Alesd

-oras in judetul Bihor, situat in Depresiunea Vad-Borod, la poalele de sud-vest ale Muntilor Plopis si cele de nord ale Muntilor Padurea Craiului, la 224 m altitudine, pe dreapta vaii Crisului Repede, la 38 km est de municipiul Oradea;

-populatie: 10792 locuitori (1 iulie 2001): 5339 de sex masculin si 5453 feminin;

-suprafata: 72 km²; densitatea 151,2 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod rutier;

Istoric:

-localitatea apare mentionata documentar in perioada 1291-1294, cu numele Villa Elusd, intr-un regitru de dijme ale Episcopiei romano-catolice din Oradea, apoi, in 1332, este consemnata cu denumirea Sacerdos de Villa Elesd, iar in 1622, cu toponimul Elesd;

-in a doua jumatate a secolului XIII, in apropiere de Alesd a fost construita, pe un pinten de calcar, cetatea Piatra Soimului, mentionata documentar, prima oara, in 1306. In perioada 1658-1660, cetatea Piatra Soimului, alaturi de 33 de asezari, s-au aflat in posesia domnului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658);

-intre 1660 si 1692, Alesd a functionat ca sangeac (subunitatea administrativa a unui pasalac) al Pasalacului de Oradea;

-in 1711, cetatea Piatra Soimului a fost aruncata in aer de trupele imperiale austriece. La 24 aprilie 1904, locuitorii din Alesd au declansat o rascoala (au participat peste 5000 de tarani romani si maghiari) indreptata impotriva politicii nedrepte a guvernului de la Budapesta, reprimata sangeros de autoritati. Localitatea a fost declarata oras la 17 februarie 1968;

-in prezent, orasul Alesd are in subordine administrativa 3 localitati componente: Padurea Neagra, Pestis, Tinaud.

Monumente:

-in localitatea componenta Pestis, se afla cetatea Piatra Soimului (secolul XIII), de plan poligonal, cu bastioane si biserica din lemn cu hramul „Buna vestire“ (1797, cu iconostas din 1810);

-in localitatea componenta Tinaud se afla biserica cu hramul „Sfantul Dumitru“, ctitorie din 1658-1659 a lui Constantin Serban Basarab, domn al Tarii Romanesti (1654-1658), reconstruita in 1828 si reparata in 1910, ce pastreaza icoane atribuite lui David din Pitesti;

-castelele „Batthyanyi“ (1830) si „Moscovits“ (1850); castelul de vanatoare (1891-1894);

-Punct fosilifer, cu resturi de reptile mezozoice (din Triasic), in localitatea componenta Piestis.

Beius

- oras in judetul Bihor, in depresiunea cu acelasi nume, la 191 m altitudine, pe raul Crisul Negru, la 66 de km sud-est de municipiul Oradea;

-populatie: 11586 locuitori (1 iulie 2001); 5650 de sex masculin si 5936 feminin;

-suprafata: 2,5 km²; densitatea: 4865 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata;

Istoric:

-mentionat documentar prima oara in 1263, iar ca oras, in 1441 (liberta civitas Belynes) si 1451 (oppidum);

-in 1713, orasul la fost teatrul de lupta a rascoalei curutilor. In perioada ocuparii temporare (1940-1944) a partii de nord-vest a Transilvaniei (inclusiv a orasului Oradea) de catre Ungaria horthysta, orasul a fost centrul politico-administrativ al judetului Bihor;

-in prezent, orasul are in subordine administrativa localitatea componenta Delani.

Monumente:

-ruinele unei cetati din secolul XIII; biserica romano-catolica „Sfanta Treime“ (1752); biserica reformata (1780);

-biserica ortodoxa (1784-1790);

-Momentul ostasilor romani; conac (1755);

-in 1828, Samuil Vulcan a infiintat un gimnaziu greco-catolic superior pentru romani, reorganizat in 1853;

Turism:

-centru turistic si punct de plecare spre obiectivele din Muntii Apuseni (statiunea Stana de Vale, Pestera Meziad etc.). Local, orasul este cunoscut si sub numele de Bis.

