Campia Turzii

- oras in judetul Cluj, situat in nordul campiei omonime, la 450 m altitudine, la poalele de sud ale Colinelor Ludusului, pe dreapta raului Aries, la 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca;

-populatie: 29754 locuitori (l iulie 2001): 14763 de sex masculin si 14991 feminin;

-suprafata: 50,2 km²; densitatea: 597 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar si rutier;

 Istoric:

-localitatea s-a format in 1918 prin contopirea a doua sate vechi (Ghiris si Ghiris-Sancraiu, mentionate documentar prima oara in 1219 si apoi in 1282) si declarata oras in 1952 si municipiu la 8 octombrie 1998.

Monumente:

-biserica evanghelica (1680) cu turn (din 1946) si conacele „Paget“ (secolul XIX), „Betegh“ (secolul XIX) si „Bethlen“ (secolul XVIII).

Cluj-Napoca

- municipiu in partea central-nord-vestica a Romaniei, resedinta judetului Cluj, este situat in nord-vestul Podisului Transilvaniei, la 345-360 m altitudine, pe cursul mijlociu al Somesului Mic, inconjurat de Dealurile Clujului si Feleacului (Feleac 754 m, Peana 832 m, Dealul Lombului 673 m s.a.);

-populatie: 331992 locuitori (l iulie 2001): 158557 de sex masculin si 173435 feminin;

-suprafata: 42 km² densitatea: 7917 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: aeroport (Someseni), statie de cale ferata si nod rutier.;

-unul dintre principalele centre industriale, financiare, cultural-stiintifice, de invatamant si artistice ale tarii;

Edificii culturale:

-in Cluj-Napoca functioneaza o Filiala a Academiei Romane, noua institutii de invatamant superior, cu 49 de facultati., 36616 studenti si 2666 cadre didactice in anul scolar 1996-1997 (Universitatea „Babes-Bolyai“, inaugurata la 10 noiembrie 1872, Universitatea Politehnica, Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea de Stiinte Agricole, Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu“, Academia de Muzica „Gheorghe Dima“). Invatamantul liceal dispune de 28 de licee cu limba de predare romana si 4 cu predare in limba maghiara. Inceputurile invatamantului dateaza din secolele XIV-XV (cand apar primele scoli orasenesti), iar in 1557 se infiinteaza Colegiul protestant cu doua trepte „trivium” si „quadrivium”, prima scoala cu predare in limba romana, ia nastere in 1825. In anul 1919 se infiinteaza Universitatea Daciei superioare unde au predat mari personalitati precum V.Parvan, N.Iorga, E.Racovita, V.Babes, Al.Borza, G.Valsan.;

-numeroase institute de cercetare (Institutul de Istorie si Arheologie, Institutul de Lingvistica si Istorie Literara, Institutul de Speologie „Emil Racovita“ (primul institut de profil din lume, datand din 1921), Institutul Oncologic, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Institutul de Matematica, Institutul de Cercetari Chimico-Farmaceutice etc.);

-doua teatre dramatice, de stat (unul in limba romana si altul in limba maghiara), doua teatre de opera, de stat (in limba romana si in limba maghiara), o filarmonica (infiintata la l septembrie 1955), doua teatre de papusi. Din secolul XVIII, este mentionat primul text de teatru romanesc, prin care se demonstreaza ca tinerii romani din oras interpretau teatru in limba romana.;

-circa 250 de biblioteci (Biblioteca judeteana „Octavian Goga“, fondata in 1950, cu 532150 volume,1994; Biblioteca Universitatii de Medicina si Farmacie, fondata in 1775, cu 287279 volume in 1994; Biblioteca Centrala Universitara, fondata in 1872, cu 3553596 volume in1994, Biblioteca Universitatii Politehnice, fondata in 1884, reorganizata in 1948, cu 750000 volume, 1994);

-mai multe muzee si case memoriale: Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (cu vechi unelte descoperite in pestera Cioclovina, piese ale civilizatiei geto-dacice din Muntii Orastie, intre care se remarca vasul cu inscriptia „Decebalus per Scorilo”-  Decebal, fiul lui Scorilo, lapidariu roman, gravuri si harti medievale, pictura taraneasca pe sticla si colectii de carte veche, stampe, arme, documente de la Revolutia din 1848-1849 etc.); Muzeul Etnografic al Transilvaniei, infiintat de Romulus Vuia si reorganizat in 1958 (unelte taranesti de gospodarie, mobilier taranesc, piese de bucatarie, de port popular, ceramica, obiecte legate de diverse obiceiuri populare care functioneaza in casa denumita „Reduta” etc.); Muzeul de Arta, adapostit in Palatul Banffy, cu colectii de arta plastica romaneasca, functionand din 1859 (lucrari semnate de pictorii Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrascu, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tattarascu, Theodor Aman, Ion Tuculescu, sculpturi de Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Ion Irimescu, Ion Jalea s.a., icoane din secolul XVIII) si de arta decorativa (mobilier de epoca, argintarie, broderie etc.); Muzeul de istorie a farmaciei (cantare vechi, obiecte din faianta; instrumente de laborator, tiparituri si tratate de medicina in special din epoca medievala, insumand un total de circa 300 de exponate); Sectia etnografica din Parcul Hoia, in aer liber, cuprinde 82 de constructii grupate pe tipuri de gospodarii si monumente de arhitectura populara, instalatii tehnice taranesti, ateliere mestesugaresti (cea mai veche din tara) etc.; Muzeul memorial „Emil Isac“ (colectii de documente, manuscrise, fotografii, corespondenta, ziare, reviste, obiecte personale care au apartinut poetului), Muzeul Zoologic (1955) din cadrul Facultatii de Biologie, ce dispune de 140000 de piese (cu o colectie valoroasa de oroptere), dar si o colectie de mineralogie si geologie;

