AgendaTuristica.ro
Ghidul vacantelor reusite

Cazare Romania 2012 / Prima pagina      Dambovita      Orase Dambovita

Fieni

- oras in jud Dambovita, situat in zona de contact a Subcarpatilor Ialomitei cu prelungirile sudice ale Muntilor Bucegi, la 436 m altitudine, la confluenta raului Ialomita cu Ialomicioara, la 26 km nord de municipiul Targoviste;

-populatie: 8015 locuitori (l iulie 2001): 3864 de sex masculin si 4151 feminin;

-suprafata: 7,7 km:; densitalea: l059 locuitori/km:;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata;

 

 Istoric:

-localitatea este mentionata documentar ca sat la 14 iulie 1532, intr-un act emis de domnul Vlad Inecatul, in care se specifica faptul ca locuitorii acestei asezari erau plaiesi (pazitori ai hotarelor de trecere peste Muntii Bucegi);

-declarat oras la 17 februarie 1968, Fieni are in subordine administrativa satele Berevoesti si Costesti;

 

Monumente:

-biserica avand triplu hram - „Sfantul Nicolae, Cuvioasa Parascheva si Sfantul Dumitru“ (1804).

 

Gaesti

- oras in judetul Dambovita, situat in nord-vestul Campiei Titu, la 183 m altitudine, pe raul Sabar, in zona de confluenta a raului Cobia cu Potopu, la 30 km sud-sud-vest de municipiul Targoviste;

-populatie: 16309 locuitori (l iulie 2001): 7758 de sex masculin si 8551 feminin;

-suprafata: 15 km2; densitatea: l119 locuitori./km2;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata la 13 septembrie 1872) si nod rutier;

 

Istoric:

-localitatea apare mentionata documentar ca sat in 1498 si capata statut de oras in 1775;

-in timpul razboiului ruso-turco-austriac (1736-1739) a devenit resedinta judetul Dambovita (pana la refacerea orasului Targoviste), iar apoi a ajuns resedinta judetului Vlasca (pana in 1832), cand orasul Giurgiu i-a luat locul ca urmare a iesirii lui din categoria raialelor turcesti (1829);

-in 1807, orasul a fost mistuit, in mare parte, de un incendiu;

-in 1888, Gaesti a fost centrul unei rascoale taranesti.

 

Monumente:

-bisericile cu hramurile „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului“-Cioflec (1776), „Sfantul Ilie“ (1780). „Sfantul Nicolae“ (1812), „Sfanta Treime“ (1823); conacul „Grigore Olanescu“ (secolul XIX), azi Club.

 

Moreni

- oras in judetul Dambovita, situat in zona de contact a Subcarpatilor Ialomitei cu Campia Cricovului, pe cursul superior al raului Cricovu Dulce, la 240- 472 m altitudine, la 37 km NE de municipiul Targoviste;

-populatie: 22506 locuitori (l iulie 2001): 11025 de sex masculin si 11481 feminin;

-suprafata: 5,1 km2; densitatea: 4559 locuitori/km2;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata  si nod rutier;

 

Edificii culturale:

-Muzeul de istorie;

-targ anual traditional;

 

Istoric:

-localitatea apare mentionata documentar ca sat, prima oara in 1584, cu numele Moarile (datorita numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce), iar din 1661 este cunoscuta cu numele actual;

-declarata oras la 15 septembrie 1917, localitatea a fost trecuta in randul comunelor in perioada 1931-1947 si a redevenit oras in 1948.

Monumente:

-biserica avand hramul „Schimbarea la Fata“ (1868);

-biserica avand dublu hram - „Adormirea Maicii Domnului si Sfantul Dimitrie“ (1891-1895) din cartierul Stavropoleos;

-monumentul ridicat in memoria eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial.

