Bailesti

- oras in judetul Dolj, situat in Campia Desnatuiului (sau Campia Bailesti), pe raul Saraceaua, la 60 km sud-vest de municipiul Craiova;

-populatie: 22026 locuitori (l iulie2001): 10763 de sex masculin si 11263 feminin ;

-suprafata: 8,6 km²; densitatea: 2588 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata la l decembrie 1895), nod rutier;

Edificii culturale:

-muzeul Campiei Bailestilor, cu peste 7000 de exponate din domeniile istoriei si etnografiei;

-la Bailesti se desfasoara, anual Festivalul humorului „Amza Pellea“ (fiu al acestui oras).

Istoric:

-localitatea Bailesti, atestata documentar la 4 ianuarie 1536 cu numele Baiulesti, se dezvolta ulterior ca centru agricol si comercial si se extinde apoi prin contopirea (in 1832) mai multor asezari rurale, fiind declarat oras la 3 mai 1921;

-centru al Rascoalei taranesti din 1907;

-orasul Bailesti are in subordine  administrativa  localitatea componenta Balasan.

Monumente:

-bisericile cu hramurile „Sfantul Nicolae“ (1851-1853, reparata in 1874), „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (1839), „Adormirea Maicii Domnului“ (zidita intre 8 iulie 1885 si 5 septembrie 1887).

Calafat

- municipiu in judetul Dolj, situat pe stanga Dunarii, in vestul Campiei Desnatui, la granita cu Bulgaria;

-populatia: 20692 locuitori (l iulie 2001): 10118 de sex masculin si 10574 feminin;

-suprafata: 3,9 km²; densitatea: 5474 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata (inaugurata la l decembrie 1895);

Edificii culturale:

-Muzeul cu colectii de istorie de arta si etnografie (fondat in 1969).

Istoric:

-prin pozitia sa pe Dunare, Calafat a avut din vremuri vechi rolul de schela (punct vamal) si de antrepozit comercial al genovezilor;

-in secolul XIV este atestat ca punct de vama cu numele Vadul Diului si ca loc unde se reparau si se calafatau (se etansau cu calti si catran) navele. De la aceasta indeletnicire deriva numele localitatii;

-la 5 august 1424. este amintit, din nou, ca punct de vama, la trecerea Dunarii, pentru grane, sare, vite, vin, ceara, miere s.a.; fiind ridicat la rangul de oras in 1853 de catre Barbu Stirbei;

-bateriile armatei turcesti de la Vidin au inceput bombardarea orasului Calafat, la 26 aprilie/8 mai 1877, la care artileria romana a ripostat, bombardand Vidinul, declansandu-se astfel Razboiul de Independenta. In amintirea eroilor cazuti in 1877 la Calafat s-a ridicat monumentul „1877“ si statuia sergentului Cobuz, cazut eroic la datorie;

-orasul este declarat municipiu la 24 septembrie 1996.

Monumente:

-bisericile „Sfantul Nicolae“ (1730-1740, refacuta in 1856), „Adormirea Maicii Domnului“ (1866-1872) si „Izvorul Tamaduirii“ (1874-1879);

-in satul Ciupercenii Vechi se afla biserica „Sfantul Mucenic Gheorghe“ (1856);

-municipiul Calafat are in subordine administrativa satele Basarabi, Ciupercenii Vechi si Golenti.

Craiova

Localizare:

-municipiul Craiova se afla in sudul Romaniei, resedinta judetului Dolj, fiind situat in nord-vestul Campiei Romanati (sector al Campiei Romane), pe terasele de pe stanga Jiului, la 100 m altitudine;

Populatie: 311326 locuitori (l iulie 2001): 150490 de sex masculin si 160836 feminin;

Suprafata: 39,2 km²;

Densitatea: 7998 locuitori/km²;

Cai de comunicatie si transport:

-aeroport (se afla la 7 km de oras), nod feroviar (statia de cale ferata inaugurata la 5 ianuarie 1873) si rutier;