-la Cluj-Napoca isi desfasoara activitatea un post de radio-emisie, intrat in functiune la 15 martie 1954 (intrerupt in 1985, postul s-a redeschis dupa evenimentele din decembrie 1989), un post local de televiziune (din 1990), Editura „Dacia“ si alte edituri particulare, numeroase redactii ale unor reviste si ziare. In jurul Marii Uniri apar mai multe reviste care se impun „Gandire” (1921) sub redactia C.Petrescu si Gib Mihaescu, „Societatea de maine” (1924, redactia lui I.Clopotel), „Korunk” (1926, redactia lui Gaal Gabor) si „Gand romanesc” (1933, redactia lui I.Chinezul).;

- Gradina Botanica (infiintata in 1872 si reorganizata in 1920-1923 de Alexandru Borza), extinsa pe o suprafata de 14 ha, care cuprinde circa 11000 de specii de plante de pe toate continentele, cu o sera (2000 m²) in care se dezvolta numeroase specii de plante exotice. Astazi Gradina Botanica realizeaza schimburi de seminte, plante si butasi cu 510 gradini botanice din lume. Muzeul Botanic cuprinde plane fosile si aproximativ 100000 specii din flora actuala;

Istoric:

-pe teritoriul orasului au fost descoperite vestigii arheologice din Neolitic, din Epoca bronzului (topoare din bronz cu disc la un capat si decor geometric gravat pe lama), din perioada stapanirii romane (o necropola tubulara, circa 100 de inscriptii, caramizi stampilate, monumente sculptate, intre care un stalp de poarta - postis - cu decor floral in relief etc.);

-din perioada post-romana (necropola de inhumatie din secolele V-VI, unde s-a gasit o fibula din argint aurit de 14,4 cm lungime, un tezaur funerar al unei printese germanice crestine - ostrogota sau gepida - din secolul V d.Hr., compus din podoabe din aur cu granate, un pandantiv in forma de medalion circular, decorat cu o cruce inscrisa, catarame, coliere de margele, un inel, fragmente de bratara etc.), precum si din epoca feudala timpurie (necropola de incineratie din secolele VII-VIII si o necropola de inhumatie din secolul XI);

-pe locul actualului oras, in perioada geto-dacica, a existat asezarea autohtona Napoca, care a cunoscut o insemnata dezvoltare in timpul stapanirii romane. Situata pe drumul roman ce ducea de la Apulum (azi Alba lulia) la Porolissum (azi satul Moigrad, judetul Salaj), localitatea Napoca a devenit catva timp resedinta procuratorului provinciei romane Dacia Porolissensis, perioada in care a capatat o ascensiune si o prosperitate deosebite;

-in anul 124 d.Hr.(in anul 1974 s-au implinit 1850 de ani de existenta), cu ocazia vizitei facute de imparatul roman Hadrian in Dacia, Napoca a primit rangul de municipiu, iar in vremea lui Marcus Aurelius a fost ridicata (dupa anul 180 d.Hr.) la rangul de colonie (colonia Aurelia). Se pare ca orasul a fost inconjurat cu puternice ziduri de piatra (650 x 500 m), aici avandu-si resedinta mai multe legiuni romane (cohors I Alpinorum, cohors HI Campestris; exilatii din legiunile Adiutrix si a V-a Macedonica etc.). Dupa retragerea legiunilor si administratiei romane (271-275) din Dacia, orasul si zona inconjuratoare au continuat sa fie locuite neintrerupt, asa cum atesta vestigiile arheologice din cartierul Manastur (aici exista in secolul IX o asezare intarita si o cetate). Tot aici exista o fortificatie din voievodatul lui Gelu, cel care a opus rezistenta invadatorilor maghiari. Denumirea de Cluj se mentioneaza ca resedinta unui comitat organizat in secolul XII;

