Beresti

- oras in judetul Galati situat in Podisul Covurului, la 140 m altitudine, la 80 km nord de municipiul Galati;

-populatie: 3886 locuitori (1 iulie 2001): 1951 de sex masculin si 1935 feminin;

-suprafata: 2,4 km²; densitatea 1627 locuitori /km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata;

 Istoric:

-localitatea este mentionata documentar ca sat in 1848 si recunoscuta ca targ in 1838, prin hrisov domnesc, fiind declarata oras la 17 februarie 1968 prin contopirea localitatii Beresti-Targ cu Beresti-

Monumente:

-biserica avand hramul „Sfintii Voievozi“ (1799).

Galati

- municipiu in extremitatea estica a Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume, situat in sud-estul Campiei Covurluiului, pe stanga Dunarii, pe trei terase ale acesteia, la 4-35 m altitudine, la 7 km aval de confluenta Siretului cu Dunarea si la 150 km amonte de varsarea Dunarii in Marea Neagra;

-populatie: 325057 locuitori (l iulie 2001): 159760 de sex masculin si 165297 feminin;

-suprafata. 118,9 km²; densitatea: 2778 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata la 13 septembrie 1872) si rutier. Port fluvio-maritim (7-10 m pescaj in aval);

Edificii culturale:

-Universitatea „Dunarea de Jos“ (fondata in 1948) cu 9 facultati, 7808 studenti si 554 profesori (in anul scolar 1996-1997);

-Universitatea particulara romano-americana „Anghel Rugina“ (fondata in 1991) cu 2 facultati;

-Teatrul dramatic (fondat in 1955), Teatrul muzical „Nicolae Leonard“ (fondat in 1955) si Teatrul de papusi (fondat in 1952), orchestra simfonica (infiintata in 1956), numeroase cinematografe, biblioteci (intre care Biblioteca „V.A.Urechia“, fondata in 1870, cu 568417 volume in 1994, cu incunabule, tiparituri vechi etc.);

-muzee: Muzeul Judetean de Istorie (fondat in 1939), cu colectii de arheologie (obiecte din Paleolictic, Neolitic etc.), de istorie si etnografie (costume, tesaturi, unelte, razboi de tesut manual); Muzeul de Arta (pictura, sculptura, grafica, arta decorativa);

-Complexul muzeal de stiintele naturii;

-Expozitia de personalitati istorice ale secolul XIX (Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Mihail Kogalniceanu s.a.).

Istoric:

-asezare straveche (urme de cultura materiala din secolele VI-V i.Hr.), cu multe vestigii de cultura geto-daca, romana si romaneasca descoperite in cartierul Barbosi, pe promontoriul Tirighina. Aici au fost identificate urmele unei asezari dacice, fortificate (secolele I i.Hr.-I d.Hr.) in care s-au gasit vase grecesti de import si un sanctuar asemanator cu cel descoperit in Muntii Orastiei;

-cucerita de legiunile imparatului roman Traian, in primii ani ai secolului II d.Hr., cetatea a fost transformata intr-un avanpost militar roman (un castellum/fortificatie de proportii mai mici, de circa 4000 m², construit mai intai din pamant, iar apoi intarit cu ziduri si turnuri de aparare din piatra) si in statiune a flotei dunarene. Fiind neincapator, romanii au construit, in anul 171 d.Hr., langa castellum, un castru de piatra (cu scopul de a apara granita de nord a limesului danubian) in care au stationat mai multe detasamente ale legiunilor romane (Legio V Macedonica, Cohors II Mattiacorum, Legio I Italica s.a.). Cu o scurta intrerupere (datorata invaziei carpilor din anul 238 d.Hr.), fortificatia romana a fost mentinuta de Imperiul Roman (apoi Imperiul Romano-Bizantin) pana in secolul VI d.Hr;

-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din anul 1134, iar apoi din 1445;

-in Evul Mediu, orasul Galati a avut un important rol in comertul Moldovei cu alteregiuni, importanta sa sporind dupa anul 1484 cand porturile moldovenesti Chilia si Cetatea Alba au fost cucerite de turci;

-atestat documentar ca oras la sfarsitul secolului XV, Galatiul apare consemnat ca atare la mijlocul secolul XVI pe o harta a Moldovei intocmita de Georg von Reicherstorffer, secretar regal, consilier (din 1526) si emisar (in 1527 si 1535) al lui Ferdinand I de Habsburg la curtea domnului moldovean Petru Rares;

-in 1542, Galati a fost inclus in raiaua Brailei- ocupata de turci in 1540 si stapanita pana in 1829;

-in 1613, germanul Johannes Wilden si, in 1681, italianul Giovanni Battista de Bruyo, mentioneaza orasul Galati ca pe un important centru comercial,pescaresc si portuar. Orasul a fost jefuit de tatari in 1651 si de turci in 1711;

