Arad

-municipiu in extremitatea vestica a Romaniei, resedinta judetului omonim, este situat in Campia Aradului, la 107 m altitudine, pe malurile Muresului;

-populatie: 183352 locuitori (1 iulie 2001): 86415 de sex masculin si 96937 feminin;

-suprafata: 39,4 km²; densitatea: 4680 locuitori/km²,

-cai de comunicatie: mare nod feroviar (pe aici trece si magistrala Bucuresti-Arad-Curtici-Budapesta-Viena) si rutier;

-aeroport international ale carui piste au fost modernizate in perioada 1 septembrie 1994-1 iunie 1995;

 

Edificii culturale:

-Universitatea „Aurel Vlaicu“ (fondata in 28 mai 1990) cu 8 facultati, 5112 studenti si 393 profesori (1996-1997);

-Teatrul dramatic (fondat in 1948) cu sectii in limbile romana si maghiara. Teatrul de marionete (fondata in 1951). Filarmonica de stat (fondata in 1948);

-numeroase biblioteci, intre care biblioteca judeteana Arad (fondata in 1913), cu 507450 volume (1994) si multe colectii rare;

-Muzee: Muzeul Judetean Arad (muzeu mixt, intemeiat in 1892) avand colectii de arheologie, istorie, etnografie, arta romaneasca clasica si contemporana, pictura europeana (secolele XVII-XIX), arta decorativa, stiintele naturii; Muzeul de Arta Arad (infiintat in 1913), cu lucrari ale pictorilor si sculptorilor romani din secolele XIX-XX si exponate apartinand maestrilor flamanzi, italieni, s.a. Colectia muzeala a Manastirii Gai, cu valoroase icoane pe sticla si lemn din secolul XVIII, piese de mobilier bisericesc, obiecte de cult, carti bisericesti etc.;

-casa memoriala „Vasile Goldis“, in care a locuit luptatorul unionist intre 1911 si 1934;

-la Arad exista un centru regional de control dirijare si informare a transportului aerian (civil si militar) inaugurat la 30 noiembrie 1994.

 

Istoric:

-sapaturile arheologice din cartierul Aradul Nou au scos la iveala o necropola si mai multe morminte celtice din secolul IV i.Hr., iar cele efectuate in 1994, in centrul municipiului, au identificat obiecte de ceramica neagra, canelata, precum si caramizie, lucrate cu mana, intre care se remarca un vas-biberon datand din Hallstatt;

-este mentionat documentar, prima oara, in 1131, iar ca oras (civitas) in 1329. In 1514, populatia orasului s-a alaturat rasculatilor condusi de Gheorghe Doja, iar in 1527, a participat la rascoala condusa de Ivan Nenada, contra nobilimii maghiare;

-ocupat de turci in 1550, care construiesc aici cetatea Arad a fost inclusa in pasalacul Timisoara (provincia otomana condusa de un pasa) si transformata in sediul unui hangeac (unitate administrativa otomana), care s-au adunat intre 1552 si 1660 si intre 1616 si 1687. Eliberat de sub stapanirea turcilor (1600) de oastea lui Mihai Viteazul (cand s-a aflat sub autoritatea acestuia), revine sub dominatia acestora in 1616;

-intre 1687 si 1867, Arad s-a aflat sub dominatia habsburgica, perioada in care se reconstruieste cetatea (1698-1701) dupa planurile lui Eugeniu de Savoia (refacut apoi intre 1762 si 1783), iar intre 1867 si 1918 - sub cea a imperiului dualist;

-in timpul rascoalei antihabsburgice, condusa de Francisc Rakoczi II, cetatea Aradului a fost asediata de curuti in 1707, dar fara succes;

-in 1812 s-a infiintat „Schoala preparanda sau pedagoghiceasca a natiei romanesti“ - prima scoala pedagogica romaneasca din Transilvania;

-la 22 martie 1848, populatia orasului se intruneste intr-o mare adunare care adopta programul Revolutiei din 1848-1849. In 1862, la Arad se formeaza „Asociatia nationala Aradeana pentru cultura poporului roman“;

-in perioada 3 noiembrie-1 decembrie 1918, Arad a fost sediul Comitetului National Roman Central al Partidului National Roman, condus de Vasile Goldis, care a pregatit actul Unirii Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania de la 1 Decembrie 1918;

-reocupat de unguri (septembrie 1940), in urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Arad este eliberat de ostasii ormani in septembrie 1944. Declarat municipiu la 17 februarie 1968, Arad s-a alaturat, printre primele orase, revolutiei anticomuniste izbucnite in municipiul Timisoara;

-la 15 decembrie 1994, cu prilejul implinirii a 5 ani de la Revolutia din decembrie 1989, municipiul Arad a fost declarat, de Parlamentul Romaniei, oras-martir.