-prima mentiune documentara dateaza din 1173, cu numele de Clus (in 1177 este mentionat comitatul Clus), iar apoi apare in documente cu numele de „Castrum Clus“ (l175) sau „Castrenses de Clus“ (1213) - denumirea Clus deriva, se pare, de la cuvantul latin clivus (deal, colina); in 1241, castrul Clus fiind distrus de invazia tatara. Refacut ulterior, devine centrul militar si administrativ al comitatului omonim. Sunt adusi aici colonisti germani din Rhenania si Saxonia;

-in 1316, Carol I Robert de Anjou, regele Ungariei, il ridica la rangul de civitas, cu dreptul de a avea pecete proprie si alte privilegii; in 1405, capata dreptul de a ridica fortificatii, fapt ce-i permite ca in 1407 sa se intareasca cu o centura de ziduri si bastioane (cu contributia mestesugarilor);

-in perioada noiembrie 1437- ianuarie 1438, populatia saraca a orasului, condusa de Jacob Bulkescher, fiul magistratului sas din Cluj, a participat la Rascoala de la Bobalna, iar in 1514 o parte a locuitorilor din Cluj au participat la Razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja;

-dupa constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541) sub suzeranitate turceasca. Clujul a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia, fiind, in anii 1790-1848 si 1861-1867. capitala Principatului, sediul Dietei si al principelui Transilvaniei (intre 1599 si 1600 aici si-a avut resedinta Mihai Viteazul). In timpul domnitorului Mihai Viteazul , in fruntea orasului s-a aflat generalul Baba Novac, ucis in anul 1601 de nobilimea maghiara;

-totodata, in secolul XVI, Clujul s-a afirmat ca un important centru cultural, in care functiona o tipografie (din 1550), o Academie franciscana (din 1580), cu trei facultati (teologie, filosofie, stiinte juridice), transformata in 1776 in Colegiu cu 4 facultati (filosofie, stiinte naturale, drept, chirurgie). La acest Colegiu, unde unul dintre profesori a fost Ioan Piuariu Molnar, au studiat Gheorghe Sincai, Petru Maior, Gheorghe Lazar, George Baritiu, Avram Iancu s.a;

-in 1798, orasul a fost distrus in mare parte de un incendiu pustiitor. Reprezentanti ai populatiei din Cluj au participat la Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (3/15-5/17 mai 1848) votand pentru punerea in aplicare a programului revolutonar;

-la 17/29 mai 1848, Dieta din Cluj, constituita din reprezentanti unguri, sasi si secui, fara a tine seama de cererea Adunarii de la Blaj (memoriul natiunii romane este semnalat in „Supplex Libellus Valachorum”), voteaza „uniunea“ Principatului Transilvania cu Ungaria, in urma acordului austro-ungar, din 5/17 februarie 1867, privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, Transilvaniei i se anuleaza autonomia, ramanand incorporata Ungariei, in perioada 25 aprilie/7 mai-13/25 mai 1894;

-la Cluj a avut loc procesul politic, cu un ecou international deosebit, intentat de catre guvernul maghiar „memorandistilor“, in care 14 membri ai Comitetului Central al Partidului National Roman (intre care Ioan Ratiu si Vasile Lucaciu) au fost condamnati la inchisoare, fapt ce a determinat puternice manifestatii populare de strada;

-dupa anul 1900, orasul s-a afirmat ca un important centru al luptei revolutionare a romanilor transilvaneni pentru unirea Transilvaniei cu Romania. O mare parte din populatia orasului Cluj a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, la l decembrie 1918, care a proclamat unirea neconditionata si pentru totdeauna a Transilvaniei cu Romania Mare. Dupa Marea Unire, orasul Cluj-Napoca cunoaste o dezvoltare deosebita, indeosebi culturala si industriala;

-la 31 august 1940 si in zilele urmatoare, la Cluj s-au desfasurat puternice demonstratii de protest impotriva Dictatului de la Viena din 30 august 1940 in urma caruia  partea de nord-vest a Transilvaniei (inclusiv orasul Cluj) era cedata Ungariei horthyste. Orasul Cluj-Napoca a fost eliberat de armatele romane la 1 octombrie 1944;

-in perioada postbelica, orasul a cunoscut o evolutie ascendenta in domeniul social-edilitar, aparand noi cartiere de locuinte (Grigorescu, Gheorghieni, Manastiur, Zorile), reactie a industrializarii si a cresterii demografice.

-locuitorii orasului Cluj-Napoca au protestat si au luptat cu curaj in timpul evenimentelor din decembrie 1989 pentru inlaturarea de la putere a regimului comunist, condus de Nicolae Ceausescu. Multi dintre participanti au cazut victime (26 de morti si nenumarati raniti) sub gloantele fortelor de securitate, fidele regimului comunist;

-la 17 februarie 1968, orasul Cluj a fost declarat municipiu, iar la 16 octombrie 1974 i s-a atribuit numele de Cluj-Napoca.

