Botosani
- municipiu in nord-estul Romaniei, resedinta
judetului cu acelasi nume, situat in nordul Podisului Moldovei, in zona de
contact a Dealurilor Siretului cu Campia Jijiei, la 130 m altitudine, pe interfluviul
dintre raurile Dracsani si Sitna;
-populatie: 126628 locuitori (l
iulie 2001): 61541 de sex masculin si 65087 feminin ;
-suprafata: 13 km2; densitatea:
9902 locuitori/km2;
-cai de comunicatie: statie finala de
cale ferata (inaugurata la l noiembrie 1871) si un mare nod rutier;
Edificii culturale:
-Teatrul de stat „Mihai Eminescu“,
Teatrul de papusi, Filarmonica (fondata in 1953) ;
-Muzeul judetean (fondata in 1955), cu sectii de istorie si arheologie, etnografie, de arta
plastica si arta populara;
-biblioteca judeteana „Mihai Eminescu“
(fondata in 1882), cu 321549 volume (1994);
-casa memoriala „Nicolae Iorga“, in
care a copilarit marele istoric, cuprinde mobilier de epoca, obiecte personale,
publicatii de epoca etc;
-in secolul XVIII, la Botosani a functionat
o importanta Scoala domneasca si greceasca ;
Istoric:
-sapaturile arheologice efectuate inarealul municipiului Botosani au scos la iveala vestigii datand din
Paleoliticul mijlociu si tarziu, din Neolitic (Cultura
Cucuteni), din perioada de tranzitie de la Neolitic la Epoca bronzului, din prima
perioada a fierului (Hallstatt - 1200-450/300 i.Hr.), apoi din secolele III-IV d.Hr. (Cultura
Santana de Mures), din secolul V si
XIII-XIV;
-o inscriptie de la biserica armeneasca, a
carei constructie a inceput in 1350, arata ca la acea data localitatea
functiona ca sediu al unui vornic, clar prima atestare documentara dateaza
din 1401, apoi la 28 noiembrie 1439 si. ulterior, in 1448 ca principal
centru mestesugaresc al Moldovei in care isi desfasurau
activitatea numeroase bresle (blanari, cojocari, pielari. ciubotari,
tabacari etc.)
-in cronica sa, Letopisetul Tarii
Moldovei (cea mai veche scriere in limba romana din Moldova, care prezinta istoria
Moldovei din perioada 1359-1595), Grigore Ureche arata ca
„in anul 6947 (1439), novembre 28, au venitu tatarii si au pradatu
si au arsu pana la Botaseni, si au arsu si targu Botasanii“ ;
-localitatea a mai fost pradata
si incendiata de poloni in 1505, 1509, 1529 si de tatari si cazaci
in 1650;
- in secolul XVI, Botosani
a fost considerat drept „cel mai mare si mai vechi iarmaroc al
Moldovei“, consemnat ca atare intr-un document din 24 noiembrie 1542.
Pecetea orasului, din 5 august 1670. are inscrisa denumirea Targu Botas
- nume provenit, probabil, de la renumita familie de boieri Botas;
-dupa anul 1820, a inceput modernizarea
urbanistica a orasului (pavarea strazilor, introducerea
cismelei centrale in 1828, iluminatul cu lampi de ulei, in 1845, si
electric, in 1900-1910 etc.) devenind, in a doua jumatate a secolului XIX, al
doilea oras al Moldovei (dupa Iasi) si al patrulea oras al tarii;
-este declarat municipiu la 17 februarie 1968, cand devine si resedinta judetului omonim;
Monumente:
-biserica cu hramul
„Sfantul Nicolae“-Popauti, de mari dimensiuni (24 m lungime si
9,80 m latime), ctitorie,
din 30 septembrie 1496, a lui Stefan cel Mare, pastreaza, in interior, picturi murale originare. Are un turn-clopotnita (din 1496, restaurat in 1752