 

Monumente:

-Cetatea Aradului (secolul XVI), reconstruita intre 1698 si 1701 si refacuta intre 1762 si 1783, cu ansamblul de cladiri in stil baroc, in incinta;

-cladirea Primariei, construita intre 1872 si 1876, in stil renascentist, dupa planurile arhitectului Pekar Ferenc, cu un orologiu in turn, amplasat in 1878;

-cladirea teatrului vechi, construita (1816-1817), in stil neoclasic (azi cinematograf);

-Palatul Culturii, ridicat (1910-1913), in stil ecleric, dupa planurile arhitectului Szantay Ludovic; cladirea Tribunalului (1892), in stil neobaroc;

-cladirea Cazinoului (1872), azi restaurant; palatul „Bohus“ (1910), azi sediul unei banci;

-Spitalul municipal (1815); Palatul Bancii Nationale (1905-1906); Hotel „Ardeal“ (1841), in stil neoclasic; hanul „Boul Rosu“ (secolul XIX);

-alte lacase de cult mai sunt reprezentate de: biserica ortodoxa sarba cu hramul „Sfintii Petru si Pavel“ construita (1698-1702), in stilul baroc (restaurata in 1790, cu unele modificari in 1822 si repictata in 1902 de Stefan Alexic); capela romano-catolica „Sfantul Florian“ (1751-1753), in stil baroc; Manastirea Gai cu biserica „Sfantul Simion Stalpnicul“, construita (1760-1762), in stil baroc, prin grija episcopului Sinesie Jivanovie, si pictata in interior (1767) de Stefan Tenetchi Ponerchiu. In secolele XVIII-XIX Manastirea Gai a fost folosita ca resedinta episcopala de vara si ca gropnita a episcopilor de Arad. Pana in 1955 a functionat ca biserica de parohie pentru credinciosii cartierului Gai din Arad, dupa care a devenit manastire. Desfiintata in 1959, prin Decretul 410, manastirea a fost reinfiintata in 1964, prin grija Preasfintitul. Episcop Teoctist (actualul Patriarh al Bisericii Orotodoxe Romane) cand biserica a fost restaurata si s-a inchegat obstea monahala de maici. In 1985, la aceasta manastire a fost stramutata, din satul Seliste, comuna Petris, judetul Arad, biserica din lemn cu hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“, datand din 1745-1754, cu iconostas pictat (1785-1788) de Filip si Nicolae din Lupsa. Catedrala ortodoxa romana, cu hramul „Sfantului Ioan“, construita (1862-1865), in stil neoclasic, prin stradania episcopului Procopie Ivacicovic, a bancherului George Sina din Viena si a familiei Mocioni. Picturile murale interioare au fost executate intre 1956 si 1958 de Anastase Demian si in 1966 de Eremia Profeta;

-Catedrala romano-catolica (1902-1904); biserica romano-catolica (1812-1821); biserica evanghelica luterana (1906); Sinagoga (1827-1834); Biseria Rosie (1900) etc.

 

Chisineu-Cris

- oras in extremitatea vestica Romaniei, in judetul Arad, situat in Campia Crisurilor.la 102 m altitudine, pe Crisul Alb, la 42 km nord-nord-est de municipiul Arad;

-populatie: 8676 locuitori (1 iulie 2001): 4163 de sex masculin si 4513 feminin;

-suprafata: 7,3 km²; densitatea: 1193 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar si rutier.

 

Istoric:

-localitatea apare menţionata documentar, prima oara,in anii 1202-1203, cu numele Villa Ineu, iar apoi, in 1476, cu numele Kis Ineu (Micul Ineu);

-declarat oras la 17 februarie 1968, orasul Crisineu-Cris are in subordine administrativa satul Nadab. Castel (secolul XIX).