Monumente:

-biserica manastirii benedictine, construita in 1222, refacuta in stil gotic in secolul XV, apoi in 1645-1647 si reconstruita in secolul XIX;

-catedrala romano-catolica „Sfantul Mihail“ (1349- circa 1450), in stil gotic, cu un turn de 80 m inaltime ridicat in anii 1836-1862, in stil neogotic. Catedrala pastreaza, in interior, remarcabile picturi murale de factura gotica (secolul XV), un portal (1528) sculptat in stilul Renasterii germane si un amvon cu sculpturi baroce executat in 1740 de catre Johann Nachtigall si Anton Schuchbauer;

-biserica reformata, ctitorita in 1486 de Matei Corvin si terminata in 1494, este o constructie de tip sala, de mari dimensiuni, refacuta in 1643-1644 (pastreaza un amvon datand din 1646). In fata bisericii reformate se afla statuia ecvestra a Sfantului Gheorghe omorand balaurul, opera din 1373 a sculptorilor Martin si Gheorghe din Cluj;

-catedrala evanghelica sinodo-presbiteriana construita in stilul barocului tarziu, in anii 1816-1829, dupa planurile arhitectului Georg Winkler, cu un altar din lemn, realizat de mesterul Gottfried Schneider si pictat de Johann Gentiluomo, si un amvon din lemn, construit in 1825-1826 de tamplarul Lukas Hoch;

-biserica romano-catolica „Sfanta Elisabeta“ (1700) din cartierul Someseni;

-biserica iezuitilor, fosta a piaristilor (1718-1724), in stil baroc;

-Bastionul Croitorilor (1629, refacut in secolul XIX) cu un fragment din zidul de aparare (secolul XV-XVII); Cetatuia (secolul XVIII) - fortificatie de tip Vauban;

-Palatul „Banffy“ construit in anii 1773-1785, in stil baroc, dupa planurile arhitectului J.E.Blaumann, cu decor sculptat, executat de Anton Schuchbauer, gazduieste in prezent Muzeul de Arta;

-Palatul „Teleki“ construit in perioada 1790-1795, in stil neoclasic, dupa planurile arhitectului Jozsef Leder;

-Palatul „Tholdalagi“ (1801-1807);

-Palatul Sfatului (1843-1846);

-biserica reformata, construita in 1821-1859 dupa planurile arhitectului Georg Winkler;

-biserica romano-catolica „Sfantul Petru“ (secolul XIV, refacuta in secolul XIX);

-catedrala ortodoxa, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in anii 1921-1933, in stil romano-bizantin modern, dupa planurile arhitectilor Constantin Pomponiu si George Cristinel, cu fresce interioare executate de Anastasie Demian si Bogdan Catul;

-alte lacase de cult sunt reprezentate de: bisericile ortodoxe cu hramurile „Sfanta Treime“-din Deal (secolul XVIII), „Nasterea Maicii Domnului“ (1750), in cartierul Someseni, „Schimbarea la Fata“ (secolul XVIII), fosta biserica a minoritilor, „Invierea Domnului“ (1800-1803) s.a.;

-alte monumente de interes cultural si turistic sunt reprezentate de: casa lui Matei Corvin (secolul XV, cu refaceri din secolul XVIII), cu elemente de trecere de la stilul gotic la Renastere, azi gazduieste Academia de Arte „Ion Andreescu“; casa principelui Transilvaniei. Stefan Bocskay (secolul XVI, cu refaceri din secolul XIX); cladirea Muzeului etnografic al Transilvaniei - „Reduta“ - construita in 1810-1812 dupa planurile arhitectului J.Leder; cladirea fostei monetarii (1608); cladirea Seminarului „Bathori Apora“ (1721-1727); cladirea Teatrului National, construita in 1905-1906 dupa planurile arhitectului austriac Ferdinand Fellner, in colaborare cu Hennann Helmer; Cazarma „Sfantul Gheorghe“ (1834-1837); cladirea Primariei vechi (1843-1846); cladirea Universitatii „Babes-Bolyai“ (1893-1903); Palatul „Szeki“ (1893), construit dupa planurile arhitectului Pecz Samu; zidurile de aparare ale orasului (secolele XIII-XV) cu Turnul pompierilor (secolul XV); Turnul zidarilor (secolul XV); Bastioanele postavarilor, cizmarilor s.a. (secolul XV); cladirea fostului liceu „Marianum“ (1872), azi Facultatea de Biologie; cladirea Tribunalului (1902); cladirea Teatrului Maghiar (1912-1913, renovata in 1960); cladirea Bibliotecii Centrale Universitare (1906-1908); Vama veche (1748); biserica Manastur-Calvaria, fortificata (secolul XIII, refacuta in secolul XIX); biserica reformata, construita (1912-1913) dupa planurile arhitectului K.Koos;