 

Pucioasa

- oras in judetul Dambovita, situat in Subcarpatii Ialomitei, la 350-550 m altitudine, pe cursul superior al raului Ialomita, la 21 km nord de municipiul Targoviste;

-populatie: 16425 locuitori (l iulie 2001): 7904 de sex masculin si 8521 feminin;

-suprafata: 7,1 km2; densitatea: 2341 locuitori/km2;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata la 27 mai 1894) si nod rutier;

 

Edificii culturale:

-Muzeul etnografic si Muzeul de aeromodele;

 

Turism:

-statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu climat de dealuri, sedativ. Temperatura medie anuala este de circa 9°C, iar precipitatiile insumeaza circa 750 mm anual. Statiunea poseda izvoare cu ape minerale sulfuroase, de mare concentratie (l152 mg/l), sulfatate, clorurate, slab bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, a caror analiza chimica a fostefectuata pentru prima data in 1828;

-statiunea este recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice si centrale, respiratorii, dermatologice, otorinolaringologice, metabolice si de nutritie, cardiovasculare. Baza materiala cuprinde doua hoteluri medical-balneare, un pavilion de hidrofizioterapie, un complex sanatorial cu profil reumatologie, cu circa 400 de locuri si o sectie de tratament, o clinica de recuperare functionala a capacitatilor de munca etc. Dotarile tehnice constau in instalatii pentru bai calde cu apa minerala in cazi, instalatii pentru kinetoterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru electroterapie si hidroterapie, sali de gimnastica medicala etc.

 

Istoric:

-localitatea s-a format in jurul anului 1760 prin contopirea, mai intai, a asezarilor Serbanesti (atestata documentar la 26 septembrie 1538), Podurile de Jos si Podurile de Sus (mentionate documentar in 1641), iar apoi si cu satul Zarafoaia (actualmente zona industriala);

-in 1791, localitatea figura pe o harta austriaca, iar in 1835, pe una ruseasca. Dupa anul 1828, s-a dezvoltat ca localitate balneoclimaterica, adoptand denumirea de Pucioasa, datorita apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasa;

-primeste statut de oras in 1911. In prezent, Pucioasa are in subordine administrativa 6 localitati componente: Bela, Diaconesti, Glodeni, Malurile, Miculesti si Pucioasa-Sat.

 

Monumente:

-bisericile cu dublu hram - „Sfantul Nicolae si Intrarea in Biserica a Maicii Domnului“ (1806) si „Sfantul Nicolae si Sfantul Gheorghe“-Podurile de Jos (1855); cladirea garii feroviare (1894); podul de cale ferata (1908-1912);

-biserica cu hramul „Sfantul Nicolae“ (1860), in localitatea componenta Diaconesti.

 

Targoviste

- municipiu in partea central-sudica a Romaniei, resedinta judetului Dambovita, situat in Campia Targovistei, in apropiere de Subcarpatii Ialomitei, la 280-292 m altitudine, pe raul Ialomita, la 72 km nord-vest de municipiul Bucuresti;

-populatie: 98422 locuitori (l iulie 2001): 47770 de sex masculin si 50652 feminin;

-suprafata: 25,39 km2; densitatea: 3898 locuitori/km2;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata la 2 ianuarie 1884) si rutier;

 

Edificii culturale:

-Teatrul „Tony Bulandra“ si Teatrul de papusi „Neghinita“ (fondat in 1983);

-Universitatea de stat „Valahia“ (fondata in 1992), cu sase facultati, 3337 studenti si 370 cadre didactice (1996-1997);

-scoli vechi (in 1640 a fost infiintata o scoala slavona, care in perioada 1646-1652 a functionat ca „schola graeca e latina“, iar in 1741 este atestata Scoala Domneasca si Scoala greceasca de pe langa biserica Stelea, in 1842 existau trei scoli particulare in care se predau limbileromana, franceza si greaca, iar in 1874-1875 se intemeiaza prima scoala de tip secundar, transformata in liceu in 1921;

-Biblioteca judeteana „Ion Heliade-Radulescu“ (fondata in 1944), cu 272844 volume (1994);

-numeroase muzee: Complexul muzeal judetean, cu colectii de arheologie, istorie, arte plastice, etnografie, documente literare, carti vechi, manuscrise s.a.;

-Complexul national muzeal „Curtea Domneasca“ include obiecte de arta bisericeasca din epoca brancoveneasca, vesminte preotesti, tiparituri vechi, mobilier, ceramica, podoabe, arme etc.;

-Muzeul de Arta (picturi religioase, mobilier de epoca, tesaturi orientale, podoabe s.a.);

-Muzeul de Istorie si Arheologie (ceramica si figurine neolitice, ceramica din Epoca bronzului, tezaurele monetare din argint, macedonene si thassiene, de la Caprioru, datand din secolul II i.Hr., tezaurul de monede dacice de la Adanca s.a.);