-important centru industrial, comercial, cultural, stiintific si de transport al tarii;

Edificii culturale:

-activitatea culturala a orasului cunoaste o traditie indelungata. In anul 1826 se infiinteaza Scoala nationala de limba romana, liceul „Nicolae Balcescu” (1834), Scoala centrala de fete (1870), Scoala normala de invatatori si Scoala de arte si meserii unde a invatat Constantin Brancusi (1894-1898), prima clasa a gimnaziului real devenit intre anii 1901-1902 Liceul „Fratii Buzesti”;

-municipiul Craiova face parte dintre centrele universitare, avand Universitatea (fondata la 27 august 1965) cu 15 facultati- cu profil juridic, economic, tehnic, umanist, teologic, medical. Au fost inregistrati 15891 studenti si l029 de profesori (in anul scolar 1996-1997). Sistemul universitar particular cuprinde 11 facultati;

-invatamantul liceal este reprezentta de 14 astfel de institutii, intre care cele mai vechi sunt „Nicolae Balcescu” si „Fratii Buzesti”;

-Teatrul National (fondat in 1854), cu sectii de drama, muzica si de papusi (fondat in 1948), dispune de o cladire noua, moderna, data in folosinta in 1973. Aici se organizeaza „Zilele teatrului istoric” si „Zilele I.L.Caragiale”. La toate acestea se adauga si frumoasa institutie a Teatrului liric: Elena Theodoroiu”;

-filarmonica de stat „Oltenia“ (infiintata la 17 aprilie 1947);

-viata cultural-artistica este completata si de ansamblul de cantece si dansuri „Nicolae Balcescu“;

-pe plan local exista studiouri de radio-emisie si de televiziune;

-orasul Craiova reprezinta un centru editorial si de presa cu o indelungata traditie. Activitatea publicistica a fost incurajata si de aparitia tipografiilor (prima fondata in 1837), apartinand unor importanti intelectuali ai vremii. Astfel, au aparut un mare numar de periodice precum: „Mozaicul”, „Nationalul”, „Vocea Oltului”, „Oltul”, „Albina Pindului”, „Carpatii”, „Revista Olteana”, „Ramuri” (1905-1947), „Arhivele Oltului”, „Scrisul Romanesc”, „Ganduri Noi”;

-in orasul Craiova exista numeroase biblioteci (Biblioteca judeteana „Alexandru si Aristia Aman“, fondata in 1908, cu 445469 volume, in 1994; Biblioteca universitara; Biblioteca franceza „Omnia“; Biblioteca britanica s.a.), cinematografe (6), case de cultura (5);

-istoria orasului este transpusa in colectiile muzeelor: Muzeul Olteniei (fondat in 1915), cu sectii de istorie si arheologie, etnografie si stiintele naturii, cuprinde peste 17000 de exponate; Muzeul de Arta (infiintat in 1954), cu 4000 de lucrari de pictura universala si romaneasca, de grafica si sculptura romaneasca (5 sculpturi realizate de Constantin Brancusi- „Sarutul”, „Cap de baiat”, „Cap de fetita”, „Tors de femeie” si „Vitelius”), de icoane etc., adapostit in palatul lui Dinu Mihail (construit in 1896, in stilul academismului francez, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau); Muzeul de Etnografie si Arta Populara, situat in Casa Baniei - constructie realizata in 1699 din initiativa lui Constantin Brancoveanu; Muzeul de Arheologie si Istorie; Muzeul de Istorie a Medicinei si Farmaciei, cu colectii de mobilier, instrumentar, reviste, obiecte care au apartinut unor savanti printre care si „cabinetul memorial Victor Gomoiu”etc.; Muzeul Militar Dolj, cu exponate referitoare la istoria militara a regiunii; Muzeul Teatrului National; Muzeul de stiintele naturii, cu colectii de mamifere cuaternare de entomologie, de orinotologie etc;

-orasul Craiova are minunate parcuri si paduri folosite ca locuri de agrement: Parcul Poporului (realizat in anii 1900-1903 dupa planurile arhitectului francez Emile Redont, extins pe 90 ha cu 4 ha de lacuri si un hipodrom intins pe 20 ha), Parcul Crizantemelor, Parcul Hanul Doctorului, Gradina Botanica, Gradina 1 Mai, Gradina Trandafirilor, Gradina Tineretului, Lunca Jiului (60 ha- parc natural, strand, restaurante, camping).