-numeroase case memoriale: Janos Bolyai, Carol Popp de Szathmary, Avram Iancu, Gheorghe Dima, Alexandru Lapedatu, Franz Liszt (str. Memorandumului numarul IV - aici a locuit marele compozitor intre 26 noiembrie si 6 decembrie 1846) s. a.; casa in care s-a judecat (la 7-25 mai 1894) procesul Memorandistilor;

-statuia lui Mihai Viteazul, realizata de catre sculptorul Marius Butunoiu, cu un basorelief care infatiseaza scene din luptele marelui voievod; monumentul „Sfanta Maria Protectoare“, realizat in 1744 de catre sculptorul Anton Schuchbauer; obeliscul „Carolina“, realizat in 1891 de sculptorul Iosif Kleiber; fantana arteziana din parcul municipal, opera din 1897 a sculptorului Matray Lajos; statuia poetului Mihai Eminescu, dezvelita in 1930, opera a sculptorului Oscar Han; statuia ecvestra a lui Matei Corvin, realizata in 1902 de catre sculptorul Janos Fadrusz. este amplasata in fata catedralei „Sfantul Mihail“ ca si statuia „Lupa capitolina”, simbol al latinitatii, fiind daruita orasului in anul 1922 de catre un grup de studenti italieni; grupul statuar „Scoala Ardeleana“ - opera a sculptorului Romulus Ladea, reprezentand pe Samuil Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; statuia lui Avram Iancu, dezvelita la 30 noiembrie 1993- este amplasata in spatiul dintre catedrala ortodoxa si Teatrul National, grupul statuar Horea, Closca si Crisan, realizata de sculptorul Ion Vlasiu. Tot in acest perimetru, la 9 mai 1996, a fost dezvelit Monumentul eroilor romani, opera a sculptorului Radu Aftenie;

-parcuri: Parcul Central-constituie un loc de agrement de mare atractie, cu busturile lui George Cosbuc si Liviu Rebreanu, parcul I.L.Caragiale, cu bustul scriitorului, aflat in apropierea Muzeului de Istorie al Transilvaniei, Parcul Universitatii construit din initiativa profesorului Iuliu Hatieganu, reprezentand o baza sportiva in aer liber.

Turism:

-in apropierea orasului se afla si pitorescul Deal Cetatuia, un promontoriu care separa vaile Somesului Mic si Nadasului. Intre 1713-1717, aici s-a construit o fortareata, iar in prezent se ridica o uriasa cruce, care poate fi vazuta din toate punctele orasului. La vest, in continuarea Cetatuiei, se afla Dealul si Padurea Hoia (cu sectie in aer liber a Muzeului de Etnografie), uneori desfasurandu-se aici serbari campenesti.

-la 4 km nord de municipiul Cluj-Napoca, de o parte si alta a vaii Fanatelor, se afla rezervatia floristica „Fanatele Clujului“ (80 ha) alcatuita din variate specii de plante stepice, caracteristice campiei ardelene, printre care Salvia Nutans, Salvia transsilvanica, Centaurea trinervia, Crambe tatarica, Bulbocodium vernum s.a.

-alte obiective turistice sunt reprezentate de: Dealul Feleacului- unde se afla o asezare romaneasca veche (Feleacu), cu o biserica ortodoxa construita cu ajutorul domnitorului Stefan cel Mare si Sfant (la inceputul secolului XV), Baile Somesani (statiune balneara, dar si asezare straveche romaneasca cu o necropola din secolul VII), Apahida (cu doua morminte princiare din secolul V si o necropola celtica din secolul II i.e.n), statiunea Cojocna, localitatea Floresti cu urmele unei cetati feudale (Cetatea Fetii) si bustul lui Gheorghe Sincai.

-orasul prezinta disponibilitati de cazare la hotelurile: Transilvania, Napoca, Colina, Astoria, Continental, Siesta, Central, Vladeasa, hanul Colina si complexul turistic Faget.

Dej

- municipiu in judetul Cluj, situat pe stanga raului Somes, in aval de confluenta Somesului Mare cu Somesul Mic, in zona de contact a teraselor Somesului cu Dealurile Dejului, la 250 m altitudine, la 60 km nord-nord-est de municipiul Cluj-Napoca;

-populatie: 40742 locuitori (l iulie 2001): 19973 de sex masculin si 20769 feminin;

-suprafata. 14,4 km²; densitatea: 2855 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata in 1881) si rutier,

Edificii culturale:

-Muzeul municipal de istorie si arta plastica (cu peste 18 000 exponate);

-biblioteca municipala (cu peste 100000 volume);

Turism:

-statiune balneoclimaterica, sezoniera, cu ape sarate, in fosta localitate componenta Ocna Dejului , devenita (din1991) cartier al municipiului Dej.