-Muzeul scriitorilor targovisteni;

-Muzeul tiparului si al cartii vechi romanesti (manuscrise, documente, tiparituri din secolul XVII, printre care Cazania lui Varlaam, 1643, Noul Testament, 1648, carti bisericesti s.a.);

-Casa-atelier „Gheorghe Petrascu“ (picturi, gravuri, desene, obiecte personale ale pictorului) in care a trait si a creat marele pictor in perioada 1922-1944; casele memoriale „Grigore Alexandrescu“, „Ion Heliade-Radulescu“, „I. Al. Bratescu-Voinesti“;

-la Targoviste are loc anual (din 1967), toamna, Festivalul national de interpretare a romantelor „Crizantema de aur“, devenit (din 1992) Festivalul international de interpretare a romantelor, sansonetelor si cantonetelor „Crizantema de aur“;

-alte edificii mai intalnim la: postul local de televiziune al Antenei l (inaugurat la 3 ianuarie 1998), parcul „Chindia“ (6 ha), cu gradina zoologica, spitalul municipal, cu veche traditie (1822).

 

Istoric:

-sapaturile arheologice efectuate in perimetrul orasului si in satele din apropiere au scos la iveala vestigii materiale datand din Neoliticul tarziu (fragmente ceramice apartinand Culturii Gumelnita, mileniile IV-III i.Hr., fusaiole, cutite, razuitoare din piatra, varfuri de lance si de sageti s.a.) si din Epoca bronzului (topoare din bronz, dalti s.a.);

-localitatea apare mentionata documentar prima oara in 1396, intr-o nota de calatorie a cruciatului bavarez Johann Schiltberger (martor ocular al bataliei de la Nicopole din 25 septembrie 1396 dintre armata condusa de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg si cea turca, aflata sub comanda sultanului Baiazid I Trasnetul) care aminteste ca Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti, a mutat in acel an (1396) capitala Tarii Romanesti de la Curtea de Arges la Targoviste, construind aici Curtea Domneasca si paraclisul, imprejmuite cu o palisada si pamant batut;

-la sfarsitul secolul XIV, asezarea avea o structura urbana bine definita, cu o retea stradala si locativa armonios inchegata pe zone si intregita (la inceputul secolul XV) cu definitivarea ansamblului Curtii Domnesti. Intr-un act emis in 1418 de catre Mihai, fiul lui Mircea cel Batran, este atestata existenta orasului Targoviste;

-situat la incrucisarea unor importante drumuri comerciale si aflat pe drumul comercial continental ce asigura legaturile intre Europa Centrala si tarile Orientului Apropiat, orasul Targoviste a indeplinit functia de capitala a Tarii Romanesti pana in 1659 (cand domnul Gheorghe Ghica a mutat capitala, definitiv, la Bucuresti), timp in care a fost cel mai important centru economic, administrativ, cultural si comercial al tarii (aici ajungeau marfuri aduse de negustori din Boemia, Italia, Orient s.a.);

-rolul activ de capitala a Tarii Romanesti reiese si din faptul ca in perioada 1459-1545 la Targoviste au fost emise majoritatea actelor cancelariei domnesti (peste 230);

-in 1443 (si, din nou, in 1737) orasul a fost jefuit si incendiat de otomani, iar in vara anului 1462 a fost teatrul unor lupte crancene intre oastea lui Vlad Tepes si armatele invadatoare, comandate de Mahomed al II-lea, din care domnul Tarii Romanesti a iesit invingator;

-in timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508), orasul Targoviste ajunsese un insemnat centru cultural al Tarii Romanesti, prin infiintarea aici (la Manastirea Dealu) de catre mitropolitul si tipograful sarb Macarie (adus de domnitor) a primei tipografii, de sub teascurile careia au aparut (in limba slavona) trei carti de cult: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) si Evangheliarul (1512), acestea fiind primele tiparituri aparute in Tara Romaneasca;

-la intarirea rolului de capitala a Tarii Romanesti, o importanta majora a avut-o aducerea de catre domnul Neagoe Basarab, in 1517, a sediului Mitropoliei Tarii Romanesti de la Curtea de Arges la Targoviste, mentinut aici pana in 1671, in ciuda frecventelor oscilatii ale resedintei voievodale (trebuieamintit ca, in 1520, la Targoviste a fost inaugurat ansamblul Mitropoliei Tarii Romanesti);