Istoric:

-localitatea este locuita neintrerupt, iar cele mai vechi dovezi arheologice dateaza din Neolitic;

-pe teritoriul municipiului Craiova au fost identificate vestigii datand din Neolitic (ceramica pictata policrom) si urmele unei asezari din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului, apartinand Culturii Cotofeni (2500-1800 i.Hr.);

-in zona municipiului Craiova au fost identificate urmele unei asezari daco-getice, din secolul IV i.Hr., denumita Pelendava. Vestigiile acestei asezari cuprind si un adevarat tezaur compus din 80 de piese de harnasament, din argint, unele placate cu aur, apartinand unei capetenii daco-getice;

-pe terasa Jiului, la marginea orasului, exista in epoca romana un castru din secolele II-III, plasat pe drumul roman care venea de la Drobeta spre Romula;

-Craiova are o istorie indelungata: prima mentiune documentara a localitatii dateaza de la l iulie 1475 din timpul lui Laiota Basarab. Ultimele cercetari vorbesc chiar de o atestare documentara din 1396;

-in 1492, lui Vlad Calugarul, domn al Tarii Romanesti (septembrie-noiembrie 1481, 1482-1495), ii revine meritul de a fi stabilit la Craiova resedinta Banilor Olteniei (transferand-o de la Strehaia). Aceasta s-a mentinut pana in 1761, cand resedinta a fost mutata la Bucuresti; fiind ulterior desfiintata (1831);

-in cursul razboaielor ruso-turce din 1768-1774 si 1806-1812, Craiova a avut parte de momente dificile, in urma jafurilor turcesti care au provocat mari pagube materiale. Scaderea populatiei s-a datorat si ciumei si unui incendiu puternic (1795);

-in secolele XVIII-XIX, Craiova a cunoscut o dezvoltare economica infloritoare, cu o agricultura puternica, dar si o viata mestesugareasca intensa. Orasul a avut si o functie culturala prin deschiderea unei scoli in limba romana (l755) si a alteia in limba greaca (1826) si a unei tipografii (1837);

-aici a functionat si resedinta baniei, cea mai importanta institutie feudala dupa cea a domniei. Functionand pana in 1761, aceasta i-a adus orasului o importanta aparte, care a determinat aparitia unor mari familii boieresti- de exemplu, Craiovenestii. Unii dintre ei au devenitt domni ai tarii, precum Mihai Viteazul;

-rolul de resedinta a Baniei a implicat orasul in marile evenimente istorice, precum: Revolutia lui Tudor Vladimirescu din 1821, Revolutia din 1848-1849, ca si miscarea de renastere a Romaniei din epoca moderna (inclusiv greva muncitoreasca din 1933);

-la 7 septembrie 1940, la Craiova, s-a semnat Tratatul romano-bulgar, prin care partea de sud a Dobrogei- Cadrilaterul (respectiv judetele Durostor si Caliacra) - a fost cedata Bulgariei;

-orasul Craiova a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine administrativa 4 localitati componente (Facai, Mofleni, Popoveni si Simnicu de Jos) si 4 sate (Gemele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece, Rovine).