Istoric:

-in perimetrul municipiului Dej a fost descoperit un opait din bronz (secolul IV d.Hr.) cu un maner in forma de cruce (inscrisa in romb) terminat cu o pasare (asemanatoare unui porumbel) in varf;

-prima mentiune scrisa a localitatii dateaza din anul 1061. In perioada 1166-1197, a fost resedinta unei unitati administrative cu numele Solnoc, ai caror comiti detineau, in anumite perioade de timp, si calitatea de voievozi ai Transilvaniei;

-este mentionata apoi, in 1214, cu numele Dees, in 1284 cu denumirea de Villa Deeswaar, iar din 1854 cu toponimul actual. Denumirea asezarii se pare ca deriva de la cuvantul slav desa (loc mlastinos), fapt confirmat de prezenta, pe teritoriul localitatii, pana in secolul XIX, a mai multor balti si mlastini. Localitatea a fost devastata de invazia tatara din 1241 si de cea turceasca din 1556. Ulterior, dezvoltarea sa a fost strans legata de exploatarea si comertul sarii;

-locuitorii din Dej au participat la Rascoala taraneasca de la Bobalna din 1437-1438 si la cea din 1514, condusa de Gheorghe Doja. In 1668, localitatea a fost ridicata la rangul de „Oras nobil“. Declarat municipiu la 17 februarie 1968, Dej are in subordine administrativa doua localitati, componente: Pintic si Somcutu Mic;

-localitatea componenta Ocna Dejului a devenit cartier al municipiului Dej in 1991, iar localitatea componenta Pestera s-a autodesfiintat prin depopulare la sfarsitul anilor '80 ai secolului XX.

Monumente:

-biserica avand hramul „Sfantul Stefan“, construita in stil gotic tarziu, in perioada 1453-1536, de dimensiuni mari, cu amvon sculptat (cu motive florale in relief) realizat in 1752 de David Sipos. Are un turn-clopotnita de 72 m inaltime construit in anul 1500;

-biserica avand hramul „Sfantul Anton din Padova“ a fostei manastiri franciscane, constructie in stil baroc, ridicata in anii 1726-1736;

-biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Gheorghe“ (1776);

-biserica romano-catolica (secolul XVIII);

-sinagoga (secolul XX);

-cladirea Tribunalului (sfarsitul secolului XIX- inceputul secolului XX);

-monumentul inchinat Rascoalei din 1437; biserica din lemn cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (1822-1825, cu picturi interioare din 1827), in localitatea componenta Pintic.

Gherla

- municipiu in judetul Cluj, situat in zona de contact a Dealurilor Dejului cu Dealurile Jimborului, la 252-261 m altitudine, la confluenta raului Fizes cu Somesu Mic, la 45 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca;

-populatie: 23941 locuitori (l iulie 2001): 11694 de sex masculin si 12247 feminin;

-suprafata: 4,5 km²; densitatea: 5395 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul cu sectii de arheologie si istorie (exponate din Paleolitic, Neolitic, din Epoca metalelor, unelte dacice, heraldica ctc.) si de etnografie.

Istoric:

-in arealul orasului au fost descoperite urmele unei asezari din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului, apartinand Culturii Cotofeni (2500-1800 i.Hr.), in care s-au gasit un vas ceramic cilindric, o statueta din bronz a unui satir s.a;

-in partea de sud a orasului au fost identificate vestigiile unui castru roman (secolele II-III d.Hr.), in jurul caruia s-a dezvoltat o asezare civila romana, in care s-au gasit o aplica din bronz, cu decor figurat, in relief, o aplica pectorala cu bustul Minervei, monumente funerare, fragmente dintr-o statuie a lui Jupiter s.a;

-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 6 ianuarie 1291, fiind declarata oras in 1510 si municipiu la 16 octombrie 2000. In perioada 1541-1551, din ordinul lui Gheorghe Martinuzzi  (episcop de Oradea si guvernator al Transilvaniei in perioada 1541-1551) a fost construit un castel-cetate, de aparare („Cetatea Noua“), transformat, la 20 octombrie 1785, in penitenciar (numit „Carcer principatae Transilvaniae“) pe care autoritatile comuniste l-au folosit pentru incarcerarea si exterminarea numerosilor detinuti politici, oponenti ai regimului, fiind recunoscut ca unul dintre cele mai dure penitenciare din tara,

-la sfarsitul secolul XVII, la Gherla s-a stabilit un grup de armeni veniti din Moldova, de la care a derivat numele Annenopolis (sau Armenierstadt), sub care apare consemnat orasul Gherla din 1726 pana in jurul anului 1850. Tot in aceasta perioada, Gherla a functionat ca mare centru comercial (cu patru targuri pe an) si mestesugaresc;

