Asezare geografica:

-acest masiv muntos se afla in partea centrala a Carpatilor Orientali, limitat de raul Bistricioara (la nord-vest), lacul de acumulare Izvorul Muntelui, de pe Bistrita (la nord si est), raurile Bicaz (la Sud) si Bistra si Pantecu, afluenti al Bicazului (la vest);

-Masivul Ceahlau ocupa o suprafata de 290 km², si este situate in intregime in cadrul judetului Neamt.

Alcatuire geologica:

Masivul Ceahlau este alcatuit din roci sedimentare variate: marmono-calcare, sisturi argiloase, argile, gresii si mai ales conglomerate calcaroase de varsta aptiana (dupa unii geologi, cenomaniana).

Relief:

-Muntii Ceahlau sunt alcatuiti din doua subunitati: una centrala inalta si alta exterioara joasa, cea de a doua fiind extinsa pe o suprafata mult mai mare decat prima (circa 10%, respectiv 90%);

-subunitatea inalta se ridica cu 600- 700 m fata de restul culmilor din jur, cu varfuri semete precum: Toaca (1.904 m), Ocolasu Mare (1.907 m)- altitudinea maxima, Panaghia (1.900 m), Ocolasu Mic (1.712 m), dar si Batca lui Gideon sau Lespeyi, cu altitudini mai mici;

-subzona joasa este alcatuita din culmi joase si vai adanci terminate in batci, cu altitudini de 80-100 m;

-din cauza prezentei conglomeratelor calcaroase, masivul Ceahlau prezinta un relief ruiniform, de un pitoresc renumit (abrupturi, turnuri, cheile si cascadele Stanilelor, Bistrei Mari, Praguri, dar si cunoscuta Cascada Duruitoarea).

Clima:

-caracteristice climatice ale Muntilor Ceahlau sunt influentate de altitudine. Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 0,7 °C in zona inalta si 7,2 °C la baza muntilor, dar temperaturile medii in lunile de iarna sunt de -9,5°C (pentru varf) si +3°C la poale si respectiv, pentru vara, -0,4°C (pentru varf) si +23,4°C pentru zonele de joasa altitudine;

-cantitatea anuala de precipitatii este de peste 700 mm si nu a depasit niciodata 1000 mm;

-vanturile predominante bat din sectorul vestic.

Reteaua hidrografica:

-toate apele care dreneaza acest masiv muntos sunt tributare Bistritei: Bistricioara (cu afluentul Paraul Pintic), Bicaz (cu afluentul Paraul Jidanului);

-pe Bistrita s-a creat lacul de acumulare Izvorul Muresului, cea mai mare acumulare de apa din Romania de pe raurile interioare.

Vegetatia:

-asezarea in trepte, asemeni unui amfiteatru, adaposteste paduri intinse de fag (Fagus silvatica), brad (Abies alba) si molid (Picea abies), uneori si paltin de munte (Acer pseudoplatanus) iar pe crestele alpine palcuri de larice (Larix decida var. polonica).

-in aceasta zona se gasesc cele mai frumoase exemplare de larice din tara, cunoscute sub denumirea de zada (crin sau stejarul muntilor), cu inaltimi impresionante (peste 33 m) si un diametru de 90 cm. Localnicii denumesc laricele crin, de unde si numele de “Polita cu crini” data pragului calcaros unde se gaseste aceasta specie;

-versantii abrupti cu prapastii ametitoare ascund jnepeni (Pinus mugo) si ienuperi (Juniperus communis), impreuna cu afin (Vaccinium myrtillus) si alte plante alpine.

-covorul vegetal este format din specii ca piciorul cocosului (Ranunculus acer), ciubotica cucului (Primula leucophylla), viorele (Viola biflora), clopotei (Campanula carpathica) si endemisme ca: vulturica de Pojorata (Hieracium pojoritense), opaita lui Zawadzki (Melandrium Zawadzkii), dar si alte monumente ale naturii ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea de colt (Leontopodium alpinum), tisa (Taxus baccata) etc.

Fauna:

-in acest areal misuna o lume intreaga, incepand de la melc, fluturi si nenumarate insecte, trecand la pasari de tot soiul si apoi de la ciute (Capreolus capreolus) pana la voinicul, dar greoiul urs (Ursus arctos). Printre animalele mai importante care traiesc in aceste paduri intalnim: rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);

-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc;

-pastravul (Salmo trutta fario) se intalneste frecvent in apele repezi si limpezi.

Rezervatii turistice:

-arealul Muntilor Ceahlau ascund si protejeaza elementele cadrului natural care prezinta o importanta stiintifica, turistica si economica, in cadrul rezervatiilor Parcul National Ceahlau si Polita cu Crini in interiorul acestuia.

Populatie si asezari:

-multi oameni de stiinta (Grigore Cobalcescu, Ion Simionescu s.a.) sau literari (Dimitrie Cantemir, Calistrat Hogas s.a.) au descris acest masiv ca fiind cel mai falnic munte al Moldovei.

Asezare geografica:

-acest masiv muntos este in partea centrala a Carpatilor Orientali, intre Muntii Giurgeu (la vest), Muntii Tarcau (est), Muntii Ciuc (sud-est), Depresiunea Ciuc (la sud) si Depresiunea Giurgeu (vest).

-acest sector montan mai este cunoscut si sub numele de Muntii Curmaturii sau Muntii Haghimas.

Alcatuire geologica:

-intregul areal montan este alcatuit din sisturi cristaline. Din loc in loc apar si calcare jurasice, jaspuri, dolomite, conglomerate si gresii.