Marghita

- oras in judetul Bihor, situat in zona de contact a Campiei Barcaului cu Dealurile Vii-soarei, pe dreapta raului Barcau, la confluenta acestuia cu Eger, la 130 m altitudine, la 57 km nord-est de Oradea;

-populatie: 18645 locuitori (l iulie 2001): 9144 de sex masculin si 9501 feminin;

-suprafata: 2,9 km²; densitatea: 6445 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

Turism:

-statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, cu izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, hipertermale (64°C) indicate in tratarea unor deficiente ale aparatului locomotor (devieri ale membrelor inferioare si ale coloanei vertebrale, hiper-laxitate si instabilitate capsulo-ligamentara si musculo-articulara) si a unor tulburari functionale genitale la femei, pe fond hiporeactiv, stari prepuberale la copii.

Istoric:

-localitatea este mentionata documentar prima oara in 1216 cu numele Villa Margneta, si apoi in 1334, 1352 etc;

-declarat oras in 27 octombrie 1967, Marghita are in subordine administrativa localitatile componente Chet si Ghenelea.

Monumente:

-biserica romano-catolica „Sfanta Maria“ (1772);

-biserica reformata (secolele XVI-XVII);

-castelul „Czaky“ (secolul XVIII).

Nucet

- oras in judetul Bihor, situat in partea de sud-est a Depresiunii Beius, la poalele de vest ale Muntilor Bihor, la 500 m altitudine, pe raul Crisu Baita (afluent de dreapta al Crisului Negru), la 92 km sud-est de municipiul Oradea;

-populatie: 2847 locuitori (l iulie 2001): l445 de sex masculin si l402 feminin;

-suprafata: 1,98 km²; densitatea: l419 locuitori/km²;

 Istoric:

-asezarea a fost intemeiata dupa al doilea razboi mondial si declarata oras la 2 februarie 1956. Numele orasului este legat de existenta, la marginea sa, a unei paduri de nuci;

-in prezent, orasul Nucet are in subordine administrativa localitatile componente Baita si Baita-Plai.

Monumente:

-biserica romano-catolica cu hramul „Sfanta Tereza“ (secolul XVIII), in localitatea componenta Baita.

Oradea

Localizare:

-municipiul Oradea se afla in partea de nord-vest a Romaniei. Resedinta judetului Bihor, acesta se situeaza pe cursul inferior al raului Crisul Repede, la poalele de sud-vest ale DealurilorOradei, in extremitatea de vest a Depresiunii Oradea-Vad-Borod. Orasul se afla in apropiere de granita cu Ungaria (la 12 km sud-est vama Bors);

Populatie: 221487 locuitori (l iulie 2001): 105708 de sex masculin si 115779 feminin;

Suprafata: 34,9 km²;

Densitatea: 6368 locuitori/km²;

Cai de comunicatie si transporturi:

-nod feroviar (5 linii feroviare) si rutier (5 sosele). Orasul Oradea dispune de un aeroport care deserveste cursele aeriene catre aceasta regiune a tarii.

Edificii culturale:

-scena culturala oradeana a cunoscut o indelungata si bogata traditie, manifestata indeosebi prin evolutia invatamantului din localitate;

-strans legata de aparitia si dezvoltarea scolii a fost si existenta unei tipografii inca din anul 1565, iar din 1640 o alta a fost adusa tocmai din Olanda;

-prima scoala cu predare in limba romana a aparut in anul 1733. In anii urmatori se dezvolta si sistemul scolar universitar prin aparitia in anul 1778 a Academiei de Drept. Sub indrumarea lui Samuil Vulcan, protectorul faimoasei Scoli Ardelene, s-au pus bazele Academiei Stiintifice Romanesti. Din anul 1963, orasul devine centru universitar prin aparitia Institutului Pedagogic, cu o facultate avand trei sectii. In prezent, Universitatea de Vest dispune de 15 facultati, 12136 studenti si 354 profesori (in anul universitar 1996-1997). Mediul universitar este completat de Conservatorul de muzica si arta dramatica (1954) care fuzioneaza cu Scoala de arte frumoase, rezultand renumita Scoala Populara de Arta. La Oradea mai functioneaza Institutul Biblic de invatamant superior (fondat in 1990) dar si Centrul national de cercetari geotermale;

-invatamantul liceal incepe prin infiintarea unor scoli secundare ca liceul „Em. Gojdu” sau Scoala normala romaneasca. Astazi functioneaza 22 de licee cu profiluri foarte variate;

-in a doua jumatate a secolului XIX si inceputul secolului XX peisajul cultural s-a imbogatit prin aparitia unor societati precum: „Societatea de Arheologie si Istorie”, Reuniunea de cantari Hilaria” (1897), „Despartamantul oradean al Astrei” (1900), Societatea literara „Maine”. Dupa primul razboi mondial apar alte societati culturale: Asociatia „Vestul Romanesc” (1928), Asociatia „Amicii Muzicii” (1923), „Societatea filarmonica”;

