Asezare geografica:

-Muntii Rodnei sunt traversati spre Moldova de soseaua ce trece prin pasul Prislop (1.415 m) si spre Transilvania de cea care trece prin pasul Setref (817 m);

-masiv muntos in partea de nord a Carpatilor Orientali, este situat intre aliniamentul vailor Viseu si Bistrita Aurie (nord si nord-est), Somesul Mare (est si sud-est), Dealurile Nasaudului (sud) si valea Salautei (vest), extins pe o suprafata de circa 1.300 km².

Alcatuire geologica:

-alcatuiti predominant din sisturi si calcare cristaline, intens faliate in nord (falia Dragos Voda) si in sud (falia Rodnei). Marginile de vest si de sud ale cristalinului sunt acoperite transgresiv cu gresii, marne, conglomerate si calcare numulitice, strapunse pe alocuri de formatiuni eruptive (andezite, riolite, dacite), care apar in relief sub forma de maguri, mai frecvente pe versantul de sud (Magura Porcului, Magura Sangeorz, Magura Mare).

Relief:

-Masivul Rodna are aspectul unui horst asimetric, inalt si cu pereti abrupti in nord si mai scund si cu inclinare accentuata spre sud. Varietatea rocilor care-l compun a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat, cu forme semete (creste ascutite, versanti abrupti), niveluri de eroziune etajate, forme structurale, fenomene carstice pe versantul de sud-vest (Pestera Izvorul Tausoarelor, Pestera Zanelor) si de nord (izbucul „Izvorul Albastru al Izei“ s.a.), vai adanci etc;

-actiunea glaciatiei cuaternare a lasat urme adanci in relieful masivului Rodna: lacuri glaciare (Buhaescu, Lala Mare, Lala Mica, Taul sau Iezeru Pitrosului, Gargalau, Bila s.a.), circuri si caldari glaciare, zanoage cu blocuri eratice si roci scrijelate etc.

-in partea centrala a acestor munti se afla varful Buhaiescu Mare (2.119 m) de unde se desprind alte culmi, marcate de varful Rebra (2.117 m) si saua Pietrosului (2.114 m), cu altitudinea maxima de 2.303 m in Pietrosul Mare.

Clima:

-masivitatea si fragmentarea accentuata a reliefului, expozitia fata de directia dominant-vestica a maselor de aer s.a. determina diferentieri ale temperaturii aerului, mediile termice anuale fiind mai scazute cu 1°C pe versantul de nord decat pe cel de sud;

-altitudinal, temperaturile medii multianuale sunt de -1,5°C la peste 2.200 m altitudine, de 0°C la 2000 m altitudine, de 2°C la 1.700 m altitudine si de aproximativ 6°C la poale;

-precipitatiile depasesc 1.400 mm anual pe crestele inalte, iar stratul de zapada se mentine circa 7 luni pe an;

-exista si o statie meteorologica dealtitudine.

Reteaua hidrografica:

-Masivul Rodna este si un important nod hidrografic din care izvorasc raurile Somesul Mare, Viseu, Iza, Bistrita Aurie, Anies, Cormaia, Rebra s.a ;

-lacurile sunt mai slab reprezentate, majoritatea fiind glaciare. Aceste lacuri datorita altitudinii (1800-1950 m) cat si pentru pitorescul lor, prezinta un important interes din punct de vedere turistic (23 de lacuri), cel mai mare ca dimensiuni fiind Buhaescu II.

Vegetatie:

- sub raport floristic, exista aici nenumarate reminescente floristice ale epocii glaciare si plante nordice, dar si specii sudice, unele alcatuind cele mai inaintate limite ale florei est-mediteraneene;

-vegetatia care acopera masivul Rodna este dispusa etajat si aproape uniform distribuita pe versanti: la peste 1.800 m altitudine aproape 30% din suprafata stancoasa este acoperita cu pajisti alpine in alternanta cu tufarisuri de jneapan (Pinus mugo), exemplare de zambru (Pinus cembra) si palcuri de smirdar sau bujor de munte (Rhododendron kotschyi) s.a.;