Monumente:

-la Mofleni se afla Manastirea „Bucovat“ (de calugari), cu biserica cu hramul „Sfantul Nicolae“ construita in 1506-1512 si refacuta in 1571-1572 de marele ban-clucer Stefan si fiul sau Parvu si pictata in 1574. Acest monument are o mare valoare arhitecturala, fiind mentionata intr-un act emis de Alexandru II Mircea in 1517. Lacasul a avut o istorie mai zbuciumata, soldata si cu cateva caderi in ruina, fiind restaurata ulterior. In prezent, in asezamantul devenit manastire se afla Seminarul Teologic al Arhiepiscopiei Craiovei;

-in municipiul Craiova se gasesc numeroase biserici si cladiri cu o insemnata valoare istorica si arhitecturala, precum: Biserica Domneasca, cu hramul „Sfantul Dumitru“, ctitorie intre anii 1651-1652 a lui Matei Basarab, ridicata pe locul uneia mai vechi, construita in secolul XV de boierii Craiovesti. Rolul important pe care l-a avut intotdeauna se reflecta si in faptul ca biserica gazduieste in prezent Catedrala Mitropolitana a Olteniei, in interior aflandu-se moastele Sfintei Mucenice Tatiana;

-biserica „Sfantul Ilie“ este construita in 1720 si refacuta in 1893 dupa planurile arhitectului P. Springler. Pictura interioara deosebita are o mare valoare, pastreaza picturi murale executate de Gheorghe Tattarescu;

-biserica „Madona Dudu” a fost construita din lemn in 1700 si apoi din caramida in anul 1758. Aici odihneste marele poet Vasile Carlova;

-biserica cu hramul: „Sfintii imparati Constantin si Elena“ a fost construita intre anii 1748-1753, cu modificari ulterioare. Reprezinta ctitoria paharnicului Constantin Obedeanu si a fiului sau. Lacasul a avut un important rol pentru invatamantul romanesc, aici functionand prima scoala din Oltenia (infiintata in 1755);

-alte lacasuri de cult prezente in oras mai sunt: biserica „Sfanta Mina“ (1731, cu picturile murale originale); bisericile cu hramurile „Sfantul Gheorghe“-Vechi (1730-1775); „Sfantul Gheorghe“-Nou (1754-1755, refacuta din temelii in 1913), „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (secolul XVI), „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (secolul XV, refacuta din temelii intre anii 1783-1785), „Sfantul Nicolae“-Craiovita (1770); biserica Hagi Enusi, cu hramul „Toti Sfintii“ (1792); biserica „Brandusa“ (1793), cu infatisare rustica; biserica romano-catolica „Toti Sfintii si Sfantul Anton“ (1654, refacuta in 1734-1738 si renovata in 1841-1844);

-orasul Craiova detine mai multe case si hanuri cu o arhitectura deosebita, printre care: Casa Baniei, construita din initiativa domnului Constantin Brancoveanu- cea mai veche constructie a orasului (1699); Casa „Glogoveanu“ (1802); Casa „Jianu“ (secolul XVIII); Casele Vladoianu-Cernatescu-Carlogagi (1762). Cele mai frumoase hanuri au fost: hanul Hurezului (din timpul lui Constantin Brancoveanu, azi in ruina), hanul Chintescu, hanul Baloi, hanul Dinu Stoenescu;

-din punct de vedere arhitectural, cele mai importante monumente sunt: cladirea fostului Palat de Justitie, construita in 1880-1890 dupa planurile arhitectului Ion Socolescu (azi sediul Universitatii); cladirea Palatului Administrativ, construita in 1912-1913 dupa planurile arhitectului Petre Antonescu; palatul lui Dinu Mihail, construit in 1896, de renumitul arhitect francez Paul Gottereau (azi Muzeul de Arta); cladirea Primariei, proiectata de arhitectul Ion Mincu si terminata de Constantin Iotzu in 1916;

-orasul este intesat cu frumoase busturi si statui precum: monumentul lui Barbu Stirbei, realizat in 1907 de Jean du Nouy; monumentul Fratii Buzesti (autor Boris Caragea); monumentul 1907, autor Ion Irimescu (1963), statuia lui Alexandru Ioan Cuza- autor Raffaels Romanelli (1912), bustul lui Petrache Poenaru, opera din 1935 a lui Anghel Chiciu, statuia lui Constantin Brancusi-autor Ion Irimescu, busturile lui Theodor Aman (Ion Jalea-1962) si Tudor Arghezi (Corneliu Medrea) etc;

-un element inedit in peisagistica urbana a municipiului il reprezinta fantanile: Fantana Mantuleasa (secolul XIX), Fantana Haralamboaicei (secolul XIX), Fantana Popova (1651), Fantana Jianu (1800), Fantana Obedeanu (1774), Fantana Purcarului (1818).