-in 1532, Francesco della Vaile, secretarul aventurierului venetian Aloisio Gritti (favorit al marelui vizir Ibrahim), consemna intr-o nota de calatorie ca „Targoviste este un oras nu prea mare, asezat in ses si inconjurat de ziduri, iar castelul din el, in care locuieste domnul tarii, este imprejmuit cu pari din stejar, foarte grosi“;

-in 1581, calugarul venetian Geronimo Arsegno afirma ca „.. .la Targoviste exista l000 de case“. La 16 octombrie 1593, la Targoviste, oastea lui Mihai Viteazul a infrant trupele turcesti comandate de Sinan Pasa, iar la sfarsitul anului 1610, armata lui Gabriel Bathori, venita sa-l prinda pe voievodul Radu Serban, a ocupat timp de trei luni (ianuarie-martie 1611) orasul, jefuindu-l;

-in 1645, orasul a fost fortificat cu val de pamant si santuri de aparare, strajuite din loc in loc de bastioane, el transformandu-se astfel intr-o adevarata cetate, numita Cetatea Targovistei;

-in a doua jumatate a secolul XVI siprima jumatate a secolul XVII, Targoviste a cunoscut o intensa dezvoltare urbana, comerciala si mestesugareasca, capatand aspectul unui oras mare. Astfel, la mijlocul secolului XVII, calatorul Pietro Deodato Baksic consemna intr-o nota de calatorie ca orasul Targoviste numara circa 20000 locuitori, iar Paul de Alep, originar din Siria, facea o asemanare intre orasul Targoviste si orasele siriene Alep si Damasc;

-in secolul XVII, la Targoviste au fost construite multe biserici si case boieresti si au fost pavate strazile cu trunchiuri de lemn, au aparut noi ateliere mestesugaresti si pravalii, iar mestesugarii si negustorii s-au organizat in bresle (tabacari, cojocari, cavafi, abagii, selari, croitori, zugravi, sapunari,teslari, camatari, zarafi etc.);

-intre anii 1628 si 1636, orasul a fost distrus in mare parte de cutremure, in 1655- pustiit de seimeni, iar in 1658 de turci si de tatari;

-in 1660, domnul Gheorghe Ghica a distrus Curtea Domneasca, din ordinul turcilor, iar in perioada 1668-1671 a fost mutata Mitropolia la Bucuresti. In 1695, Constantin Brancoveanu a refacut Curtea Domneasca petrecandu-si aici o mare parte din an;

-in perioada fanariota, Targoviste si-a pierdut definitiv rolul de resedinta domneasca (domnii ramanand de jure stapanii Curtii Domnesti parasite) si, totodata, aspectul urban;

-in 1802, orasul a fost puternic afectat de un cutremur naprasnic, in noaptea de 26 spre 27 mai 1821;

-la Targoviste a fost ucis Tudor Vladimirescu, in urma complotului organizat in tabara de la Golesti;

-dupa o indelungata perioada de stagnare si chiar de decadere (din a doua jumatate a secolul XVIII sipana in primele decenii ale secolului XIX), orasul a devenit, in 1832, resedinta judetului Dambovita, cunoscand o dezvoltare ascendenta permanenta (mai ales in perioada interbelica) si apoi o noua perioada de inflorire in a doua jumatate a secolului XX;

-in apropiere de Targoviste au fost prinsi, in seara zilei de vineri, 22 decembrie 1989, sotii Elena si Nicolae Ceausescu (care fugisera din Bucuresti cu un elicopter si apoi cu un autoturism), judecati (dupa trei zile), condamnati la moarte si executati prin impuscare la 25 decembrie 1989 in curtea unei cazarmi militare;

-trecut in categoria municipiilor la 17 februarie 1968, Targoviste a fost declarat oras-martir la 15 decembrie 1994, cu ocazia implinirii a cinci ani de la evenimentele din decembrie 1989;

-la 14 ianuarie 1995, la Targoviste a fost inaugurata prima linie de troleibuz, in lungime de 4,2 km. In prezent, municipiul Targoviste are in subordine administrativa localitatea componenta Priseaca.