-traditia teatrala se organizeaza in anul 1928 cand apare Teatrul de stat, cu doua sectii (romana si maghiara), Teatrul de papusi (1950), cu doua sectii (romana si maghiara);

-viata culturala se imbogateste si prin orchestra de muzica populara „Crisana”, Filarmonica de Stat, ansamblurile folclorice „Bihorul”, „Nuntasii Bihorului” si „Lioara”, trei case de cultura, patru cinematografe;

-cinci biblioteci, intre care se remarca Biblioteca judeteana „Gheorghe Sincai“ (fondata in 1911), cu 572500 volume (1994);

-in orasul Oradea exista cinci muzee. Muzeul Tarii Crisurilor se afla din 1971 in Palatul episcopal, construit in stil baroc. Acesta este o copie a Palatului Belvedere din Viena. Muzeul cuprinde mai multe sectii: de istorie si arheologie care prezinta istoria locurilor, sectia de etnografie cu piese privind traditiile populare romanesti (ceramica, prelucrarea lemnului, tesaturi etc), sectia de arta cu opere din perioada interbelica (Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, C.Ressu etc) sau perioada contemporana (Corneliu Baba, Ion Tuculescu, V.Geza), dar si lucrari ale scolilor franceze, flamande sau austriece. Sectia de stiinte naturale prezinta evolutia faunei in timpul geologic, cu o impresionanta colectie de peste 13000 de oua, dar si moluste (peste 700). Un punct de atractie il constituie Colectia de ceasuri (secolele XVI-XIX), Colectia de pipe si Colectia de argintarie. Celelate muzee ale orasului sunt: Muzeul Episcopiei Ortodoxe, Muzeul Episcopiei romano-catolice, expozitiile memoriale „Iosif Vulcan“ si „Ady Endre“;

-la Oradea apare cea mai importanta dintre reviste, si anume revista literara „Familia“ (din 1965), ca o continuare a celei conduse de Iosif Vulcan in perioada 1880-1906;

.

Istoric:

-vestigiile arheologice vorbesc despre o asezare straveche care dateaza tocmai din Neolitic, cu obiecte de ceramica cu proeminente perforate vertical si dispuse simetric-specificeCulturii Tisa.

Au mai fost gasite si obiecte apartinand Culturii Hallstatt, din perioada daco-romana (monede romane), dar si epoca feudala (obiecte de podoabe din secolele IX-X);

-prima atestare documentara a orasului Oradea apare in anul 1133, cu toponimul Episcopus Waradiensis. Orasul apare consemnat in documente in anul 1235, iar in anul 1324 primeste apelativul de Civitas Waradiensis.

-dupa distrugerea si incendierea provocata de tatari din 1241, nu numai orasului dar si imprejurimilor, asezarea Oradiei cunoaste un avant economic infloritor, datorat si pozitiei favorabile fata de drumurile comerciale care il traversau (secolele XIV-XVII). Un document din anul 1374 descrie numarul mare de locuitori romani care populau orasul, alaturi de o comunitate maghiara;

-orasul cunoaste mari lupte sociale si nationale, cum a fost rascoala din 1514, condusa de Gheorghe Doja, precum si la rascoala antiotomana din 1527 a lui Ivan Nenada, luptele antihabsburgice -1690-1711, dar si revolta condusa de Horea, Closca si Crisan-1784;

-un eveniment politic important a fost si tratatul de pace incheiat intre Ferdinand de Habsburg si Ioan Zapolya, care se luptau pentru detinerea puterii Transilvaniei, disputa fiind castigata de Ioan Zapolya; (1538);

-atacurile repetate ale turcilor (1475, 1514, 1556-1557) au dus la fortificarea cetatii Oradei. Desi aceasta a rezistat unui asemenea asediu in data de 3 octombrie 1598, in anul 1660 cade prada dominatiei otomane. Timp de 32 de ani, orasul devine pasalac turcesc. Dupa lupte indelungate cu trupele crestine apartinand Ligii Sfinte, orasul este ocupat de habsburgi pana in anul 1918. Orasul se dezvolta foarte mult, mai ales sub aspect cultural, prin fondarea Facultatilor de filosofie (1780) si de drept (1788), dar si prin revenirea suprematiei Episcopiei catolice din Oradea;