-incepand cu secolul XVIII, Galati devine cea mai mare piata de comert la Dunarea deJos si cel mai important port pentru exportul lemnului, cerealelor, mierii s.a.. lucru confirmat si de Dimitrie Cantemir in lucrarea „Descriptio Moldavie” in care aminteste ca „este targul cel mai vestit al intregii Dunari“. In aceasta perioada, marile puteri europene si-au deschis la Galati vice-consulate (Rusia in 1784, Austria in 1794, Anglia si Franta in 1804, Prusia in 1838) pentru a intretine un comert regulat cu Tarile Romane. Este remarcabil faptul ca in 1838, din totalul de 8,55 mii de franci, cat a insemnat comertul exterior al Moldovei, 5,95 mii de franci s-au realizat prin intermediul portului Galati;

-dupa Pacea de la Adrianopol (1829) si transformarea sa in porto-franco (1836-1883), orasul Galati a inregistrat o dezvoltare comerciala si economica mult mai mare, devenind, in 1841, al doilea oras al Moldovei (ca importanta), dupa Iasi;

-in perioada 1856-1945, Galati a fost sediul Comisiei Europene a Dunarii. Orasul a fost devastat de doua incendii (1769 si 1821) si a suferit mari pagube in anii ocupatiei bulgaro-austro-germane (1916-1918) si a celei germane (in 1944), fiind declarat municipiu la 17 februarie 1968 si din nou porto-franco la 25 aprilie 1994.

Monumente:

-biserica fortificata „Precista“, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in anii 1645-1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu, avand fatadele decorate cu doua registre de arcaturi si ciubuce. Biserica a fost reparata in 1829 si 1869 si restaurata in 1957; pastreaza o colectie de icoane vechi;

-biserica „Sfantul Gheorghe“ (l664-1665);

-biserica „Mavromol“, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, a fostei Manastiri „Mavromol“ (in limba greaca inseamna stanca neagra), ctitorie din 1669 a lui Gheorghe Duca (reconstruita in 1700-1702 de fiul sau Constantin: picturile murale interioare au fost refacute in 1973-1975 de Gheorghe Raducanu; clopotul bisericii dateaza din 1865). Pastreaza o icoana facatoare de minuni cu chipul Maicii Domnului, datand din secolul XVII. Pe langa aceasta bisericaa fost infiintata in 1765 o scoala cu limba de predare greaca, iar in 1803 o scoala cu limba de predare romana;

-biserica „Vovidenia“ (sau „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului“) este ctitoria din 1790 a lui Ioan Carja (refacuta in 1865);

-biserica „SfintiiVoievozi“ (1801 -1805, refacuta in 1856);

-bisericile avand hramurile „Sfantul Spiridon“ (1815-1817, refacuta in 1828), „Sfantul Dumitru“, ctitorie din 1649 a domnului Vasile Lupu, si „Sfantul Nicolae“, construita in 1845 pe fundatiile unei biserici din 1776;

-biserica romano-catolica (secolul XVII, refacuta in 1829-1844);

-catedrala ortodoxa, cu hramul „Sfantul Nicolae“, construita in anii 1906-1917 dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu si Stefan Burcus, in prezent biserica episcopala a Episcopiei Dunarea de Jos;

-cladirea Palatului Prefecturii, construita in stil traditional romanesc, in anii 1901-1906, dupa planurile arhitectului Ion Mincu, cu sculpturi de Fr. Storck;

-cladirea Palatului de Justitie (azi sediul Rectoratului Universitatii) a fost construita in perioada 1921-1923, dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez, pe locul hanului Ventura;

-Palatul Navigatiei, construit la inceputul secolul XX dupa planurile lui Anghel Saligny; gara fluviala realizata in 1912 dupa planurile arhitectului Petre Antonescu; han (1882);

-statuia lui Mihai Eminescu - opera a sculptorului Fr. Storck, dezvelita in 1911; statuia lui Costache Negri (1912, sculptor Ion lordanescu); busturile lui Alexandru Ioan Cuza (1883, sculptor necunoscut), Mihail Kogalniceanu (1893, sculptor Vladimir Hegel), George Enescu (1956, sculptor Florica Ioan), I.L.Caragiale (1956, sculptor Andrei Ostap) etc.

Targu Bujor

- oras in judetul Galati, situat in Podisul Covurlui, la 100 m altitudine, in zona de confluenta a raului Covurlui cu raul Chineja, la 53 km nord-nord-vest de municipiul Galati;

-populatie: 8046 locuitori (l iulie 2001): 3985 de sex masculin si 4061 feminin;

-suprafata: 14,8 km²; densitatea: 542 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

 Istoric:

-localitatea apare mentionata pentru prima oara intr-un hrisov emis de Stefan cel Mare in 1491, in care se consemneaza ca domnul Moldovei „milueste pe Neagoc Orbescul cu satul Catelesti, pe Covurlui“ (vechiul nume al asezarii de astazi; toponimul actual i-a fost atribuit mai tarziu).;

-la 21 iulie 1776, localitatea este amintita intr-un hrisov al domnului Grigore III Ghica in care acesta pomeneste de „mosia Bujor din tinutul Covurlui, care apartinea batranilor Houran, Banita si Lupii lui Bujor“;

-in perioada 1838-1950 s-a numit Golaesti (cu exceptia unei scurte perioade de timp din anul 1934, cand a purtat numele G. Duca, in memoria fostului prim-ministru ucis de legionari);

-este declarat oras la 17 febuarie. 1968 (prin unificarea satelor Bujor si Bujor-Sat din fosta comuna Bujor) si numit Targu Bujor. In prezent, orasul Targu Bujor are in subordine administrativa 2 sate: Moscu si Umbraresti.

