Buzau
-municipiu in sud-estul Romaniei, resedinta
judetul cu acelasi nume, situat in nord-vestul Campiei Buzau-Calmatuiului, la
95 m altitudine, pe dreapta vaii Buzaului;
-populatie: 145335 locuitori (l iulie
2001): 70263 de sex masculin si 75072 feminin;
-suprafata: 19,6 km2; densitatea: 7570
locuitori/km2;
Edificii culturale:
-Teatrul „Gheorghe
Ciprian” (fondat in 1988);
-Muzeul judetean cu sectii de istorie, etnografie, arta plastica si arta
populara (ceramica neolitica si din secolul XIV, materiale referitoare la istoria orasului, colectie
numismatica, scoarte, ceramica populara, arta decorativa etc.);
-Muzeu de Etnografie si Arta Populara (piese ele
port popular, ceramica, unelte etc.);
-Colectia Muzeala Episcopia Buzau;
-Institutul de invatamant superior cu 3 facultati, 395 studenti
si 27 profesori
(1996-1997) ;
-alte monumente de interes cultural si turistic intalnim la: Casa de cultura
a sindicatelor, biblioteca judeteana
(fondata in 1873) cu 238000 volume
(1994), cinematografe, patinoar artificial;
Parcul Crang (200 ha);
-in fiecare an, in luna iunie, la Buzau se desfasoara targul traditional
„Dragaica”.
Istoric:
-prima mentiune documentara dateaza din secolul IV d.Hr. (anul 372), localitatea
fiind consemnata intr-o scrisoare a unui grec. In 1234 apare intr-o corespondenta
papala, apoi intr-un document din 1310 in
care raguzanul Luccari aminteste ca
la Buzau a fost ridicata o cetatuie. In 1350, localitatea este amintita ca targ, iar in 1431 figureaza ca punct de vama
(pe drumul comercial dintre Moldova si Muntenia) intr-un document emis de Dan II;
-in noiembrie 1473. oastea condusa de Stefan cel Mare a trecut prin Buzau, in drumul sau
spre Cetatea Dambovitei (Bucuresti) pe care
a cucerit-o, instalandu-l domn pe Laiota Basarab. In 1504, fostul mitropolit de Constantinopol, Nifon al II-lea,
devine mitropolit al Tarii Romanesti
(1503-1505), infiintand episcopia Buzaului, in cadrul careia s-a desfasurat ulterior o vie si bogata activitate
culturala (s-au creat scoli in secolul
XVI, intre care si o scoala de zugravi de biserici, s-a infiintat o tipografie
la sfarsitul secolului XVII, de sub
teascurile careia au iesit numeroase carti
in limba romana pentru cultul ortodox etc.);
-in 1574, Buzau este recunoscut ca oras, fiind
consemnat, ulterior, intr-un act emis de Mihai Viteazul in 1594 si intr-un hrisov semnat de catre Matei Basarab si
datat 24 ianuarie 1643. Localitatea a fost de mai multe ori pradata si
incendiata de turci si a suferit distrugeri in timpul conflictelor dintre
Vasile Lupu si Matei Basarab;
-o grija deosebita i-a acordat Constantin Brancoveanu, care a stimulat atat
activitatea tipografica, cat si pe aceea a scolii de dascali in limba romana. Orasul a mai suferit mari distrugeri in timpul
razboaielor ruso-austro-turce (1736-1739, 1768-1774,1787-1792) si din cauza
unor incendii pustiitoare (in anii 1775, 1778, 1808, 1821), fiind pradat si incendiat de turci in 1806;
-intre 1806 si 1828 orasul s-a extins in suprafata,
iar la sfaesitul secolului XIX si inceputul secolul XX s-a dezvoltat in ritm rapid, fiind declarat
municipiu la 17 februarie 1968 ;
-locuitorii municipiului Buzau au luat parte la
evenimentele din a doua jumatate a lunii decembrie 1989, alaturi de celelalte
orase mari ale tarii. La 15 decembrie 1994, cu ocazia comemorarii a 5 ani de la Revolutia din decembrie
1989, municipiul Buzau a fost declarat oras-martir.