-intre 1.800 si 1.100 m altitudine se desfasoara padurile de molid (Picea abies), intre 1.100 si 500 m altitudine se dezvolta zona fagului (Fagus sylvatica) si bradului (Abies alba), iar sub 500 m altitudine, terenurile agricole;

- dintre raritatile floristice amintim: clopotelul (Campanula carpatica), mierea ursului (Pulmonaria filerzkiana), floarea de colt (Leontopodium alpinum). Mai intalnim si o specie inrudita cu gusa porumbelului - Silene nivalis, ca Saussurea porcii, Polychemone nivalis, Heracleum carpaticum- endemisme al Muntilor Rodnei, ca si o serie de endemisme ale Carpatilor Orientali (Centaurea carpatica, Silene zawadzkii).

Fauna:

-fauna care populeaza masivul Rodna este reprezentata prin ursi (Ursus arctos), mistreti (Sus scrofa), cerbi (Cervus elaphus), capriori (Capreolus capreolus), rasi (Lynx lynx), jderi (Martes martes), cocosi de munte (Tetrao urogallus) si de mesteacan, gainusa de munte, acvila de munte, salamandre etc;

-capra neagra (disparuta la inceputul secolului din cauza braconajului) a fost reintrodusa cu succes in rezervatia Pietrosu Rodnei, dar acum este din nou amenintata cu disparitia. A fost colonizata si marmota.

Rezervatii naturale:

-Muntele Pietrosu Mare adaposteste cea mai mare rezervatie naturala din nordul tarii, cu o suprafata de 3.300 ha, dintre care 1.230 ha gol de munte si 1.470 ha padure montana. Numeroasele urme glaciare reprezinta un punct de atractie intens frecventat de turisti. Cea mai mare caldare glaciara este Iezerul, care adaposteste si un lac glaciar, cu forma ovala, lung de 80 m, lat de 70 m si cu o adancime de 1,8 m. Mai intalnim si alte caldari glaciare-Zanoaga Mare si Zanoaga Mica, care intregesc peisajul alpin.

-pe versantul sudic al culmii Pietrosului intalnim culmea glaciara Buhaescu-Repedea care adaposteste 4 lacuri glaciare cuprinse intre 1.800 si 2.100 m altitudine, denumite Iezerile Buhaiescu, cu puieti de pastrav indigen si curcubeu.

Asezare gografica:

-aceasta unitate montana sub forma unei culmi prelungi este situata in extremitatea de nord-vesta Romaniei, in cadrul lantului muntilor vulcanici Oas-Gutai-Tibles, intre granita de nord-vest a tarii si Pasul Huta (587 m).

Alcatuire geologica:

-Muntii Oas sunt alcatuiti din lave andezitice (pe alocuri cu diorite), care acopera structurile demarne, argile si gresii miocene.

Relief:

-acest sector montan are aspectul unui platou larg, fragmentat, dominat de mai multe varfuri cu aspect de dyke, avand altitudinea maxima 869 m (Varful Obarsiei);

-pe rama vestica este o serie de depresiuni si culmi constituite din roci vulcanice, a caror inaltime oscileaza intre 600-800 m;

-relieful adaposteste abrupturi impunatoare pe care le limiteaza Platoul Izvoarele sau Platoul Sesul, iar din loc in loc apar conuri vulcanice bine pastrate, precum Varful Frasin sau neckuri, rezultate din consolidarea puternica a lavelor in cosurile emisive ale vulcanilor (Magura, Cetateaua Mare si Mica, Ascutita);

-impreuna cu ramificatiile de nord-vest ale Muntilor Gutai, Muntii Oas inchid depresiunea cu acelasi nume.

Clima:

-temperatura medie anuala inregistreaza 5,5 °C, in timp ce spatiile depresionare au valori de 6-8 °C. In timpul iernii temperaturile in depresiuni ating -5°C, iar pe varfurile solitare

-7°C ;

-precipitatiile se mentin in jurul valorilor de 700-800 mm in depresiuni si mai ridicate pe creste, chiar si pana la 900 mm;

-vanturile predominante au in general directie vestica, iar toamna cele de nord-vest isi accentueaza prezenta.