-in anul 1870, orasul se mareste considerabil prin unirea a patru targuri (Oradea, Olosig, Velenta siSubcetate, ultimele trei, actuale cartiere ale orasului), toate intr-o singura localitate, sub numele de Oradea Mare;

-in anul 1918, la Oradea s-a scris textul de „Autodeterminare a romanilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures” de Comitetul Executiv al Partidului National Roman;

-dictatul de la Viena din anul 1940 pronunta dominatia horthysta asupra Oradei pana la 12 octombrie 1944, cand orasul este eliberat de trupele romanesti;

-orasul Oradea a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Monumente:

Orasul Oradea are numeroase biserici:

-bisericile romano-catolice cu hramurile „Sfanta Treime“ (1723, pictata in 1880) si „Maica indurerata“ (1741);

-catedrala romano-catolica, avand hramul „Sfanta Maria“, este cea mai mare biserica baroca din tara (78,40 m x 40 m), construita in anii 1752-1780. Proiectata la inceput de arhitectii italieni Giovanni Battista Ricca di Lugano si Domenico Luchini, cladirea a fost terminata de arhitectul austriac Franz Anton Hillebrand. In interior, catedrala pastreaza fragmente de fresce din anii 1776, 1863 si 1908; impresioneaza mai ales vitraliile si orga de dimensiuni gigantice, una  dintre cele mai mari din Transilvania. In apropiere se afla Sirul canonicilor, un complex arhitectural compus din 10 case;

-biserica ortodoxa din cartierul Velenta, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (1760-1789) realizat ade mesterul Schultz, avand un turn-clopotnita de 40 m inaltime;

-palatul episcopal construit in anii 1762-1770, in stil baroc, dupa planurile arhitectului austriac Franz Anton Hillebrand este cea mai mare cladire de acest gen din tara (in prezent Muzeul Tarii Crisurilor);

-biserica romano-catolica cu hramul „Sfantul Ladislau“ (1720-1733), a suportat ample extinderi in 1741 (sacristia) si 1800 (a fost alungit corul);

-biserica Manastirii Ursulinelor (1772), azi biserica romano-catolica „Sfanta Ana“; Biserica cu Luna, avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“ (azi Catedrala Episcopiei Ortodoxe din Oradea), are deasupra arcului de pe altar portretul lui Horea, iar pe turn un mecanism unic in Europa (1793) care pune in miscare un orologiu si un glob, jumatate negru si jumatate auriu, indicand fazele lunii. Aceasta cladire inedita a fost construita intre anii 1784-1790 in stil baroc, cu elemente neoclasice. Pictura interioara s-a realizat in doua etape: de fratii Alexandru si Arsenie Teodorovici (1816-1817) si apoi de Paul Murgu (1831)

-biserica ortodoxa, din lemn, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (1785) a fost stramutata (din satul Brusturi) la Oradea in 1962;

-alte lacase de cult in Oradea mai sunt: biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Nicolae“ (1801-1810); biserica reformata (1835-1853); biserica evanghelica (1903); biserica Manastirii Capucinilor (1827); biserica ortodoxa ruteana, cu hramul „Sfanta Treime“ (secolul XVIII); capela romano-catolica „Sfantul Ladislau“ (1887); biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Gheorghe“ (secolul XIX); Sinagoga (1877);

-orasul Oradea este infrumusetat de stilul arhitectural al unor cladiri precum: Palatul „Vulturul Negru“ (1907-1908), construit dupa planurile arhitectilor Jakab Dezso si Komor Marceli. Un element inedit il reprezinta pasajul acoperit cu sticla, specific stilului secession in Transilvania, Palatul Baroc- cel mai mare monument gotic din tara (1762-1770) reprezinta o imbinare de stiluri arhitecturale (neoclasic, rococo, baroc si Renastere), azi sediul Bibliotecii judetene; Palatul Episcopiei greco-catolice (1900-1905),

-centrul orasului este predominat decladirea Primariei municipale (1902-1903), realizata in stil neoclasic. Impresionant este si Turnul Ceasului (ora fixa fiind marcata de „Marsul lui Iancu”);

-cladirea Teatrului de Stat, reprezinta o adevarata capodopera a stilului neoclasic (1899-1900), dupa planurile arhitectului austriac Ferdinand Fellner, in colaborare cu Hermann Helmer;