Monumente:
-biserica episcopala, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, de mari
dimensiuni (26 m lungime si 9,70 m latime), este
o ctitorie din 1649 a domnului Matei Basarab ;
-pe locul schitului Frasinet (sfarsitul secolului XV), in cadrul careia a functionat (secolele XVII-XVIII) o
tipografie, infiintata in 1691 de
Constantin Brancoveanu, si o scoala
de dascali in limba romana. Biserica a suferit refaceri si modificari (in 1779), in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti si in vremea episcopului Chesarie.
si a fost pictata in 1832 de Nicolae Teodorescu. Reparata in 1939-1942 si
renovata in 1949,1982-1983: biserica
„Banu”, ctitorie din 1571 a vistiernicului Andronic, a fost refacuta in 1722 decatre Adriana, vaduva vornicului Serban Cantacuzino, cand a si fost
acoperita cu tigla smaltuita, policroma;
-biserica „Negutatori”, cu
hramul „Nasterea Maicii Domnului”, construita in stil neoclasic, in 1649, si
refacuta in 1850;
-biserica „Sfintii ingeri”(1619,
refacuta in 1833-1838);
-cladirea Seminarului
„Chesarie”. construita in stil neoclasic, in 1838;
-Palatul municipal construit in 1896-1904, in stilul palatelor
italiene, cu siruri de loggii si un turn inalt, dupa planurile arhitectului Alexandru Savulescu; Palatul princiar
(1710-1712);
-monumentul inchinat taranilor
rasculati in 1907; statuia poetului Vasile
Carlova si obeliscul ridicat cu ocazia comemorarii a 1600 de ani de la
prima atestare documentara, situate in
Parcul Crang;
Turism:
-la 7 km sud de municipiul Buzau se afla padurile
Frasinii (158 ha) si Spataru (346 ha),
declarate rezervatii forestiere in 1954, situate in arealul localitatii
Tintesti.
Nehoiu
-oras in judetul Buzau, situat in depresiunea
cu acelasi nume, la poalele Muntilor Siriu, Podu Calului si
Culmii Ivanetu, la 450-500 m altitudine, pe valea superioara a
Buzaului, la 70 km nord-vest de municipiul Buzau;
-populatie: 12617 locuitori (l iulie
2001): 6223 de sex masculin si 6394 feminin;
-suprafata: 4,1 km2; densitatea:
3097 locuitori/km2;
-cai de comunicatie: statie finala
de cale ferata;
Istoric:
-cele mai vechi urme de locuire, identificate
in perimetrul actualului oras, dateaza din perioada de
trecere de la Neolitic la Epoca bronzului, iar prima mentiune documentara,
din 1549, cand
este amintit ca asezare rurala pe un vechi drum
comercial ce trecea prin pasul Buzau, legand Brasovul cu portul dunarean Braila;
-in anul 1700, localitatea
Nehoiu apare consemnata pe o harta intocmita de Stolnicul
Constantin Cantacuzino, iar in 1790, pe o harta austriaca;
-la 18 aprilie 1989, comuna Nehoiu a
fost declarata oras, avand in subordine administrativa 2 localitati componente (Lunca Priporului
si Nehoiasu) si 7 sate (Basca Rozilei, Chirlesti, Curmatura, Mlajet, Paltineni, Stanila, Vinetisu);
-in localitatea componenta Nehoiasu
se afla o biserica din lemn (1710);
Turism:
-orasul are statut de statiune
climaterica, beneficiind de un climat sedativ, cu aer curat, ozonat. lipsit
de praf si alergeni.
-in Masivul Penteleu din apropiere
rezevatia naturala, peisagistica si forestiera, Milea-Viforata
(declarata in 1975), situata la l200 m altitudine, extinsa pe 193
ha, alcatuita dintr-o padure de fag, in amestec cu brad si molid, in care
se gasesc mai multe exemplare seculare (unele depasind 540 de
ani).
Pogoanele
- oras in judetul Buzau, situat in partea de vest a
Campiei Baraganului, la 65-77 m altitudine, la 40 km sud-est
de municipiul Buzau;
-populatie: 7742 locuitori (l iulie2001): 3856 de sex masculin si 3886 feminin;
-suprafata: 122 km2;
densitatea: 62,7 locuitori/km2;
-cai de comunicatie: statie de cale
ferata si nod rutier;
Istoric:
-localitatea Pogoanele s-a format
la mijlocul secolului XIX pe proprietatea mosierului Costea Musceleanu
de la care locuitorii satelor invecinate au cumparat pamant pe
care si-au construit case. Dupa adoptarea unei legi (in 1853), care prevedea ca clacasii ce pot
cumpara cel putin 5 pogoane de pamant devin
oameni liberi, un numar tot mai mare dintre acestia din satele vecine aucumparat pamant, in acest fel, satul,
denumit initial Tuguiatu-Pamanteni, s-a extins tot mai mult, devenind o comuna mare, pe care locuitorii au numit-o
Tuguiatu-Pogoanele si apoi Pogoanele;
-declarat oras la 18 aprilie 1989; in prezent
are in subordine administrativa satul Caldarasti.
