, la o altitudine cuprinsa intre 1.075 si 1.300 m. Degajarile de dioxid de carbon si hidrogen sulfurat au dus la caolinizarea rocilor din jur, ceea ce a avut un efect asupra solurilor si vegetatiei;

-Mlastina Büdös se afla la o altitudine de 1.200-1.210 m, pe versantul estic al Muntilor Harghita. Cuprinde o vegetatie caracteristica mlastinii ologotrofe in care se dezvolta Eriophorum vaginatum si E. angustifolium. Desi in trecut aparea Betula nana, astazi acest relict glaciar nu mai exista;

-‘Dumbrava Harghitei’ este situata langa Baile Chirui, ocupand o suprafata de 2 ha cu rogozuri (Carex dioica, C.diandra, C.paniculata) si specii higrofile ca Lingularia sibirica) precum si Saxifraga hirculus, cu o mare valoare stiintifica;

-Cheile Varghisului, sunt situate in Muntii Persani, dar se afla in proximitatea punctului de plecare al traseului numarul 38 spre creasta Harghitei. Reprezinta o rezervatie carstica si speologica cu Pestera Mare de la Meresti cunoscuta din secolul trecut, un loc deosebit de atragator din punct de vedere turistic. Importante sunt si rezervatiile din apropiere: Parcul dendrologic Vraghis si Poiana cu narcise de la Varghis. Narcisele (Narcissus stellaria) au fost distruse datorita colectarii lor de localnici in vederea comercializarii.

Asezare geografica:

-acest masiv muntos este in partea centrala a Carpatilor Orientali, intre Muntii Giurgeu (la vest), Muntii Tarcau (est), Muntii Ciuc (sud-est), Depresiunea Ciuc (la sud) si Depresiunea Giurgeu (vest).

-acest sector montan mai este cunoscut si sub numele de Muntii Curmaturii sau Muntii Haghimas.

Alcatuire geologica:

-intregul areal montan este alcatuit din sisturi cristaline. Din loc in loc apar si calcare jurasice, jaspuri, dolomite, conglomerate si gresii.

Relief:

-Masivul Hasmas este constituit din doua mari culmi Culmea Curmatura si Culmea Tulghes-Valea Rece, aceasta din urma este traversata de defileul adanc al raului Bicaz;

-Culmea Curmatura cuprinde in partea sa vestica, in jurul statiunii Lacu Rosu, mai multe masive montane dintre care se remarca Muntele Suhard (Varful Licas-1.675 m). In partea estica se afla altitudinea maxima a intregului sector al Muntilor Hasmasului, de 1.792 m (Varful Hasmasu Mare). In partea de sud a culmii principale a Muntilor Haghimas se afla Piatra Singuratica si Piatra Ascutita, la poalele carora exista intinse campuri de grohotisuri;

-cel de al doilea compartiment Culmea Tulghes-Valea Rece este afectata de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei- renumitele Chei ale Bicazului).

Clima:

-temperatura medie anuala variaza intre 8 si 9,5 °C, climatul fiind caracterizat prin ierni aspre si racoroase. Temperatura medie in timpul verii a inregistrat 18,5 °C;

-precipitatiile prezinta valori scazute in zona centrala a masivului (statiunea Lacu Rosu) ;

Reteaua hidrografica:

-Muntii Haghimas reprezinta un important nod orohidrografic (de aici izvoresc raurile Olt, Mures, Bicaz si principalul sau afluent Bicajelul s.a.).

Vegetatia:

-zona impadurita a acestor munti este alcatuita din paduri de rasinoase, indeosebi cu molid (Picea excelsa), mai rar fag (Fagus silvatica), tei (Tilia cordata), brad alb (Abies alba), zada (Larix decidua), pin (Pinus silvestris) etc;

-pasunile sunt acoperite cu specii ierboase ca spanzul (Helleborus purpurascens), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), vioreaua (Scilla biflora), trifoiul salbatic (Trifolium pratense), ferigi (Dryopteris filix mas) s.a;

-pe stancariile calcaroase se intalnesc o serie de raritati floristice, printre care se remarca sangele voinicului (Nigritella rubra), specie ocrotita.