-in a doua jumatate a secolul XIX si la inceputul secolul XX, orasul Gherlaa fost un important centru cultural si de invatamant ca urmare a infiintarii unui seminar greco-catolic (1859), a transferarii, de la Nasaud, a Preparandiei (in 1869), la care a invatat si poetul George Cosbuc, si a aparitiei si functionarii mai multor tipografii (imprimerii): „Dicceana“ (fondata in 1866), „Gheorghe Lazaru“(fondata in 1880),„Aurora“ (fondata in 1881),„Augustin S. Deac“ (1919-1948);

-orasul Gherla are in prezent, in subordine administrativa, trei localitati componente: Baita, Hasdate, Silivas.;

Monumente:

-castelul-cetate „Martinuzzi“, construit in anii 1541-1551, in stilul Renasterii, dupa planurile arhitectului italian Domenico da Bologna, in folosul cardinalului Martinuzzi si transformat in penitenciar;

-biserica armeano-catolica „Solomon“ (1723-1724);

-catedrala armeneasca avand hramul „Sfanta Treime“, edificiu in stil baroc si neoclasic, de mari proportii, construit in perioada 1784-1798;

-casele „Karacsony“, „Laszloffy” s.a., in stil baroc (secolul XVIII);

-bisericile ortodoxe, din lemn, cu acelasi hram - „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“, in localitatile componente Baita (secolul XV) si Silivas (1827).

Huedin

- oras in judetul Cluj. situat in depresiunea cu acelasi nume, la 556-650 m altitudine, pe cursul superior al Crisului Repede, la 52 km vest-nord-vest de Cluj-Napoca;

-populatie: 9840 locuitori (l iulie 2001): 4857 de sex masculin si 4983 feminin;

-suprafata: 3,2 km²; densitatea: 3151 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar si rutier;

Istoric:

-situata pe vatra unei vechi asezari (Crisius), localitatea este mentionata documentar prima oara in 1332, intr-un registru papal, ca asezare rurala, iar peste un secol (in 1437), ca orasel (oppidum). Locuitorii orasului au participat la Rascoalele taranesti din 1437 si din 1514;

-declarat oras in 1961, orasul are in subordine administrativa localitatea, componenta Bicalatu;

Monumente:

-biserica din secolele XIII-XIV; conacul „Barcsay“ (secolul XVIII;

-in localitatea componenta Bicalatu se afla o biserica reformata (secolul XVII, cu tavan casetat, executat in 1697 de Ion Tamplaru).

Turda

- municipiu in judetul Cluj, situat in partea de nord a Campiei Turzii, la poalele prelungirilor de sud-est ale Dealurilor Feleacului, la 330-350 m altitudine, pe stanga raului Aries, in apropiere de Valea Racilor, la 30 km sud-est de Cluj-Napoca;

-populatie: 60426 locuitori (l iulie 2001): 29358 de sex masculin si 31068 feminin;

-suprafata: 17,20 km²; densitatea: 3552 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul municipal cu sectii de istorie si etnografie ;

-Teatru de stat (fondat in 1948);

-in secolele XVIII-XIX, la Turda a functionat un centru de ceramica populara, cu cromatica albastru, verde si roscat;

Turism:

-statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, cu climat sedativ (temperatura medie anuala 9°C; in iulie temperatura medie este de circa 20°C, iar in ianuarie de -4°C; precipitatiile medii insumeaza circa 550 mm anual) si ape minerale clorurate, sodice, de mare concentratie (225,5 mg/1) provenite din lacurile sarate (unele cu caracter helioterm, vara) existente la aproximativ 4 km de oras, cantonate in vechile saline (unele romane). Statiunea mai are si un namol de turba cu efecte terapeutice. Statiunea este indicata in tratarea afectiunilor reumatismale (spondiloze in stadiu incipient, artroze, poliartroze, tendinoze s.a.), a celor posttraumatice (stari dupa entorse, luxatii si fracturi ale oaselor membrelor, tratate ortopedico-chirurgical si vindecate), neurologice periferice (pareze usoare, sechele minore dupa poli-neuropatii), cardiovasculare (varice in stadiu incipient), ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite cronice) si dermatologice (psoriazis);

Istoric:

-sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul actualului oras, in punctul „Pordeiu“, au scos la iveala vestigiile unei asezari dacice, cunoscuta sub numele de Potaissa (Potabissa sau Patavissa), devenita imediat dupa constituirea provinciei romane Dacia, unul dintre cele mai importante orase romane si prim centru militar al Daciei Superioare, aflat pe drumul dintre Apulum (azi Alba lulia) si Porolissum (azi satul Moigrad, comuna Mirsid, judetul Salaj);