 

Monumente:

-ansamblul Curtii Domnesti, cu bisericile Domneasca Mare, Domneasca Mica si ruinele Palatului Domnesc (secolele XIV-XVII), dominate de silueta masiva a Turnului Chindiei spre nord-vest (inalt de 27 m, in forma de cilindru cu diametrul de 9 m), construit ca turn de aparare in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Infatisarea actuala a Turnului Chindiei dateaza din perioada 1847-1851, cand a fost restaurat prin grija domnului Gheorghe Bibescu. In prezent, Turnul Chindiei prezinta deteriorari grave, provocate de cutremurele din 4 martie 1977, 29 ianuarie 1986 si 30 mai 1990, necesitand ample lucrari de consolidare si refacere;

-biserica Domneasca Mare (30 m lungime si 14 m latime), cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in anii 1583-1585, din initiativa domnului Petru Cercel, ca paraclis al Curtii Domnesti, a fost reparata si pictata in anii 1697-1699 prin osardia domnului Constantin Brancoveanu, renovata in 1745, in timpul domniei lui Grigore Ghica si restaurata in anii 1961-1966. Biserica pastreaza un remarcabil tablou votiv care infatiseaza pe voievozii Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si Petru Cercel in chip de ctitori, precum si frumoase picturi murale executate de o echipa de mesteri condusa de Constantin Zugravul;

-biserica Domneasca Mica, avand hramul „Sfanta Vineri“, a fost construita in 1517 prin stradania clucerului Manea Persanu si a sotiei sale Vladoia, fortificata cu ziduri de incinta in 1595, ca si Curtea Domneasca, si restaurata in anii 1654, 1731-1732, dupa incendiile din 1712 si 1756, dupa cutremurul din 1802, apoi in anii 1850-1852, 1907-1910 si 1969-1973. In pronaosul bisericii se afla mormantul Doamnei Balasa, sotia lui Constantin Serban;

-biserica Mitropoliei, ctitorie din anii 1515-1518 a domnului Neagoe Basarab, terminata de Radu Paisie la jumatatea secolului XVI, reconstruita in 1708 prin osardia lui Constatin Brancoveanu si daramata in 1888, deoarece cazuse in ruina. Pe locul bisericii demolate a fost construita (1890-1923), dupa planurile arhitectului francez Emile Andre Lecomte du Nouy o biserica noua, cu hramul „Inaltarea Domnului“, de plan bizantin, pictata in anii 1930-1933;

-biserica „Stelea“, cu hramul „Invierea Domnului“ este o ctitorie din anii 1644-1645, in stil moldovenesc, a domnului Vasile Lupu, zidita pe locul uneia care data din 1580. Turnul-clopotnita a fost ridicat in 1580, iar zidul de incinta in 1645. Pradata si jefuita de turci si de tatari (1658), biserica a fost reparata ulterior, iar in secolele XVIII-XX a fost supusa unor reparatii repetate (1715, 1780, 1813, 1865, 1879, 1943-1946, 1970-1980);

-biserica avand hramul „Sfintii imparati Constantin si Elena“, ctitorie din anii 1650-1651 a domnului Matei Basarab (cu invelisul refacut in 1731-1732 si picturi murale executate in 1753), a fost incendiata in 1821 (cu ocazia represaliilor turcesti) si refacuta ulterior;