-cetatea Oradei, construita in anii 1114-1131, a cunoscut o istorie zbuciumata. Dupa ce a fost distrusa de tatari in 1241, urmeaza mai multe reconstruiri si reconsolidari (1570-1589), fiind refacut si fundamentul in stil Vauban. Din 1783, cetatea devine o banala cazarma pentru armata austriaca, pierzand foarte mult din importanta;

-locurile verzi ale orasului sunt reprezentate de Parcul Palatului, un loc unde sa gasesc cateva exemplare de arbori gigantici (Sequoia giganthea), Parcul Municipal- unde se afla Monumentul ostasului roman (1959), dedicat miilor de eroi necunoscuti care au luptat pentru independenta tarii, Gradina Zoologica;

-dintre statui amintim: statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (1994), busturile lui Nicolae Balcescu (1970), Dimitrie Cantemir (1980), Barbu Stefanescu Delavrancea, Iosif Vulcan etc.

Turism:

-la 8 km sud-est de Oradea se afla Baile l Mai, iar la 10 km sud-est complexul balnear Baile Felix. La 1000 m de Baile 1 Mai , se afla lacul Petea, alimentat cu ape termale unde traieste nufarul gigantic (Nymphaea lotus var.thermalis), un relict tertiar, cu frunze de 50 cm diametru, declarat monument al naturii. Tot aici mai intalnim si o specie de melc (Melanopsis parreysii) si un peste adaptat la temperatura de 28-32  C a apelor lacului (rosioara- Scardinius erythrophatanuls racovitzai). Apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea afectiunilor aparatului locomotor, digestiv si a sistemului nervos periferic;

-Baile Felix au ape minerale termale (cu temperaturi de 43-48  C) usor radioactive, bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice si oligominerale. Statiunea este dotata cu o baza materiala moderna, pentru tratarea unor afectiuni articulare reumatismale, neurologice sau ortopedice;

-din 1994, la Oradea are loc anual (in luna iulie) targul national al mestesugarilor populari;

-cazarea in Oradea se face la unul din hotelurile Dacia, Parc, Astoria, Tineretului, Transilvania, Vulturul Negru, sau in imprejurimi la Baile Felix si Baile 1 Mai.

Salonta

- oras in extremitatea de vest a Romaniei, in judetul Bihor, situat in Campia Crisurilor, la 90 m altitudine, pe canalul Culiser, la 40 km sud-vest de municipiul Oradea si 14 km est de granita cu Ungaria;

-populatie: 19738 locuitori (l iulie2001): 9 629 de sex masculin si 10 109 feminin;

-suprafata: 9,5 km²; densitatea: 2119 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata, nod rutier. Dar si punct de vama (inaugurat la 13 iulie 1996);

Edificii culturale:

-Muzeul cu sectii de istorie, arheologie, etnografie si stiintele naturii.

Istoric:

-localitatea apare mentionata prima oara intr-un document papal, in 1332. Asezarea a fost distrusa in 1598 de turci, ramanand nelocuita pana in 1606, cand principele Bocskai a reinfiintat-o prin aducerea aici a 300 de osteni liberi. In scurt timp, datorita pozitiei sale strategice, Salonta devine cea mai importanta asezare din zona Crisurilor, obtinand dreptul de a organiza targuri;

-in prima jumatate a secolului XVII, locuitorii din Salonta si-au intarit asezarea cu fortificatii, turnuri de straja (1630) si santuri cu apa. In 1658, sub amenintarea invadarii turcesti, locuitorii Salontei au incendiat-o din ordinul lui Gheorghe Rakoczi II si au parasit orasul. Odata cu repopularea si renasterea sa rapida de la sfarsitul secolului XVII, Salonta a fost ocupata de armatele imperiale austriece;

-in 1702, regele Leopold I i-a obligat pe locuitorii Salontei sa plateasca o rascumparare de 100000 de forinti, dar, intrucat acestia nu au putut sa o plateasca, localitatitatea a fost donata, sub forma de ipoteca, printului Esterhazi. Declarata oras in secolul XIX, cu numele Salonta Mare, ea a suferit mari pagube in urma inundatiilor din 1816 si a incendiului din 1847;

-in a doua jumatate a secolul XIX, s-au executat lucrari de desecare a mlastinilor care inconjurau orasul si s-a construit statia de cale ferata;

-dupa al doilea razboi mondial, orasul si-a pastrat caracterul preponderent agrar pana prin anii '70, cand s-a pus accent pe dezvoltarea sa industriala.