si in 1896-1899). Biserica a functionat ca manastire in 1751-1752;
-bisericile „Sfantul Gheorghe“ Domneasca si „Adormirea Maicii
Domnului“-Uspenia sunt ctitorii din 1551
(cu transformari din secolul XIX si clopotnita
din 1819) si, respectiv, din 1552 (transformata in 1725 si restaurata in 1912) ale Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares. La biserica
ortodoxa cu hramul „Adormirea Maicii Dom-nului“-Uspenia a fost botezat Mihai Eminescu, nascut la Botosani, la 15 ianuarie 1850;
-biserica armeneasca, cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului“, datand din 1350 si o alta biserica
armeneasca, rezidita in secolul XVIII, pe locul uneia mai vechi ce
data din 1560, cu adaugiri din 1782 (pridvor) si 1826 (turn-clopotnita),
cu interesante si valoroase pietre de mormant;
-alte lacase de cult mai sunt: biserica romano-gregoriana
cu hramul „Sfanta Treime“ (1797, refacuta
in 1832); bisericile cu hramurile
„Sfantul Ioan Botezatorul“ (1750),
„Trei Ierarhi“ (1789), „Sfantul Spiridon“ (1789, renovata in 1801 si 1868), „Sfantul Nicolae“ (1808), „Cuvioasa Parascheva“ (1816), „Sfintii
imparati Constantin si Elena“-Ruset (ctitorie
din 1825, in stil neoclasic, a spatarului Constantin Ruset), „Intampinarea Domnului“ (1826), „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (1833),„Vovidenia“ (1834, reparata in 1868),
„Sfantul Ilie“- a blanarilor
(recladita in 1838-1843 pe locul uneia
din 1777); biserica lipoveneasca (1853);
-casa „Bolfosu“
(1800); casa „Ventura“ (1872), azi sediul Filarmonicii; casa
„Vasescu“ (1891), in stil neoclasic; cladirea Tribunalului construita
in anii 1906-1914, in stil eclectic, dupa planurile arhitectului Petre
Antonescu; cladirea Bancii Nationale construita in 1926, dupa planurile
arhitectului Radu Dudescu; noul palat al Prefecturii (1969-1971);
-monumentul inchinat Rascoalei
taranesti din 1907; bustul lui Nicolae Iorga (sculptor Oscar Han) si doua
busturi ale lui Minai Eminescu, realizate de sculptorii Ion
Georgescu si Ovidiu Maitec.
Darabani
- oras in judetul Botosani, situat in Campia
Jijiei Superioare, la 260 m altitudine, la 70 km nord de Botosani si la
2 km de granita cu Republica Moldova;
-populatie: 12012locuitori(l
iulie 2001): 5940 de sex masculin si 6072 feminin;
-suprafata: 3,8 km2:
densitatea: 3164 locuitori/km2;
Istoric:
-mentionat documentar in 1569 cu
numele Cabicen (care s-a pastrat pana in 1874). Numele actual deriva
de la corpul de ostasi pedestri numiti, in Evul Mediu, darabani;
-in 1835, localitatea capata
dreptul de a
organiza targuri, ulterior facandu-se un intens comert cu vite si cereale, fiind declarata oras in 1926;
-in 1950, asezarea a
fost trecuta in randul localitatilor rurale, iar la 17
februarie 1968 declarata din nou oras. Orasul Darabani are in subordine
admitrativa 3 sate: Bajura, Esanca, Lismanita;
Monumente:
-bisericile cu hramurile „Sfantul
Nicolae“ (1837-1840), construita din initiativa boierului Teodor Bals, „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (l 834), „Sfantul Nicolae“
(1907-1911), in satul Bajura;
-case vechi (Casa „Bals“, 1837).