Turism:

-la Craiova au loc targul anual international de masini si utilaje agricole (din 1991) si Festivalul national de romante „Ioana Radu“ (din octombrie 1998).

-cazarea turistilor in orasul Craiova este posibila la hotelurile Jiul, Palace, Minerva, la Hanul Doctorului si la popasul turistic Lunca Jiului;

- in imprejurimile orasului se gaseste la Popoveni (la 2 km de Craiova) o rezervatie botanica  cu fanete stepice cu trifoi, rezervatia de la Rea-Bradesti (la 3 km de Podari) cu o vegetatie stepica si submediteraneana, padurea de stejar de la Radvan (21 km) si punctul fosilifer de la Bucovat (moluste din pliocen-pleistocen), situat la 5 km de Craiova.

Filiasi

- oras in judetul Dolj, situat in zona de contact a Dealurilor Amaradiei cu terasele de pe stanga raului Jiu, la 110 m altitudine, la 37 km nord-vest de municipiul Craiova;

-populatia: 20374 locuitori (l iulie 2001): 10159 de sex masculin si 10215 feminin;

-suprafata: 4,4 km²; densitatea: 4603 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata la 5 ianuarie 1875) si rutier.

Istoric:

-in arealul orasului a fost descoperit un tezaur monetar din secolul XVIII;

-localitatea apare mentionata documentar ca sat, intr-un act emis de catre domnul Alexandru II Mircea la l ianuarie 1573;

-declarat oras la 17 februarie 1968, Filiasi are in subordine administrativa sase sate: Almajel, Balta, Braniste, Fratostita, Racarii de Sus si Uscaci;

Monumente:

-biserica avand hramul „Sfantul Nicolae“ (secolul XVII, refacuta in 1805 si in 1900 si renovata in 1921) atribuita lui Dumitru Filisanu;

-biserica „Sfantul Nicolae“ (1750-1755, reparata in 1904, 1910, 1932), in satul Fratostita;

-mausoleul familiei Filisanu (1865-1868).

Segarcea- oras in judetul Dolj, situat in partea de est a Campiei Desnatuiului, la 110 m altitudine, la 25 km sud de municipiul Craiova;

-populatie: 8630 locuitori (l iulie 2001): 4278 de sex masculin si 4352 feminin;

-suprafata: 4,21 km²; densitatea: 2 066 locuitori/km².;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

 Istoric:

-informatiile orale referitoare la intemeierea localitatii, perpetuate de-a lungul anilor, arata ca aici s-au stabilit (fara a se mentiona data) cateva familii de olteni venite din Segarcea-pe-Olt (azi comuna Segarcea-Vale, judetul Teleorman), care parasisera locurile natale din cauza birurilor grele. Pentru a-i atrage pe mosia sa si a-i folosi ca forta de munca, Sultanica (proprietara acestor terenuri) le-a construit pe la mijlocul secolul XVI o biserica din lemn langa un izvor de apa. In jurul acestui nucleu s-a dezvoltat ulterior asezarea rurala care a fost declarata oras la 17 februarie 1968.

Monumente:

-biserica fostei Manastiri Segarcea, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in jurul anului 1547, incendiata de tatari in timpul invaziei din anii 1716-1718, refacuta in 1862 si reparata in anii 1903 si 1925;

-Manastirea Segarcea a fost mult timp metoh al bisericii Zlatari din Bucuresti