Tecuci

- municipiu in judetul Galati, situat in partea de nord a campiei omonime, la 50 m altitudine, pe dreapta raului Barlad, la confluenta cu Tecucel, la 85 km nord-vest de municipiul Galati;

-populatie: 46255 locuitori (l iulie 2001): 22654 de sex masculin si 23601 feminin ;

-suprafata: 15,5 km²; densitatea: 3010 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata la 13 septembrie 1872) si rutier;

Edificii culturale:

-muzeul municipal (fondat in 1935) cu sectii de istorie si arheologie si de stiintele naturii ;

-la Tecuci s-au nascut scriitorul Calistrat Hogas (1848-1917) si lingvistul Iorgu Iordan (1888-1986).

Istoric:

-asezarea apare mentionata pentru prima oara la 20 mai 1134, in Diploma Barladeanu (hrisov emis de Iancu Rotislavovici), ca targ si punct de vama;

-la l septembrie 1435, domnul Moldovei, Ilias, consemneaza intr-o scrisoare trimisa lui Vladislav III Warnericzyk, regele Poloniei, ca „s-au impacat cu fratele sau Stefan II“ si ca i-a cedat acestuia, intre altele, „orasul Tecuci cu tot ocolul lui“, iar intr-un hrisov din 3 iulie 1460, domnul Stefan cel Mare acorda Tecuciului dreptul de a incasa vama (cate doi zloti pentru fiecare car) pentru marfurile aduse de negustorii din Lvov;

-ulterior, Tecuciul este amintit frecvent in numeroase documente, sau este trecut pe diferite harti. Astfel, in 1466, numele Tecuciului este inscris in Letopisetul moldovenesc scris de calugarii de la Putna;

-in 1475, un document emis de Stefan cel Mare arata ca „ostenii acestuia au supravegheat timp de trei zile si trei nopti de pe movila cea mare a Tecuciului retragerea turcilor peste Siret“;

-in 1541, orasul Tecuci figura pe o harta tiparita la Viena de catre Georg Reichersdorf (ambasador al Ungariei la Curtea lui Petru Rares) etc;

-la 20 iunie 1587, domnul Moldovei, Petru Schiopul, a fost oaspetele Tecuciului, participand la nunta nepotului sau Vlad (fiul fratelui sau Milos);

-in relatarile sale referitoare la calatoriile prin Moldova si Valahia in anii 1652-1669, Paul de Alep arata ca Tecuciul era „un targ asezat pe un rau mare“, fiind recunoscut ca oras in 1659;

-in 1711, orasula fost pradat si incendiat de turci si tatari (locuitorii refugiindu-se la Nicoresti), iar in timpul razboiului ruso-turc din 1719, orasul a fost distrus aproape in intregime, ramanand pustiit pana in 1769. Dupa aceasta data, Tecuciul s-a refacut treptat, aparandcomplet reconstruit in documentele anului 1785;

-pana in 1834, targul Tecuci si zona inconjuratoare au fost in mare parte proprietati domnesti si boieresti - proprietati care au fost rascumparate (pana in 1841) de catre targoveti si oraseni;

-orasul a cunoscut o perioada infloritoare o data cu intarirea mestesugurilor in a doua jumatate a secolul XIX si in mod special dupa construirea, in 1872, a liniilor de cale ferata spre Marasesti, Barlad si Galati, care i-au asigurat largirea legaturilor comerciale, fiind declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Monumente:

-bisericile cu hramurile „Sfantul Nicolae“ (1809, recladita in 1825), „Sfintii Voievozi“ (1809, rezidita in 1838 si reparata in anii 1921-1922), „Adormirea Maicii Domnului“ (1809, refacuta in 1863), „Sfantul Ilie“ (1809, refacuta in 1882), „Sfantul Gheorghe“ (1813), „Sfantul Dumitru“ (1855-1858), „Sfantul Ioan Botezatorul“ (1850-1858, refacuta in anii 1908-1921), „Sfintii Voievozi“-Nou (1856-1860), „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (1866);

-cladirile fostei Banci Nationale (1890), Primariei vechi (1897), Prefecturii (1900) s.a;

-monumentul eroilor ceferisti cazuti in timpul primului razboi mondial ;

Turism:

-in apropiere de Tecuci, se afla punctul fosilier „La Rates“, cu fosile din Pleistocen (resturi de mamut, cerb cu coarne uriase si de rinocer lanos).