Baraolt

- oras in judetul Covasna, situat in depresiunea si pe raul cu acelasi nume, la 500 m altitudine, la 60 km nord-vest de municipiul Sfantu Gheorghe;

-populatie: 10387 locuitori (1 iulie 2001): 5200 de sex masculin si 5187 feminin;

Edificii culturale:

-muzeul de istorie si etnografie;

-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 1224. Declarat oras la 17 februarie 1968, are in subordine administrativa 5 sate: Biborteni, Bodos, Capeni, Miclosoara, Racosul de Sus;

Monumente:

-biserica in stil baroc (1569, refacuta in 1690), inconjurata de un zid de aparare (construit in 1818-1819), cu un turn de paza, avand o orga din 1750;

-in satul Miclosoara, atestat documentar in 1211, cu numele Castrum Sanct Nikolas, se afla castelul „Kalnoky“, in stilul Renasterii (secolul XVI), iar in satul Racosul de Sus, o biserica unitariana (secolul XVIII).

Covasna

- oras in judetul Covasna, situat in estul-sud-estul Depresiunii Targu Secuiesc, la poalele vestice ale Muntilor Vrancea, la 550-600 m altitudine, pe cursul superior al raului Covasna, la 35 km est de municipiul Sfantu Gheorghe;

- populatie: 12 204 locuitori (l iulie 2001): 5 924 de sex masculin si 6 280 feminin;

-suprafata: 5,1 km²; densitatea: 2 415 loc ./km²;

-cai de comunicatie: nod rutier;

Turism:

-statie de imbuteliere a apelor minerale.

-statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, climat tonic, veri racoroase (media termica a lunii iulie este de 17°C) si ierni friguroase (temperatura medie a lunii ian. este -5°C). Temperatura medie anuala este de circa 7°C, iar precipitatiile insumeaza, in medie, circa 600 mm/anual;

-numeroase izvoare (circa 1500) cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice, feruginoase, iodurate, bromurate, hipotone si hipertone, indicate pentru tratarea afectiunilor cardiovasculare (infarct miocardic la minimum 3 luni dupa externarea din spital, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, hipertensiune arteriala etc.), a celor hepato-biliare (dischinezie biliara, colecistita cronica necalculoasa, pancreatita cronica etc.), digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere gastrice si duodenale cronice) si a unor boli asociate (obezitate, complicata cu afectiuni cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice etc.). Buvete pentru cura interna cu ape minerale. O deosebita valoare terapeutica o au mofetele (emanatii de bioxid de carbon), extinse pe o suprafata de 40 ha. Statiunea dispune de instalatii moderne pentru mofete si pentru diverse proceduri, de un spital cu profil de cardiologie, de doua sanatorii pentru copii (unul cu profil de tratare a sechelelor de reumatism cardio-articular si altul pentru tratarea sechelelor dupa hepatita), de mai multe hoteluri moderne etc.

-in centrul orasului Covasna se afla rezervatia geologica „Balta dracului“, cu intense emanatii de dioxid de carbon.

Istoric;

-in arealul orasului, pe Dealul Zanelor (938 m altitudine), a fost identificata o cetate dacica (fortificata cu ziduri realizate din lespezi de piatra unite cu pamant, late de 2 m, strajuite de turnuri de aparare), datand din secolele l i.Hr.-1 d.Hr. In interiorul cetatii au fost scoase la iveala (in urma sapaturilor arheologice din 1942-1943, 1949,1968) arme si unelte din fier, monede romane, caramizi romane si o cantitate mare de ceramica dacica lucrata cu mana sau la roata;

-in perimetrul orasului Covasna au fost descoperite urme si mai vechi de locuire, exemplificate prin topoare din piatra si cupru si fragmente ceramice din Neolitic, apartinand Culturii Boian, un fragment de spada si o urna din Epoca brozului, ceramica dacica din a doua Epoca a fierului - La Tene (secolul V i.Hr.-secolul l d.Hr.) etc;

-continuitatea de locuire a populatiei autohtone este confirmata si de unele descoperiri din cartierul Voinesti care dateaza din perioada migratiilor (secolele IV-VI). O data cu patrunderea maghiarilor in Transilvania, aici au fost colonizati secui;

-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 1567. In 1764 au luat fiinta formatiunile de graniceri secui, iar in 1881, Covasna intra in randul statiunilor balneoclimaterice;

-declarat oras la 17 februarie 1968, in prezent, orasul Covasna are in subordine administrativa localitatea componenta Chiurus (atestata documentar in 1464).