Monumente:
-biserica avand hramul
„Adormirea Maicii Domnului“ (secolul XIX);
Turism:
-Padurea Valeanca (l ,4 ha),
alcatuita din stejar brumariu (Quercus pedunculiflom), a fost declarata rezervatie forestiera in 1975.
Ramnicu-Sarat
-municipiu in judetul Buzau, situat in Campia piemontana a
Ramnicului, la 118 m altitudine, pe raul Ramnicu
Sarat, la 29 km nord-nord-est de municipiul Buzau;
-populatie: 41484 locuitori (l iulie 2001): 20161 de sex masculin si 21323 feminin;
-suprafata: 8,77 km2;
densitatea: 4768 locuitori/km2;
-cai de comunicatie: statie de cale
ferata (inaugurata la 13 iunie 1881) si nod rutier;
Edificii culturale:
-Muzeul cu sectii de etnografie,
arte plastice, stiintele naturii, cu colectii de costume,
covoare si ceramica populare, de pictura si sculptura romaneasca, de flora
si fauna autohtone si alohtone (fluturi exotici din China si Malaezia).
Istoric:
-localitatea apare mentionata
documentar ca sat, prima oara, la 8 septembrie 1439, intr-un
privilegiu comercial emis de domnul Vlad Dracul, iar ca oras in 1574.
Unele documente din secolul XV atesta ca Ramnicu Sarat era resedinta de
judet - statut mentinut pana in anul 1950;
-situat la intersectia unor
importante drumuri comerciale si la hotarul dintre Moldova si Tara Romaneasca,
Ramnicu Sarat a avut in secolul XV o importanta politica si
militara deosebita in politica antiotomana promovata cu
consecventa de Stefan cel Mare care incerca, in acele vremuri, sa
realizeze un puternic front romanesc comun impotriva frecventelor atacuri otomane. In 1474,
domnul Stefan cel Mare a pus (la Ramnicu
Sarat) piatra de temelie a bisericii cu hramul „Cuvioasa Parascheva“;
-in a doua jumatate a secolului XVI, s-a construit
o puternica fortificatie care sa slujeasca
drept „stavila in calea ostilor otomane si mai ales a invaziei tatarilor“ - fortificatie refacuta la
sfarsitul secolului XVII de Constantin Brancoveanu;
-in anul 1700,
Ramnicu Sarat figura ca resedinta de judet pe o harta a Stolnicului Constantin
Cantacuzino. In secolul XVIII,
Ramnicu Sarat a suferit de pe urma razboaielor ruso-turce, iar in secolul XIX a cunoscut efervescenta anului revolutionar 1848, a anului unionist 1859 si a
celui de cucerire a independentei din
1877;
-in perioada interbelica avea o
industrie incipienta (fabrici de ulei, sapun, rachiu, moara), dar se
dezvolta din punct de vedere economic, urbanistic, social-cultural
dupa anul 1950, fiind declarat municipiu la 24 noiembrie 1994.
Monumente:
-biserica avand hramul „Adormirea Maicii
Domnului“, construita in anii 1690-1696 prin osardia domnului Constantin
Brancoveanu, cu o bogata decoratie sculptata la portal si cu picturi murale
executate de Parvu Mutu;
-in apropiere se afla Casa
Domneasca; bisericile cu hramurile „Sfantul Dumitru“ (1708, cu unele refaceri din 1870-1871) si „Sfantul Spiridon“ (1784, renovata in
1814); edificiile celor doua gari feroviare (gara veche, 1881 si gara noua, 1893-1898); cladirea Primariei (1898);
-monumentul eroilor cazuti in timpul
primului razboi mondial; bustul lui Alexandru Vlahuta, opera a sculptorului
O. Spathe; casele memoriale ale biologului Traian Savulescu si
sopranei Florica Cristoforeanu.
|