Fauna:

-exista numeroase animale care traiesc in padurile Muntilor Hasmas precum: ursul brun (Ursus arctos), caprioara (Capreolus capreolus), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);

-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc;

-pastravul (Salmo trutta fario) se intalneste frecvent in apele repezi si limpezi.

Asezare geografica:

-Muntii Giurgeului sunt situati in partea centrala a Carpatilor Orientali, de pe rama vestica a cristalinului Muntilor Bistritei Mijlocii;

-limitele sunt: Muntii Caliman, la nord/nord-vest, Depresiunile Bilbor si Borsec,la nord-est si est, Muntii Hasmas, la sud/sud-est si Depresiunea Giurgeu, la vest.

Alcatuire geologica:

-in componenta litologica a acestor munti intra sisturi cristaline, cu iviri de roci intrusive (piroclastite, sienite nefelinice s.a) dar si calcare jurasice;

-zonele depresionare sunt alcatuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit, depozitate in vechile lacuri, travertin, turba.

Relief:

-Muntii Giurgeului se prezinta sub forma unei culmi prelungi, cu orientare nord-vest/sud-est, cu o lungime de 50 km si latime variabila (6-25 km). Acesti munti sunt divizati in mai multe sectoare si anume:

-Muntii Borsecului prezinta altitudini mai mari in partea sudica (Varful Chiorezu Mare-1.492 m), Varful Sarmas- 1.399 m) si la vest (Varful Faget-1.309 m, Varful Batca Mezovesti-1.377 m);

-Muntii Ditrau situati in vestul Depresiunii Giurgeu sunt inalti de peste 1.500 m- Varful Prisica -1.545 m si Varful Ciohod-1.506 m;

-Muntii Voslobenilor prezinta altitudini mari in Varful Ascutit (1.578 m) si Muntele Negru (Arama Neagra-1.538 m);

-acestui complex muntos ii apartin si zonele depresionare Bilbor (drenata de Bistricioara), Borsec, Giurgeu, Jolotca din Marele Uluc depresionar al Carpatilor Rasariteni. Relieful acestor depresiuni de natura tectono-vulcanica este usor denivelat, brazdat de ape minerale si care adapostesc o intensa activittae umana si economica.

Clima:

-temperaturile medii anuale sunt caracteristice zonelor montane, cu diverse specificuri in functie de expozitia sudica a versantilor, orientare. In depresiuni au loc frecvente inversiuni de temperatura, datorita acumularii aerului rece pe fundul vailor. Astfel, s-au inregistrat si temperaturi de -35°C la Gheorghieni, in data de 11.02.1929;

-precipitatiile, mai frecvente primavara si vara, ajung la o medie anuala de 800 mm, in zona depresionara fiind mai scazute (pana la 600 mm in Depresiunea Borsec).

Reteaua hidrografica:

-regiunea este drenata de bazinul hidrografic al Muresului cu afluentii Belcina, Jolotca, Toplita (de unde incepe intrarea raului in defileu, pana la Deta). Bistricioara aduna paraiele precum Racila, Corbu, Putna etc. Al treilea bazin hidrografic apartine Oltului care primeste ape mici ce vin din Muntii Giurgeului.

Vegetatia:

-versanti impaduriti cu molid (Picea abies), brad (Abies alba) si fag (Fagus sylvatica)- care are cea mai larga raspandire. Mai intalnim specii de mesteacan (Betula nana si B.humilis), tisa (Taxus baccata) si alun (Alunus viridis);

-pajistile montane secundare de pe inaltimi adapostesc specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis), rogoz alpin (Carex curvula), iarba stanelor (Agrostis rupestris), dar si merisor (Vaccinium vitis-idaea) sau afin (Vaccinium myrtrillus);

-in zonele de mlastini eutrofe si oligotrofe (tinoave) s-a instalat o vegetatie specifica (Sphagnum);

-in zona Borsecului exista specii rare de flora fosila, identificata in argilele si marnele de varsta pleistocena.

Fauna:

-este reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de piatra (Martes foina), ras (Lynx lynx), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus);

-padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius), corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc dar si numeroase specii de pesti ca pastravul indigen (Salmo trutta fario) si cleanul curcubeu (Salmo gairdneri irideus) in apele paraielor;

-se mai intalnesc si diverse specii de nevertebrate ca lepidoptere sau insecte.