Monumente:

-ruinele Cetatii dacice de pe Dealul Zanelor;

-biserica in stil romanic (secolele XIII-XIV, cu refaceri ulterioare, in stilurile gotic si baroc), in localitatea componenta Chiurus;

-biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Nicolae“ (1800, cu picturi murale originale),

Intorsura Buzaului

- oras in judetul Covasna, situat in depresiunea omonima din zona curburii interne a Carpatilor, la 708-766 m altitudine, pe cursul superior al raului Buzau, acolo unde acesta isi schimba brusc directia initiala de curgere (de la sud catre nord) spre sud-est, la 51 km sud-est de municipiul Sfantu Gheorghe;

-populatie: 9154 locuitori (l iulie 2001): 4582 de sex masculin si 4572 feminin;

-suprafata: 4,2 km²; densitatea: 2166 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata, dar si nod rutier aflat pe un vechi si traditional drum comercial ce lega, prin pasul Buzau, Muntenia cu Transilvania;

Istoric:

-localitatea apare mentionata documentar ca sat, prima oara in 1770, iar apoi in 1839 si declarata oras la 17 februarie 1968. prin unificarea satelor Intorsura Buzaului, Aninoasa, Crivina Mare, Crivina Mica, Floroaia Mica si Popicesti;

-in prezent are in subordine administrativa 3 sate: Bradet, Floroaia si Scradoasa. In arealul orasului se afla ruinele unei cetati romane, cu turn de aparare, si o biserica ortodoxa din 1836.

Sfantu Gheorghe

- municipiu in partea centrala a Romaniei, resedinta judetului Covasna, situat in depresiunea omonima, la 520-580 m altitudine, pe raul Olt;

-populatie: 66387 locuitori (l iulie 2001): 31803 de sex masculin si 34 584 feminin;

-suprafata: 128,8 km²; densitatea: 518 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata inaugurata in 1891) si rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul National Secuiesc, cu sectii de istorie, arheologie, etnografie, arta plastica, stiintele naturii (inaugurat la 15 septembrie 1879);

-Muzeul de arta populara continand exponate cu specific local (unelte, mobilier, tesaturi, ceramica s.a.), deschis in anul 1982;

-Muzeu de arta plastica, cu colectii de tablouri apartinand pictorilor locali;

-Casa memoriala „Gyarfas Jeno“, in care sunt expuse creatiile acestui pictor;

-alte monumente de interes turistic mai sunt: Biblioteca judeteana (fondata in 1927), cu 183015 volume (1994), Teatrul maghiar de stat „Tamas Aron“ (fondat 1948) si Teatrul romanesc de stat „Andrei Muresanu“ (fondat 1987).

Istoric:

-in arealul orasului au fost descoperite (1956, 1958) vestigiile unei asezari neolitice, suprapusa de o asezare si un cimitir de inhumatie datand din secolul IV. La poalele DealuluiOrko a fost identificat un mormant scitic de inhumatie (secolul V i.Hr.), in care s-au gasit patru bratari din bronz, mai multe verigi din bronz, o fibula, un inel si o aplica din bronz, margele din sticla s.a. Situata pe vatra unei asezari dacice de bordeie (secolele I i.Hr.-I d.Hr.), din care s-au recuperat cesti, cani bitronconice, fructiere s.a., peste care s-a suprapus o alta asezare (secolele XI-XII);

-localitatea Sfantu Gheorghe apare mentionata documentar prima oara in 1332, intr-un registru papal, cu numele Sacerdos de Sancto Giorgio. In 1461 este consemnata in documente ca oppidum (targ), iar in 1492 ca oras (civitas);

-in perioada feudala a fost un important centru mestesugaresc si comercial. Devastat si incendiat de tatari (1658) si de oastea otomana condusa de Ali-Pasa (1661);

-in 1764, orasul a devenit resedinta comandamentului graniceresc al regimentului de husari, cantonat in cladirea cunoscuta sub numele de „Casa cu Arcade“;

-incepand cu anul 1782, in afara targurilor obisnuite care se tineau in oras din secolul XVI, se organizeaza targul de primavara in ziua de Sfantul Gheorghe (23 aprilie), iar targurile saptamanale au fost fixate in ziua de luni;

-in secolul XIX, activitatea comerciala este sustinuta de aparitia si dezvoltarea mai multor bresle, intre care ale cizmarilor (1808), tabacarilor (1829), croitorilor (1836) s.a;

-locuitorii orasului au participat la evenimentele revolutionare din 1848-1849, aici aflandu-se sediul Comitetului regional revolutionar care lupta pentru autoapararea tinutului Trei Scaune;

-in 1876, orasul a devenit resedinta judetului nou infiintat (Trei Scaune), fapt ce a impulsionat dezvoltarea economica, social-culturala si edilitara a acestuia. Astfel, au luat fiinta fabricile de textile (1880) si tigarete (1887), tipografia (l 882), Scoala civila de baieti (1872), Scoala civila de fete (1874), Orfelinatul judetean de baieti (1886), Societatea de muzica „Filarmonica“ si s-au construit numeroase edificii etc;

-devenit resedinta judetul Covasna (17 februarie 1968), dupa ce in perioada 1950-1968 fusese oras raional, Sfantu Gheorghe a fost declarat municipiu la 27 iulie 1979, avand in subordine administrativa 2 sate: Chilieni (atestat documentar in 1334) si Coseni (1448).