 

Curtici

-oras situat in extremitatea vestica a Romaniei (judetul Arad), in Campia Aradului, la 107 m altitudine, la 17 km nord de municipiul Arad si la 8 km de granita cu Ungaria;

-populatie: 9729 locuitori (l iulie 2001): 4634 de sex masculin si 5095 feminin;

-suprafata: 5,5 km²; densitatea: l790 locuitori ./km²;

-cai de comunicatie: important punct de vama (din 1921) pe cale ferata ce merge spre tarile Europei Centrale si Occidentale si nod rutier;

 

Istoric:

-vestigii neolitice, din epoca daco-romana si din perioada feudalismului timpuriu;

-atestat documentar in 1519, orasul este declarat oras la 17 februarie 1968 ;

-orasul Curtici are in subordine administrativa satul Dorobanti. Castel (1769), in arhitectura caruia predomina elemente ale barocului tarziu.

 

Lipova

-oras in judetul Arad, situat pe ambele maluri ale raului Mures, la intrarea acestuia in Campia Aradului, la poalele de sud-vest ale Muntilor Zarand, la 153 m altitudine, la 35 km est-sud-est de municipiul Arad;

-populatie:11502 locuitori (l iulie 2001): 5539 de sex masculin si 5963 feminin;

-suprafata: 7 km²; densitatea: l 655 locuitoriuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

 

Edificii culturale:

-Muzeul de istorie, etnografie si arta medievala (inaugurat in 1952), adapostit (din 1958) in castelul „Misiei“,

-Muzeul cu colectia de arta „Eleonora Costescu si Vasile Varga“ (pictura romaneasca moderna, picturi apartinand scolilor flamanda, italiana, engleza, franceza s.a;

 

Turism:

-statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu izvoare de ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, slab radioactive, indicate in tratarea bolilor cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, in perioada de dupa convalescenta, hipertensiune arteriala, arteriopatii periferice, varice in stadiile I si II), a celor hepato-biliare (dischinezie biliara, colecistite cronice, stari dupa ficat operat, pancreatite cronice);

 

Istoric:

-localitateaapare mentionata documentar, prima oara, in 1245, intr-un act emis de regele ungur Bela IV, prin care dadea ordin sa se refaca cetatea distrusa de invazia tatara din 1241;

-in 1315, localitatea apare consemnata cu numele Lipva, iar in 1440 este declarata oras liber;

-in perioadele 1552-1595 si 1613-1716 s-a aflat sub stapanire turceasca, dupa care, in secolul XVIII, ajunge sediul unui disirid;

-in prezent, are in subordine administrativa doua localitati componente: Radna si Soimos.

 

Monumente:

-biserica avand hramul .Adormirea Maicii Domnului“, construita in mai multe faze: in 1338 s-a realizat pronaosul si jumatate din nava, in 1797 a fost prelungila si ridicata turla, iar in 1928 s-au adaugat galeriile interioare. Picturile murale au fost executate in anul 1500 (langa intrarea in nava), iar in perioada 1732-1735 biserica a fost pictata la interior si exterior de zugravul Nedelcu; bazarul turcesc „Sub Dughene“ (secolul XVII), cu fatadele sustinute de opt pilastri masivi, legati intre ei prin arcade, este azi ocupat de mai multe spatii comerciale;

-castelul „Misiei“ (secolul XIX), construit in stilul barocului tarziu. In localitatea componenta Soimos se afla ruinele unei cetati medievale datand din secolul XIII (cetatea s-a aflat o perioada de timp in posesia lui Iancu de Hunedoara, care a refacut-o intre anii 1440 si 1446) si biserica cu hramul „Buna Vestire“ (1792,cu iconostas pictat in 1875 de catre Nicolae Popescu si cu picturi murale execulate in 1923);

-inlocalitatea componenta Radna exista manastirea romano-catolica „Sfanta Maria“, intemeiata in 1551 de calugarii franciscani veniti din Bosnia, construita in etape, in perioada 1727-1826. Biserica manastirii a fost zidita in perioada 1756-1782 si pictata, in 1902, de Joszef Krichler din Budapesta. Turlele bisericii au fost suprainaltate in anul 1911. Biserica are un altar realizat din marmura de Carrara (secolul XVII) in stilul Renasterii tarzii, pe care se afla icoana Sfintei Maria. La Radna se afla casa in care a poposit (august 1849) generalul polonez Jozef Bem, unul dintre conducatorii armatei revolutionare ungare.