Relief:

-Masivul Hasmas este constituit din doua mari culmi: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes- Valea Rece, aceasta din urma este traversata de defileul adanc al raului Bicaz;

-Culmea Curmatura cuprinde in partea sa vestica, in jurul statiunii Lacu Rosu, mai multe montane dintre care se remarca Muntele Suhard (Varful Licas-1675 m). In partea estica se afla altitudinea maxima a intregului sector al Muntilor Hasmasului, de 1792 m (Varful Hasmasu Mare). In partea de sud a culmii principale a Muntilor Haghimas se afla Piatra Singuratica si Piatra Ascutita, la poalele carora exista intinse campuri de grohotisuri;

-cel de al doilea compartiment, Culmea Tulghes-Valea Rece, este afectata de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei- renumitele Chei ale Bicazului).

Clima:

-temperatura medie anuala variaza intre 8 si 9,5°C, climatul fiind caracterizat prin ierni aspre si racoroase. Temperatura medie in timpul verii a inregistrat 18,5°C;

-precipitatiile prezinta valori scazute in zona centrala a masivului (statiunea Lacu Rosu) ;

Reteaua hidrografica:

-Muntii Haghimas reprezinta un important nod orohidrografic (de aici izvoresc raurile Olt, Mures, Bicaz si principalul sau afluent, Bicajelul s.a.).

Vegetatia:

-zona impadurita a acestor munti este acoperita cu paduri de rasinoase, indeosebi cu molid (Picea excelsa), mai rar fag (Fagus silvatica), tei (Tilia cordata), brad alb (Abies alba), zada (Larix decidua), pin (Pinus silvestris) etc;

-pasunile sunt acoperite cu specii ierboase ca spanzul (Helleborus purpurascens), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), vioreaua (Scilla biflora), trifoiul salbatic (Trifolium pratense), ferigi (Dryopteris filix mas) s.a;

-pe stancariile calcaroase se intalnesc o serie de raritati floristice, printre care se remarca sangele voinicului (Nigritella rubra), specie ocrotita.

Fauna:

-exista numeroase animale care traiesc in padurile Muntilor Hasmas precum: ursul brun (Ursus arctos), caprioara (Capreolus capreolus), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);

-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc;

-pastravul (Salmo trutta fario) se intalneste frecvent in apele repezi si limpezi.

Asezare geografica:

-Muntii Tarcau reprezinta un masiv muntos in partea centrala a Carpatilor Orientali, intre valea Bicazului (la nord si nord-vest), aliniamentul vailor Tarcau si Asau (la est), valea Trotusului (la sud) si aliniamentul vailor Damucului si Valea Rece (la vest);

-Muntii Tarcau se extind pe teritoriul a doua judete: in partea de nord-est a judetului Bacau si in extremitatea sud-vestica a Neamtului.

Alcatuire geologica:

-sunt alcatuiti in special din gresii (gresia de Tarcau) si din alte roci apartinand flisului cretacic si paleogen (sisturi, marno-argile, flis grezo-sistos, conglomerate);

-din cauza cutarii lor in panze de sariaj apar frecvente hogback-uri si suprafete structurale.

Relief:

-au aspectul unor munti josi, cu altitudine medii de 1.100-1.300 m, care fac trecerea de la zona interna la cea externa a flisului;

-prezinta unele culmi inalte, dezvoltate pe gresii, cu orientare nord- nord-vest/sud- sud-est, dominate de varfuri ce depasesc 1.400 m altitudine (Magura Tarcaului 1.493 m, Glodu 1.439 m, Grindusu 1.664 m) si unele culmi joase, separate de bazinete depresionare (Ata, Brates s.a.) si inseuari dezvoltate pe marno-argile;

-altitudinea maxima atinge valoarea de 1.664 m (varful Grindusu sau Tarhaus).

Reteaua hidrografica:

-apele care strabat acesta regiune sunt in exclusivitate autohtone si apartin bazinelor Bistritei (cu afluentii Bicaz, Damuc,Tarcau s.a.) si Trotusului (cu Valea Rece, Asau, Tazlau);

-lacurile de acumulare de pe Bistrita sunt la Pangarati, Vaduri si Batca Doamnei.

Clima:

-datorita pozitiei geografice acesti munti prezinta o clima mai pronuntat continentala cu temperaturi medii anuale de 6-7°C. Media temperaturii lunilor de iarna este de -4°C, iar cea de vara atinge valori de 16-18 °C;

-precipitatiile variaza intre 800 mm la altitudini mai mici, pana la 1.100 mm pentru relieful de peste 1.500 m altitudine;

-vanturile cu cea mai mare frecventa bat din directia de vest si nord-vest.

Vegetatie:

-sunt acoperiti cu paduri de molid (Picea excelsa), care acopera mai mult de jumatate din suprafata acestor munti. La limita inferioara mai intalnim specii de brad (Abies alba) si de fag (Fagus sylvatica).

Reprezentativa pentru aceste paduri de molid este rezervatia forestiera de la Gosmanu;

-etajul fagului ocupa suprafete mai mici, care coboara pana la 400-500 m altitudine. Mai intalnim soc rosu (Sambucus racemosa) si soc negru (Sambucus nigra);

-vegetatia ierboasa este caracterizata de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis);

-exista si numeroase raritati floristice, dintre care amintim tisa (Taxus baccata), bulbucii (Trollius europaeus) si sangele voinicului (Nigritella rubra).

Fauna:

-este reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), sturz (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius), corb (Corvus corax), ciocanitoare (Picoides tridactylus) etc, dar si soparla (Lacerta agilis).

 Rezervatii naturale:

-o mare importanta o prezinta rezervatia forestiera Gosmanu, care conserva arborii care traiesc in aceasta zona.