Rezervatii naturale:

-multe dintre plantele si animalele rare, dar si formatiunile geologice, pesterile spectaculoase sunt declarate monumente ale naturii pentru a fi protejate. Cele mai importante sunt tufele de mesteacan pitic (Betul aHumilis) de la Borsec, endemismul Astragalus römeri, aflat langa Tulghes.

Asezare geografica:

-Muntii Persani reprezinta o punte intre Carpatii Orientali, din care fac parte (in sud-vest), si Carpatii Meridionali. Tocmai din aceste motive exista mai multe opinii privind limitele de la nord si de la sud;

-extinsi pe directia nord-nord-est/sud-sud-vest, limitand partea de vest a Depresiunii Brasov iar in extremitatea de sud-vest vin in contact cu Muntii Tagla prin intermediul Depresiunii Sinca.

Alcatuire geologica:

-Muntii Persani au o structura petrografica complexa, alcatuita din roci cristaline, dar si roci ale flisului (calcare mezozoice, conglomerate, marne) si aglomerate si tufuri vulcanice.

Relief:

-prezinta altitudini specifice muntilor josi, cu o inaltime medie de 800-1.000 m, care corespund unei suprafete de netezire numita Poiana Marului;

-acesti munti prezinta mai multe compartimente, din care amintim:

-Persanii de Sud (Munceii Poienii Marului) prezinta o altitudine redusa (800-980 m) cu varfuri mai inalte precum Hoapecu (980 m) sau Ciuta (975 m);

-Persanii centrali reprezinta sectorul cel mai intins si cel mai unitar, la sud de Valea Oltului. In acest sector se contureaza doua grupe: estica si vestica. Partea estica este bine impadurita si culminand la peste 1.000 m (Varful Cetatii-1.104 m, Varful Horezu-1.055 m, Coasta Tiganului-1.034 m). Partea vestica a Persanilor centrali au inaltimi mai reduse, prezentand un relief de culmi si maguri despartite de vai adanci de 250-400 m;

-Persanii de nord (Muntii Dugaului) constituie sectorul cel mai putin impunator si mai divizat. Mai ales spre sud inaltimile au inaltimi reduse- in Varful Dugau (1.011 m), Merca 1.002 m, sau Varful Ascuns (988 m).

-relieful prezinta interesante forme carstice (Cheile Varghisului, Pestera Meresti s.a.);

Reteaua hidrografica:

-toate apele care dreneaza regiunea apartin bazinului hidrografic al Oltului cu afluentii sai principali Varghis si Homorod, Raul Sercaia si Raul Barsa ;

-in extremitatea de nord a Muntilor Persani, valea Oltului si-a sculptat, in bazalte, frumosul si salbaticul defileu de la Racos.

Clima:

-temperatura medie anuala variaza intre 2 si 8°C, fiind mai ridicata la poalele muntilor. Pe timpul verii temperatura poate atinge si 16°C, mai scazuta pe creste (12°C). Temperatura medie din lunile de iarna variaza intre -4°C si -6°C, ajungand chiar la -8°C pe varfurile mai inalte;

-precipitatile medii anuale inregistreaza valori anuale de 800-1.000 si chiar 1.200 mm pe varfuri.

Vegetatia:

-padurile de fag (Fagus silvatica) vegeteaza pure sau in amestec cu gorunul (Quercus petraea), artarul (Acer platanoides), ulmul de munte (Ulmus glabra) si mai rar bradul (Abies alba). Diseminat apare si molidul (Picea abies);

- pajistile naturale sunt invadate de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis);

-pe terenurile calcaroase se dezvolta tufarisuri de corn (Cornus mas), mojdrean (Fraxinus ornus), liliac salbatic (Syringa vulgaris), lemn cainesc (Ligustrum vulgare);

Fauna:

-este reprezentata de specii precum: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus);

-padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius), corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc;

-cursul superior al apelor este domeniul pastravului (Salmo trutta fario), dar si cel al lipanului (Thymallus thymallus), mreana vanata (Barbus meridionalis petenyi) etc.