Reteaua hidrografica:

-intreaga regiune are o hidrografie bogata, alcatuita din Tisa si afluentii sau direct Iza, dar si Turul;

-pe versantii vestici curg rauri mici, dar cu pante si debite mari (Tarna, Batraci, Hodosul) pana in Campia Halmeului, unde se despletesc in numeroase canale;

Vegetatie:

-poienile sunt acoperite de covorul vegetal al paiusului rosu (Festuca rubra), taposicii (Nardus stricta), ierbii vantului (Agrostis tenuis) etc;

-sunt acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica). Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus). La altitudini mai mici apar paduri de stejaris (Quercus petraea, Quercus robur);

-de-a lungul cursurilor de apa se dezvolta o vegetatie de arin alb (Alnus incana), plop negru (Populus nigra), plop tremurator (Populus tremula) sau salcii (Salix alba) si calin (Viburnum opulus).

Fauna:

-fauna este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. Cele mai bine reprezentate sunt mamiferele: ursul brun (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);

-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc.

-in apele care strabat Muntii Bargaului intalnim pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus), cleanul (Leuciscus leuciscus) etc.

Asezare geografica:

-acesti munti sunt situati in nord-vestul Carpatilor Orientali, in cadrul lantului muntilor vulcanici Oas-Gutai-Tibles. Se incadreaza intre Depresiunea Maramures (la nord), Muntii Tibles si Depresiunea Lapus, (la est), Depresiunea Copalnic (la sud) si Depresiunea Baia Mare (la vest/nord-vest);

Alcatuire geologica:

-Muntii Gutai sunt alcatuiti aproape in totalitate din roci vulcanice (andezite, piroclastite, andezite bazaltice, aglomerari vulcanice si revarsari de lava). Fundamentul sedimentar apare in zonele marginale sau in micile depresiuni intramontane (Chiuzbaia, Luna-Ses) etc.

Relief:

-pe cei 80 km dintre Pasurile Huta si Neteda se intinde culmea principala a Muntilor Gutai care prezinta mai multe unitati componente. In ansamblu, exista doua zone distincte:

-zona nordica (Bazinul Sapantei si cel al Vaii Brazilor)- o regiune de platou de inaltime, usor ondulat, cu altitudini de peste 1.000 m. Prezinta pante line si vai cu un curs divagat, adesea mlastinos, cu numeroase cascade si defilee la iesirea din platou;

-zona sudica prezinta o accentuare a reliefului, cu diferente mari de nivel intre vai si creste;

-in cadrul Muntilor Gutai se individualizeaza cateva varfuri semete: Ignis (1.307 m), Plesca Mare (1.291 m), Rotunda (1.241 m), Tigani (1.224 m), Creasta Cocosului (1.428 m), culminand in Varful Gutai (1.443 m)- altitudinea maxima.

Clima:

-temperatura medie anuala este de 2-4°C in zona inalta si 7-8°C in depresiunile inconjuratoare. In timpul iernii temperatura scade pana la -6, chiar -8°C in zona inalta, cu 3-4°C mai coborata decat in zonele depresionare, unde au loc frecvente inversiuni de temperatura;

-precipitatiile sunt bogate, depasind 1.200-1.400 mm anual, mai ales pe crestele inalte;

-vanturile predominante sunt cele din vest, nord-vest si sud.

Reteaua hidrografica:

-Muntii Gutai dispun de o retea hidrografica densa: Tisa dreneaza partea de nord si de est a acestor munti (cu afluentii Mara si Sapanta), Tur (cu Valea Rea si Talna Mare) si Somes (Cavnic, Sasar cu Firiza);

-datorita unor exploatari miniere intense in zona s-a creat barajul de pe Firiza;

-izvoarele cu apa minerala (numite de localnici botcuturi) sunt concentrate in zonele marginale ariei vulcanice (zona Certeze, Negresti, Izvorul Luna-Ses etc), majoritatea fiind folosite in scop balnear.