Monumente:

-biserica fortificata (secolele XIV-XV), azi biserica reformata, inconjurata de ziduri de aparare, cu un masiv turn-clopotnita la intrarea in incinta. Biserica a fost supusa unor reparatii si modificari, atat dupa jaful tatarilor din 1658 sau dupa asedierea otomana din 1661, cat si dupa cutremurele puternice din anii 1728, 1738, 1802. Intarita cu contraforturi, biserica reformata are ferestre gotice, tavan casetat si pictat si poseda o orga din anul 1894, construita de Angster Iosif din Pecs;

-biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Gheorghe“ (1802); „Casa cu Arcade“, secolul XVIII; cladirea Bibliotecii judetene (1832, cu unele transformari din anii 1897 si 1902); cladirea fostului Tribunal (1870), azi Galeriile de arta; cladirea Primariei municipale (secolul XVIII);

-Monumentul ostasului roman, realizat de sculptorul Balogh Peter; busturile lui Gabor Aron (sculptor Gergely Istvan) si Nicolae Balcescu (sculptor Marton Izsak);

-in satul Chilieni se afla o biserica din 1495 (azi biserica unitariana), cu unele modificari din secolul XVIII, o biserica reformata (secolul XVIII, cu turn din 1914) si conacul „Szekely“ (1720, cu transformari din secolul XIX).

Targu Secuiesc

- municipiu in judetul Covasna, situat in partea de nord a depresiunii omonime, la 560 m altitudine, pe raul Turia, in apropiere de confluenta cu raul Casin, la 40 km nord-est de municipiul Sfantu Gheorghe;

-populatie: 21636 locuitori (l iulie 2001): 10461 de sex masculin si 11175 feminin ;

-suprafata: 8,10 km²; densitatea: 2754 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul breslelor (cu colectii de arta populara, de istorie a Revolutiei de la 1848, si de istorie a breslelor), inaugurat in 1969.

Istoric:

-in arealul orasului au fost descoperite (1852) vestigiile unei asezari romane, cunoscuta sub numele de Praetoria Augusta, in care s-au gasit urne funerare, arme, vase ceramice, fragmente de apeducte s.a;

-localitatea apare mentionata documentar prima oara la 24 noiembrie 1407, ca asezare rurala cu numele Tbriawasara (Targul Turiei), apoi cu denumirea de Asserculi Oppidum (Orasul din scandura), in 1463;

-in 1532, orasul figura pe o harta a lui Honterus, cu numele Neumaikt (Orasul Nou), iar la 28 iunie 1562, apare consemnat cu numele actual;

-oraselul a inceput sa se dezvolte mai intens de la mijlocul secolul XV, devenind in secolele XVI-XVII un important centru comercial si mestesugaresc din Transilvania, cu stranse relatii de negot cu orasele din Moldova si Tara Romaneasca. Cele zece bresle care s-au infiintat de-a lungul timpului, incepand cu a doua jumatate a secolul XVI (breslele tabacarilor, cizmarilor, cojocarilor, olarilor, macelarilor, palarierilor. tamplarilor, fierarilor, curelarilor si caldararilor), au existat, cu mici modificari, pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial ;

-orasul a fost distrus aproape in intregime (in proportie de doua treimi) de un puternic incendiu, la 29 iulie 1834. Reconstruit rapid, orasul devine un important centru al Revolutiei din 1848-1849 din Transilvania, cu rol de seama in organizarea rezistentei revolutionare, sub indrumarea lui Gabor Aron (aici au fost construite 64 de tunuri si munitia necesara);

-de-a lungul timpului, in oras au fost infiintate o scoala catolica (1680), una reformata (1761), o scoala de subofiteri (1823), un cazinou (inaugurat la 25 decembrie 1842), un orfelinat de fete (1873), o tipografie (1879) s.a;

-in a doua jumatate a secolul XIX siprima jumatate a secolului XX, orasul Targu Secuiesc a fost sediul unui scaun (unitate administrativa). Declarat municipiu la 2 noiembrie 2000, are in subordine administrativa satul Lung (atestat documentar in 1332).

Monumente:

-biserica romano-catolica (1727-1795), in stil baroc;

-biserica ortodoxa, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in anii 1781 -1783 (pe locul uneia din lemn ce data din 1734) si reparata in anii 1937, 1947, 1978;

-biserica reformata (1782); Manastirea minoritilor(1795); cladirile Gimnaziului (1751) si Judecatoriei (mijlocul secolul XVIII); casa in care a locuit revolutionarul Gabor Aron; case vechi din secolele XVIII-1XIX; statuia lui Gabor Aron;

-in satul Lunga se afla o biserica romano-catolica (secolul XV, cu unele refaceri din secolul XIX).