Monumente:

-Turnul „Ciunt“ (fost punct de observatie in secolul XVII) ce adaposteste astazi Muzeul memorial „Arany Janos“.

Stei

- oras in judetul Bihor, situat in partea de sud a Depresiunii Beius, pe dreapta Crisului Negru, in zona de confluenta cu raul Crisul Baita, la 250 m altitudine, la 81 km sud-est de municipiul Oradea;

-populatie: 9060 locuitori (l iulie 2001): 4420de sex masculin si 4640 feminin;

-suprafata: l ,57 km²; densitatea: 6026 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

 Istoric:

-localitatea apare mentionata documentar ca asezare rurala prima oara in 1580, cu numele Skeey, apoi in 1588 (Skey), 1692 (Sley), 1825 (Stejj), 1851 (Stej), iar in luna mai 1956 a fost trecuta in categoria oraselor;

-in perioada 17 ianuarie 1958-18 aprilie 1989 a purtat numele Dreapta Petru Groza, intre 18 aprilie 1989 si 15 mai 1990 s-a numit Petru Groza, dupa care a revenit la denumirea de Dreapta Petru Groza, iar din 20 mai 1996 se numeste Stei.

Monumente:

-biserica ortodoxa (l921-1923).

Valea lui Mihai

- oras in judetul Bihor, situat in partea de sud-vest a Campiei Carei, in zona de contact cu Campia Ierului, la 60 km nord de municipiul Oradea si 12 km est de granita cu Ungaria;

-populatie: 10641 locuitori (1 iulie 2001): 5144 de sex masculin si 5497 feminin ;

-suprafata: 6,83 km²; densitatea: l564 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata in 1871) si rutier ;

 Istoric:

-in anii 1924 si 1954, in zona garii feroviare au fost descoperite vestigiile unei asezari din Epoca bronzului, in care s-au gasit obiecte din ceramica, precum si cateva morminte de incineratie, iar din punctul „Groapa de lut“ a fost scos la iveala un depozit (alcatuit din 28 de vase, cesti, doua strachini s.a.) apartinand Culturii Otomani (secolele XI-XIII i.Hr.). Tot aici a fost identificat un mormant germanic de inhumatie, datand din timpul imparatului Teodosiu II (408-450), in care s-au gasit doua catarame din argint, o moneda din aur, o spada, un cutit de lupta (sacra-masax) s.a;

-localitatea apare mentionata documentar prima oara in 1270, ca asezare rurala cu numele Praedium Mihal sau Michal, iar in 1312 ca punct de vama, iar in 1459 ca targ;

-la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX se remarca o oarecare dezvoltare economico-sociala a localitatii prin construirea liniei de cale ferata Oradea - Valea lui Mihai (1871), infiintarea unei mori de cereale si a unei fabrici de otet, a unei case de economii (1883), a unei scoli profesionale de horticultura (1902) ;

-in 1890 au avut loc intense plantari de vita de vie, iar in 1896 primele lucrari de pietruire a strazilor. Declarat oras la 18 aprilie 1989.

Vascau

- oras in judetul Bihor, situat in partea de sud a Depresiunii Beius, la poalele de sud-est ale Muntilor Codru-Moma si cele de vest ale Muntilor Bihor, la 296 m altitudine, pe cursul superior al Crisului Negru, la 88 km sud-est de municipiul Oradea;

-populatie: 2981 locuitori (l iulie 2001): l467 de sex masculin si l514 feminin ;

-suprafata: 0,8 km²; densitatea: 3829 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata in 1882);

 Istoric:

-localitatea apare mentionata documentar prima oara in 1552, iar apoi in 1692. Declarat oras in 1956, in prezent are in subordine administrativa 5 localitati componente: Camp, Camp-Moti, Golesti, Varzarii de Jos, Varzarii de Sus.

Monumente:

-biserica din lemn cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (secolul XVIII), in localitatea componenta Golesti;

-rezervatie naturala (avenul Campeneasca - izbucul Boiu), incadrata intr-o arie carstica din Muntii Codru-Moma, numita si platoul calcaros Vascau;

Turism:

-pestera Campeneasca are un portal de 20 m inaltime; in ea se pierd apele paraului Tarinii, printr-un aven de 35 m adancime. Dupa un curs subteran de circa 2 km, apele reapar in izbucul Boiu din marginea de vest a orasului Vascau.