Dorohoi
- municipiu in judetul Botosani, situat in zona
de contact a Campiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la 150-200 m
altitudine, la confluenta raului Buhai cu
Jijia, la 35 km nord-vest de Botosani;
-populatie: 35267 locuitori
(l iulie 2001): 17265 de sex masculin si 18002 feminin;
-suprafata: 9,3 km2;
densitatea: 3805 locuitori/km2;
-cai de comunicatie: nod feroviar
(statia de cale ferata inaugurata la 15 decembrie 1888) si rutier;
Edificii culturale:
-Muzeul cu sectii
de istorie si de stiintele naturii, inaugurat in 1968, cu o interesanta
colectie de fluturi datorata lui Al. Nemes;
-Muzeul memorial „George
Enescu“;
-casa memoriala „Mihai Eminescu“,Gradina
publica;
-la Dorohoi s-au nascut scriitorul
Pastorel Teodoreanu, mineralogul Vasile Butureanu s.a;
Istoric:
-localitatea apare mentionata documentar
prima oara, ca targ, intr-un act incheiat la Lvov, la 6
octombrie 1407, intre boierii moldoveni si regele Poloniei,
Vladislav II Jagielto. Intr-un document din 8 octombrie 1408,
localitatea este consemnata ca oras si punct de vama;
-in secolele XIII-XIV asezarea s-a numit
Dorogunea, nume de la care a derivat cel actual (in slava, doroga
inseamna drum);
-in perioada 1560-1778, Dorohoi a fost
resedinta Vorniciei Tarii de Sus, iar apoi a
fost, pe rand, resedinta de tinut, de ispravnicie,
de district, de ocol, de plasa si de judet (pana in 1950);
-orasul Dorohoi a fost declarat
municipiu la 24 noiembrie 1994, avand in subordine administrativa
trei localitati componente: Dealu Mare, Loturi Enescu, Progresul;
Monumente:
-biserica avand hramul „Sfantul
Nicolae“ - Domneasca, de mari dimensiuni (23,75 m lungime si 9,55 m latime) -
ctitorie din 18 octombrie 1495 a domnului Stefan cel Mare - este un monument
de arhitectura in stil moldovenesc, cu elemente bizantine, avand fatadele
decorate cu o combinatie
de arcade oarbe, de firide si de ocnite, in
care s-a folosit ceramica smaltuita, si incadramente de factura gotica. In interior, biserica pastreaza picturi murale executate in 1522-1525,
intre care se remarca un tablou votiv
infatisandu-l pe Stefan cel Mare si
pe sotia sa, Maria-Voichita. Biserica
are o catapeteasma din 1795 si un cafas (balcon in care canta corul) din 1883.
Biserica a fost restaurata in 1896,
1908 si 1921. Clopotnita din 1868;
-biserica din lemn
„Vargolici“, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ (1779), are un valoros decor
sculptat si pictat;
-casa cneazului Moruz (1850), azi scoala;
casa-muzeu „George Enescu“ (1860), casa particulara din 1828;
-cladirea liceului „Grigore Ghica“
construita in 1880 dupa planurile arhitectului Leonida Negrescu; cladirea vechii Prefecluri (1899), azi sediul Muzeului de stiintele naturii; cladirea Primariei municipale (1905);
Saveni
- oras in judetul Botosani, situat in Campia Jijiei Superioare, la 100 in
altitudine, in zona de confluenta a raului Podriga cu Baseu, la 35 km nord-est de municipiul Botosani;
-populatie: 8723 locuitori (l iulie
2001): 4193 de sex masculin si 4530 feminin;
-suprafata: 5,42 km2;
densitatea: 1598 locuitori/km2;
-cai de comunicatie: statie de
cale ferata (inaugurata in 1991) si nod rutier;
Edificii culturale:
-Muzeul de istorie si arheologic
(fondat in 1964);
-Casa memoriala „Minai Ciuca“;
Istoric:
-localitatea apare mentionata documentar
prima oara ca asezare rurala, la 11 aprilie 1546, iar la 4
august 1818 devine targ (prin hrisovul domnesc semnat de Scarlat
Callimachi) cu drept de a tine 12 iarmaroace pe an pentru comert cu vite;
-declarat oras in
1920, a fost trecut in randul asezarilor
rurale in 1950 si a redevenit oras la 17 februarie 1968;
-in prezent, orasul Saveni are in
subordine administrativa satele Bodeasa (atestat documentar la 30 martie 1652),
Bozieni (atestat la 14 august 1432, cu numele Boji Petru, iar in 1667 cu numele
Boziani), Chiscareni (20 decembrie 1635), Petricani (24 noiembrie 1492) si Sat Nou;
Monumente:
-ratesul/hanul (mijlocul secolului XVIII), care
adaposteste azi Muzeul de istorie si arheologie;
-bisericile cu hramurile „Sfantul Nicolae“
(1880) - o imbinare a stilului gotic cu cel bizantin - si
„Sfantul Gheorghe“ (1804-1805, reconstruita in anii 1890-1895 ca
urmare a deteriorarii provocate de un trasnet, care a lovit biserica in 1884).
|