-in anii 166-167 aici a fost adusa Legiunea a V-a Macedonica, devenind dupa aceasta data sediul garnizoanei Legiunii a V-a, in jurul careia s-a dezvoltat o asezare civila. Castrul Legiunii a V-a Macedonica, cu ziduri din piatra, era extins pe o suprafata de aproximativ 26 ha si avea o forma de patrulater neregulat (562 x 410 x 575 x 410 m), ruinele acestui castru dainuind pana in secolul XIX. Orasul, dezvoltat in preajma castrului, s-a extins repede, fiind ridicat in timpul imparatului Septimius Severus (193-211) la rangul de municipium, iar apoi (se pare, in anul 198 d.Hr.) la cel de colonia, in care cetatenii beneficiau de Jus Italicum („dreptul italic“);

-in perioada stapanirii romane, la Potaissa se exploata sarea, viata in aceasta asezare continuand neintrerupt (si dupa abandonarea Daciei de catre romani in anul 271/275 d.Hr.) pana prin secolul IV. Acest fapt este atestat de descoperirea, pe Dealul Zanelor, a unui cartier mestesugaresc, datand din secolele II-III, in care s-au gasit sase cuptoare de olar, urmele unui atelier de pietrar s.a., precum si un mormant de inhumatie de caracter crestin, datat secolul IV;

-in arealul orasului roman Potaissa au fost descoperite mai multe fragmente arhitecturale (capiteluri, fusuri de coloane, elemente de antablament s.a.), statuietele din bronz ale Dianei la vanatoare, a lui Venus Pudica si a lui Jupiter, o figurina din teracota a Venerei, capetele din marmura a unei divinitati feminine si a zeului Liber Pater, numeroase monumente funerare, opaite, vase din sticla din import s.a;

-prima mentiune documentara a localitatii Turda dateaza din 1075 (Castrum Turda) in care se fac referiri asupra unor privilegii legate de exploatarea sarii de aici (regele Geza I al Ungariei daruieste jumatate din vama de sare de la Turda si mai multe sate din Bihor si Cris Manastirii Sfantului Benedict);

-in 1197, asezarea este mentionata in documente cu numele Civitas Tordensis. Cetatea si asezarea de aici, intemeiate pe baza exploatarii sarii, s-au dezvoltat neintrerupt, capatand caracter urban la inceputul secolului XVI. In 1550, Georg von Reichersdorf, notarul Sibiului, secretarregal si consilier (din 1526) al lui Ferdinand I de Habsburg, consemneaza, in lucrarea sa Chorographia Transilvaniae, ca Turda este unul dintre principalele centre de exploatare a sarii din Transilvania ;

-in martie 1542, la Turda s-a intrunit o dieta in cadrul careia s-au pus bazele organizarii politice si administrative ale principatului autonom al Transilvaniei;

-la 9/19 august 1601, pe campia din apropierea orasului Turda a fost ucis miseleste Mihai Viteazul din ordinul lui Giorgio Basta. Pe locul unde a fost omorat voievodul a fost ridicat un monument memorial.

-in august-septembrie 1940, la Turda au avut loc mari demonstratii de protest impotriva Dictatului fascist de la Viena din 30 august 1940, iar intre 5 septembrie si 4 octombrie 1944, in aceasta zona, armata romana a purtat puternice lupte pentru respingerea ofensivei hitleristo-horthyste ;

- a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968 ;

Monumente:

-ruinele unei cetati din piatra (Cetatea secuilor), de mari dimensiuni (26 m lungime, 8,50 m latime, ziduri de incinta de 6 m inaltime), datand din secolul XII, cu unele refaceri din secolele XIV-XV;

-biserica fortificata „Turda Veche“ (azi biserica reformata), construita in anii 1400-1494, in stil gotic, cu transformari baroce din anul 1800. Biserica (cu un turn de 60 m inaltime, de factura gotica, ridicat in anii 1904-1906), a fost inconjurata cu ziduri puternice in perioada 1560-1570, din care astazi se mai pastreazacateva fragmente;

-biserica romano-catolica (Biserica Mare), construita in anii 1498-1504, in stil gotic, are 50 m lungime si 18,20 m latime si interiorul reamenajat in stil baroc, in 1822; biserica „Turda Noua“ (azi biserica reformata), a fost zidita in perioada 1500-1504, in stil gotic;

-Palatul Voievodal (secolele XV-XVI), cu elemente arhitectonice gotice si renascentiste, in care aveau loc Dietele Transilvaniei (ultima s-a tinut in 1759), gazduieste astazi Muzeul de istorie;

-cladirea vechii Prefecturi (secolul XIX);

-catedrala ortodoxa (in constructie din 1991);

-Monumentul inchinat voievodului Mihai Viteazul, ridicat la sud de oras, pe locul unde acesta a fost asasinat in 1601; bustul lui Ioan Ratiu (dezvelit in 1929), opera a sculptorului Cornel Medrea;

-statuia „Lupa capitolina“, donata orasului Turda de catre municipalitatea din Roma in 1936, fiind mutata ulterior in orasul TarguMures;

-municipiul Turda este un important centru turistic si punct de plecare spre Cheile Turzii si spre localitatile si obiectivele turistice din Muntii Apuseni.