 

Nadlac

-oras in extremitatea de vest a tarii, in judetul Arad, situat in campia omonima, la 100 m altitudine, pe dreapta raului Mures, la 47 km vest de municipiul Arad, la granita cu Ungaria;

-populatie: 8335 locuitori (l iulie 2001): 4026 de sex masculin si 4309 feminin;

-suprafata: 6,2 km²; densitatea: l359 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata si punct de vamal;

 

 Istoric:

-sapaturile arheologice au scos la iveala urme de locuire din Neolitic si din perioada daco-romana (monede romane din argint si din bronz, datand din secolele I-IV). Asezarea a fost stapanita in secolul X de voievodul Glad. Exista unele referiri ca la Nadlac exista in 1193 o cetate cu palisada de lemn, cucerita si distrusa de tatari in 1241;

-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 11 martie 1313, cand este amintita (intr-un testament) cu numele Noglog;

-in perioada 1451-1456, s-a aflat in posesia domnului Iancu de Hunedoara, iar in 1464, a intrat in stapanirea vitejilor Gheorghe Stefan si Dimitrie Iaksic, care au construit la Nadlac un castel, fortificat cu turn de aparare si cu santuri inconjuratoare, care sa reziste in fata invaziilor dusmane;

-domeniul Nadlac a fost incendiat in 1514 de rasculatii condusi de Gheorghe Doja, iar in 1529, pustiit de turci. In anii 1802-1803, la Nadlac au fost colonizati cehi si slovaci, iar in 1820, localitatea a fost ridicata la rangul de comuna urbana, care dispunea de mai multe bresle;

-comuna Nadlac a fost declarata oras la 17 februarie 1968.

 

Monumente:

-castel din secolul XV;

-biserica ortodoxa, avand hramul „Sfantul Nicolae“ (1822-1829), cu elemente predominante ale stilului baroc la exterior, iar in interior cu remarcabile strane si iconostas, sculptate de Ioan si Iosif Busuioc, precum si picturi murale, executate, in 1896, de Ioan Zaicu;

-biserica evanghelica, de confesiune augustiana, construita in anii 1821-1822, cu un turn inalt de 54 m (ridicat in 1882) si o orga adusa in 1912 din localitatea Kulna Hora din Cehia.

 

Pancota

-oras in judetul Arad, situat in Campia Aradului, la poalele de nord ale Dealurilor Cigherului, la 110 m altitudine, pe canalul Matca, la 38 km nord-est de municipiul Arad;

-populatie: 7457 locuitori (l iulie 2001): 3594 de sex masculin si 3863 feminin;

-suprafata: 4 km²; densitatea: l862 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar si rutier;

 

 Istoric:

-in perimetrul orasului Pancota au fost descoperite urme de locuire din Neolitic, din perioada civilizatiei dacice si din secolele IX-XI;

-localitatea apare mentionata documentar, prima oara, in 1177, iar apoi in perioada 1202-1203, cu numele Villa Pankotha;

-intre anii 1556 si 1595, Pancota s-a aflat sub stapanire turceasca, intre 1687 si 1867 sub dominatie habsburgica, iar intre 1867 si 1918, sub autoritatea imperiului dualist austro-ungar;

-ridicat la rang de targ in secolul XVIII si orasul este declarat oras la 17 februarie 1968.

 

Monumente:

-ruinele unei cetati (construita in secolul XIV). distrusa in 1636, in urma unui asediu; hanul de posta (secolul XVIII);

-castelul „Dietrich-Schul-kovski“ (1840), in stil baroc.

 

Sebis

-oras in judetul Arad, situat in depresiunea omonima, la poalele Dealurilor Codru-Moma, la 150-200 m altitudine, in zona de confluenta a raului Dezna cu Crisu Alb, la 90 km nord-est de municipiul Arad;

-populatie: 6773 locuitori (l iulie 2001): 3339 de sex masculin si 3434 feminin;

-suprafata: 4,74 km²; densitatea: l461 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata in 1881) si nod rutier;

 

 Istoric:

-pe vatra actualului oras a existat in secolul XIII o mica localitate care apartinea domeniului cetatii Dezna;

-mentionata documentar, prima oara, in 1552, ca oppidum, asezarea a fost cucerita de turci in 1574 si stapanita pana la fondarea in secolul XVIII, dupa care a trecut sub ocupatie habsburgica (pana in 1918);

-la 17 februarie 1968, comuna Sebis a fost trecuta in categoria oraselor (ingloband si fostul sat Prajesti), in prezent, orasul Sebis are in subordine administrativa satele Donceni (atestat documentar in 1439), Prunisor (1406) si Salajcni (1574).

 

Monumente:

-castel(secolul XIX);

-casa „Waldstein“ (1814), care adaposteste azi biblioteca oraseneasca;

 

Turism:

- rezervatie naturala (Dealul Piesa Sebisului).