Vegetatia:

- zona pajistilor alpine adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc dar si palcuri de afin (Vaccinium myrtillus) sau merisor (Vaccinium vitis-idaea);

-sunt acoperiti cu paduri de de molid (Picea excelsa) si de fag (Fagus sylvatica). Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus). La altitudini mai joase apar paduri de stejaris (Quercus petraea, Quercus robur);

- vegetatia caracteristica mlastinilor de turba cuprinde specii de muschi (Sphagnum), rogoz (Carex decidua), pipirigul (Juncus conglomeratus), roua cerului (Drosera rotundifolia)-o planta carnivora;

-in zona Depresiunii Baia Mare apare castanul comestibil (Castanea sativa), dar si o specie mediteraneana- liliacul salbatic (Syringa vulgaris).

Fauna:

-este reprezentata de: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac(Martes martes), ras (Lynx lynx), cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), sturz (Turdus viscivorus) etc dar si cu soparla (Lacerta agilis), salamandra (Salamandra salamandra), sarpe de apa (Natrix natrix);

-in apele care strabat Muntii Bargaului intalnim pastrav (Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), clean (Leuciscus leuciscus) etc.

Rezervatii naturale:

-in Muntii Gutai exista mai multe rezervatii naturale (in numar de 10) care adapostesc specii rare de plante si animale, dar si formatiuni geologice deosebite. Cele mai importante rezervatii sunt: rezervatia geologica Creasta Cocosului, rezrvatia fosilifera Chiuzbaia, Cheile Tatarului, rezervatia de castan comestibil de la Baia Mare, dar si mlastini oligotrofe ocrotite: Lacul Albastru, Vlasinescu, Taul lui Dumitru, Poiana Brazilor, Taul Morenilor.

Alcatuire geologica:

-Muntii Tibles se situeaza in partea de nord-vest a Carpatilor Orientali, apartinand lantului muntos vulcanic Oas-Gutai-Tibles, situat intre valea superioara a Sudului (la vest) si cea a Salautei (la est).

Alcatuire geologica:

-din punct de vedere structural acest sector montan corespunde unor cute ale flisului paleogen (marne si gresii cretacice), strapunse si acoperite partial de roci vulcanice neogene (andezite, piroclastite, dacite).

Relief:

-relieful primar, modificat de eroziunea exercitata de agentii moderatori externi, prezinta un aspect larg valurit, digitat, cu mai multe culmi secundare tesite, ce pornesc din zona Varfului Tibles (1.839 m-altitudinea maxima) spre nord si spre sud, cu forme structurale monoclinale si martori vulcanici (neck-uri despartite de vai largi), care apar sub forma unor maguri conice precum Hudin, Tibles;

-mai exista si trepte joase de relief care, pe langa suprafetele sculptate de eroziune, includ trenele glacisurilor interioare si piemonturile care dau ocol depresiunilor si periferiilor montane.

Clima:

-temperatura medie anuala inregistreaza numai 2°C. In timpul iernii temperaturile in depresiuni ating -4°C, iar in golul alpin al Tiblesului se inregistreaza -8°C ;

-precipitatiile inregistreaza valoarea maxima pe crestele inalte 1.400 mm, scazand o data cu altitudinea;

-vanturile predominante au in general directie vestica, iar toamna cele de nord-vest isi accentueaza prezenta.

Reteaua hidrografica:

-Muntii Tibles reprezinta un important nod hidrografic, avand apele care-i dreneaza tributare Somesului cu Lapusul si Cavnicul;

-exploatarile miniere au dat nastere unor bogate izvoare minerale.

Vegetatia:

- zona pajistilor alpine adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) si palcuri de afin (Vaccinium myrtillus) sau merisor (Vaccinium vitis-idaea) dar si jnepenisuri (Pinus mugo) sau aninul de munte (Alnus viridis);

-Muntii Tiblessuntacoperiti cu paduri de molid (Picea excelsa), brad (Abies alba) si de fag (Fagus sylvatica). Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), ulm de padure (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus). La altitudini mai joase apar paduri de stejaris (Quercus petraea, Quercus robur);

-in regiunile defrisate se remarca frecvent prezenta zmeurului (Rubur idaeus) si zburatori (Epilobium angustifolium).

Fauna:

-fauna este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. Cele mai bine reprezentate sunt mamiferele: ursul brun (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);

-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc.

-exista o ihtiofauna variata, cu pastrav indigen (Salmo trutto fario), pastrav curcubeu (Salmo irideus), lipan (Thymallus thymallus), clean (Lesciuscus cephalus).