Bolintin-Vale

- oras in judetul  Giurgiu, situat in Campia Vlasiei, pe stanga vaii Argesului, la 25 km vest de Bucuresti;

-populatie: 11605 locuitori (l iulie 2001): 5780 de sex masculin si 5825 feminin ;

-suprafata: 8 km²; densitatea: 432 locuitori/km²;

 Istoric:

-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din perioada 1426-1450, aflandu-se printre cele 63 de asezari rurale consemnate in acest interval in Tara Romaneasca. Aici a poposit Tudor Vladimirescu, la 16 martie 1821, in drum spre Bucuresti, lansand o proclamatie catre locuitorii Bucurestiului pentru a se solidariza cu miscarea condusa de el;

-declarat oras la 18 aprilie 1989; intre 17 februarie 1968 si 23 ianuarie 1981 Bolintin-Vale a facut parte din judetul Ilfov;

-in prezent, are in subordine administrativa 3 sate: Crivina, Malu Spart, Suseni.

Monumente:

-Conacul familiei boieresti Baleanu (secolul XVIII7);

-biserica „Adormirea Maicii Domnului“ (1832, cu refaceri ulterioare);

-monumentul funerar si statuia scriitorului Dimitrie Bolintineanu (nascut la Bolintin-Vale in 1819 - mort in1872), realizate de sculptorul Carol Storck;

-in satul Malu Spart se afla biserica avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“ (1880).

- municipiu in extremitatea sudica a Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume, situat in sudul Campiei Burnas, la 25 m altitudine, pe stanga Dunarii, la 65 km sud de capitala tarii, Bucuresti, vizavi de orasul Ruse (Bulgaria);

-populatie: 71 915 locuitori (l iulie 2001): 34881 de sex masculin si 37034 feminin;

-suprafata: 47,6 km²; densitatea: l538 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: punct de frontiera (vama), feroviar si rutier cu Bulgaria. Port fluvial, nod feroviar (statia de cale ferata a fost inaugurata la l noiembrie 1869; Giurgiu a fost primul oras legat feroviar de Capitala) si rutier;

-orasul Giurgiu este un important centru de tranzit rutier, feroviar si fluvial si punct de legatura cu orasul Ruse (Bulgaria) prin intermediul podului rutier si feroviar (2200 m lungime) construit peste Dunare in anii 1952-1954 (inaugurat la 20 iunie 1954);

Edificii culturale:

-Muzeul cu sectii de istorie, etnografie si stiintele naturii;

-Teatrul dramatic si de estrada („Ion Vasilescu“);

-Biblioteca judeteana (fondata in 1951), cu 162617 volume (1994).

Istoric:

-in arealul orasului Giurgiu au fost descoperite urmele unei asezari datand din Mezolitic (secolele X-VII i.Hr.) in care s-au gasit unelte, ceramica s.a;

-localitatea apare mentionata documentar prima oara intr-un act emis de domnul Mircea cel Batran la 8 ianuarie 1394, si amintita ulterior la 23 septembrie 1403, 11 mai 1409 etc. In acelasi document, din 11 mai 1409, este consemnata existenta unei cetati, situata pe insula Sfantul Gheorghe - ce parea presupusa a fi de origine genoveza, construita (asa cum sustin unii istorici) anterior intemeierii statului feudal Tara Romaneasca (inceputul secolul VIII);

-cucerita de turci in 1417, recucerita apoi de romani in 1428, cetatea a fost luata din nou in stapanire de turci in 1545 si transformata in raia (impreuna cu 25 de sate din jur) care a functionat cu mici intreruperi pana in 1829, cand cetatea a fost daramata, iar teritoriul raialei a fost restituit Tarii Romanesti (in urma Tratatului de pace de la Adrianopol din 1829);

-la 15-20 octombrie 1595, la Giurgiu, Mihai Viteazul si fortele toscane care-l sprijineau au obtinut o remarcabila victorie asupra trupelor otomane invadatoare si au cucerit, pentru scurt timp, cetatea, iar Sinan Pasa a fost destituit din postul de mare vizir;

-orasul Giurgiu a fost reconstruit in perioada Regulamentelor Organice (dupa luna iulie 1831), devenind un important centru comercial si portuar si resedinta (l832) fostului judetul Vlasca (in locul orasului Gaesti);

-declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Monumente:

-ruinele cetatii medievale; Turnul cu ceas (22 m inaltime), construit din piatra de turci la inceputul secolul XVIII, pentru observatii militare (refacut in secolul XIX, cand i s-a adaugat ceasul);

-cladirile Prefecturii vechi (l870-1903), azi sediul Muzeului judetean, Primariei (1889) si Tribunalului (1935), azi sediul Prefecturii;

-bisericile cu hramurile „Sfantul Nicolae“ (1830), „Sfantul Gheorghe“ (1840), „Adormirea Maicii Domnului“ (1852), „Sfanta Treime“-Smarda (1864), „BunaVestire“-Greceasca (1864);

-casa Dr. Caragea (1880);

-bustul poetului Mihai Eminescu.

- oras in judetul Giurgiu, situat in Campia Gavanu-Burdea, pe dreapta vaii Argesului, pe malul lacului de acumulare, la 20 km sud-vest de Bucuresti;

-populatie: 7097 locuitori (l iulie 2001): 3385 de sex masculin si 3712 feminin;

-suprafata: 4 km²; densitatea: l787 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod rutier;

Istoric:

-in perimetrul satului Popesti au fost descoperite (1954-1960) urmele suprapuse ale mai multor asezari datand din epocile bronzului (culturile Glina si Tei) si fierului (Cultura Basarabi);

-din perioada geto-dacica (secolele II i.Hr.-I d.Hr.) a fost identificata, ipotetic, asezarea Argedava - important centru politic al unei formatiuni din randurile careia s-a ridicat Burebista, si presupusa resedinta a tatalui lui Burebista - in cadrul careia au fost scoase la iveala mai multe locuinte, gropi de provizii si un „palat“ din lemn si valatuci (probabil resedinta lui Burebista). Materialul arheologic gasit aici consta in vase ceramice (cani, castroane, fructiere), margele din sticla, un medalion din aur, cu cap de femeie (probabil Bendis),un candelabru din teracota, cu trei brate etc;

-localitatea Mihailesti a fost declarata oras la 18 aprilie 1989, avand in subordine administrativa 3 sate (Draganescu, Novaci, Popesti);

-intre 17 februarie 1968 si 23 ianuarie 1981 a facut parte din judetul Ilfov.

Monumente:

-biserica cu hramul „Sfanta Treime“ din satul Popesti, construita in anii 1688-1689 prin stradania marelui vistier Cristea Popescu, pastreaza picturi murale interioare originale, atribuite lui Parvu Mutu, intre care se remarca un tablou votiv cu figura domnului Constantin Brancoveanu;

-biserica avand hramul „Sfintii Voievozi“ (1714) si conacul „Calinescu“ (secolul XIX), in Mihailesti; bisericile cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ (secolul XVII) si „Sfantul Nicolae“ (1870, cu picturi murale interioare din 1967-1982) in satele Novaci si Draganescu.