-bisericile cu hramurile „Sfantul Gheorghe“ (ctitorie din 1512-1521 a lui Neagoe Basarab, reparata in anii 1730, 1794, 1812, 1862), „Sfantul Nicolae“-Andronesti (ctitorie din 1527 a marelui vornic Manea Persanu, pustiita de turci in 1595, reparata apoi de preotul Goncea, avariata de cutremurul din 1636 si reparata din nou in anii 1653-1655 de doamna Elina, sotia lui Matei Basarab), „Adormirea Maicii Domnului“-Cretulescu (zidita din caramida aparenta in anii 1638-1640, prin stradania lui Dragomir Cretulescu, reparata in perioada 1765-1780 si pictata in 1863 de Gheorghe Tattarescu), „Sfantul Dumitru“ (ctitorie din 1639 a marelui sluger Dumitru Buzinca, reparata si zugravita in 1697, consolidata dupa cutremurele din 14 octombrie 1802 si 10 noiembrie 1940 si repictata in 1865), „Adormirea Maicii Domnului“ (1654, pictata in secolul XVIII), „Sfantul Nicolae“-Sinuleasa (1654), „Sfantul Nicolae“-Geartoglu (secolele XIV-XV, refacuta in anii 1638, 1712, 1787), „Sfintii Voievozi“ (secolele XVI-XVII, renovata in 1823, reparata in 1849 si restaurata in 1910), „Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul“- Sfantul Ionica (secolul XVI, refacuta in anii 1780, 1809 si 1860), „Sfantul Stefan“- Stolnicu (ctitorie din 1704-1705 a Stolnicului Constantin Cantacuzino), „Sfintii Trei Ierarhi“- Alba sau Biserica judetului, avand 20 m lungime si 7 m latime (1632, reparata in 1777), „Cuvioasa Parascheva“ (1800), „Izvorul Tamaduirii“- OboruI Vechi (1832-1833), „Sfantul Haralambie“ (1842), „Sfantul Nifoir- Saibi (1852-1854), „Sfintii Atanasie si Chirii“ (ctitorie din 1768 a lui Badea si Iordache Vacarescu, cu picturi murale originale). „Sfantul Francisc“ (secolul XVI, reparata in anii 1897-1898, catolica), avand 28,5 m lungime si 8,25 m latime; Biserica Targului, ctitorie din anii 1653-1654 a carturarului Udriste Nasturel, reparata in 1825, 1942 si restaurata in anii 1974-1976; Sinagoga (1880);

-printre cladirile monumentale laice se evidentiaza casa Stolnicului Constantin Cantacuzino (secolul XVIII. refacuta la sfarsitul secolului XIX), Arsenalul Armatei (1869), Gara de Sud (1883), casa „Poenaru Bordea“ (1885-1890), liceul „Ienachita Vacarescu“ (1892),construit dupa planurile arhitectului Dumitrii Maimarolu, Primaria veche (1897, arhitect Giovanni Baltasare Vignossa), fosta Prefectura judeteana (1895), Tribunalul vechi (1910, azi Muzeul de Istoric), Posta veche (1906, arhitect Al. Clavel), Muzeul de Arheologie (1938, arhitect Nicolae Ghika-Budesti) s.a;

-orasul Targoviste adaposteste numeroase statui si busturi: statuia domnului Mircea cel Batran (dezvelita la l decembrie 1993) si busturile lui Grigore Alexandrescu, dezvelit in 1920 (sculptor Ion Pavelescu Dima), Ienachita Vacarescu (1936, autor Vasile Blendea), Dan II (1967, autor Vasile Blendea), Vasile Carlova (1932, sculptor Vasile Blendea), Ion Heliade-Radulescu (1902, autor Frederic Storck) s.a;

-in apropiere de Targoviste (la circa 4 km nord), in satul Viforata din comuna Aninoasa, se afla Manastirea Dealu si Manastirea Viforata ( Aninoasa );

-orasul Targoviste reprezinta un important centru turistic si istoric al tarii.

 

Titu

- oras in judetul Dambovita, situat in campia cu acelasi nume, la 140 m altitudine, pe stanga vaii Suta, la 32 km sud de municipiul Targoviste si 52 km nord-vest de Bucuresti;

-populatie: 10540 locuitori (l iulie 2001): 5140 de sex masculin si 5400 feminin;

-suprafata: 2,32 km2; densitatea: 4610 locuitori/km2;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata la 13 septembrie 1872) si rutier;

 

Istoric:

-asezarea apare mentionata documentar prima oara in 1634 (in legatura cu logofatul Stoica din Titu), iar intr-un act din 1832 este consemnat faptul ca, dupa decaderea targului Potlogi, a luat fiinta targul de la Titu;

-declarat oras la 17 februarie 1968 prin contopirea satului Titu-Targ (din fosta comuna Titu) cu satele Titu-Gara si Padurenii (din fosta comuna Salcuta);

-in prezent, orasul Titu arc in subordine administrativa 5 sate: Fusea, Hagioaica, Mereni, Plopu, Salcuta.

 

Monumente:

-biserica avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“ (1836), in satul Plopu si biserica din lemn, cu hramul „Sfantul Nicolae“-Cornetu (secolul XVIII), in satul Salcuta.