-populatie: l798 locuitori (l iulie 2001): 878 de sex masculin si 920feminin;

-suprafata: 98 ha. Densitatea: 2043 locuitori/km;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata;

Istoric:

-mentionat documentar in secolul XVII, fiind declarat oras la 17 februarie 1968, data pana la care s-a numit Tusnad-Bai;

-Orasul Baile Tusnad are in subordine administrativa localitatea componenta Carpitus;

 Turism:

-renumita statiune balneoclimaterica si de odihna, de interes general, cu functionare permanenta (din secolul XIX), in cadrul careia relieful depresionar, dominat de muntii din jur, acoperiti cu paduri de molid si fag, aerul curat, ozonizat, lipsit de praf si alergeni si mai ales izvoare cu ape minerale (folosite pentru cura din anul 1860) carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice confera orasului un eficient potential balnear si valentele unui ideal loc de vacanta in toate anotimpurile. Statiunea este solicitata pentru tratarea afectiunilor sistemului nervos central (nevroze astenice, stari astenice secundare, de surmenaj fizic si intelectual), a celor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune arteriala, arteriopatii periferice, stari dupa flebite, varice). precum si pentru tratarea bolilor asociate (afectiuni ale tubului digestiv, endocrine, ginecologice) si ale cailor urinare (litiaza renala, inflamatii ale cailor urinare etc). Statiunea dispune de baze modeme de tratament, cu dotari diverse, precum si de o mofeta (emanatii naturale de bioxid de carbon) prevazuta cu incaperi pentru bai cu CO₂;

–orasul este un important centru turistic (lacul Ciucas, folosit vara pentru canotaj si iarna ca patinoar) si punct de plecare spre lacul Sfanta Ana - singurul lac de origine vulcanica din Romania, situat la 950 m altitudine - ruinele cetatii dacice „Piscul Cetatii“;

-rezervatia complexa a tinutului Mohos, reprezentatia naturala Piatra Soimului, cu o specie endemica de vulturica (Hieracium telekianum) etc;

-punct de acces spre cabana Piatra Singuratica din Muntii Hasmas.

Monumente:

-biserica avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“ (1939).

Balan

- oras in judetul Harghita, situat la poalele Muntilor Hasmas, la 950-1000 m altitudine, pe cursul superior al Oltului, la circa 10 km aval de izvorul acestuia;

-populatie: 8938 locuitori (1 iulie 2001): 4644 de sex masculin si 4294 feminin;

-suprafata: 107 ha. Densitatea: 8537 locuitori/km²;

Istoric:

-in Evul Mediu era un mic catun, care, la inceputul secolul XIX, a devenit cel mai important centru de extractie a cuprului din Transilvania, mentionat ca atare in 1850, fiind declarat oras la 4 august 1967.

 Borsec

- oras in judetul Harghita, situat in depresiunea cu acelasi nume, la 860-880 m altitudine, pe Valea Vinului;

-populatie:3039 locuitori (l iulie 2001): l481 de sex masculin si l558 feminin;

-suprafata: 1,7 km²; densitatea: l854 locuitori/km²;

Turism:

-Borsec reprezinta o renumita statiune balneoclimaterica, de interes general, cu functionare permanenta, cu izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate. calcice, magneziene, alcalino-feroase, hipotone, cunoscute si recomandate pentru actiunea lor tamaduitoare inca din 1594. In 1767, Borsec figura printre cele mai importante statiuni balneare, in 1805, un inginer vienez ia in arenda izvoare minerale de la Borsec pe timp de 28 de ani, organizand imbutelierea apelor minerale in sticle, ca ape de masa, iar in 1884 ia fiinta Statia de imbuteliere a apelor minerale,

-in 1889 au inceput explorarile de turba pentru „bai de namol“. Recunoasterea internationala a calitatilor terapeutice ale apelor minerale de la Borsec a fost confirmata de acordarea mai multor distinctii: Medalia de merit a Targului International de la Viena (1873); Medalia de argint si Diploma de onoare acordate in 1876 la Expozitiile internationale de la Berlin si, respectiv, Triesle; Diploma de onoare a Expozitiei Internationale de la Paris (1878). Medicii specialisti indica statiunea Borsec pentru tratarea afectiunilor cardiovasculare (insuficienta mentala si aortica compensata, hipertensiune arteriala, varice), endocrine(hipertiroidie, boala Basedow, stari prepuberale la copii supraponderali), hepato-biliare (dischinezie biliara, colecistite cronice necalculoase), a bolilor tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipatii cronice, colite cronice nespecifice), ale rinichilor si cailor urinare etc. Numeroasele brevete pentru cura interna cu apa minerala sporesc renumele acestei statiuni;

-statiunea Borsec a fost declarata oras in 1956.

-in arealul orasului Borsec se gasesc cateva exemplare dintr-o specie de mesteacan de mici dimensiuni (Betula humilis), ocrotite de lege, precum si mlastina Budos (ocrotita de lege).

Monumente:

-biserica din lemn, ortodoxa (fosta greco-catolica), construita in 1847;

Cristuru Secuiesc

- oras in judetul Harghita, situat in estul Podisului Tarnavelor, la 393 m altitudine, pe dreapta raului Tarnava Mare, la 82 km vest de municipiul Miercurea-Ciuc;

-populatie: 10975 1ocuitori (l iulie2001): 5482de sex masculin si 5 493 feminin;

-suprafata: 5 km²; densitatea: 2263 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier

Edificii culturale:

-Muzeul de istorie, stiintele naturii si etnografie (fondat 1946 si reorganizat in 1960);

-Muzeul tehnicii populare;

-liceu (din 1712);

Turism:

-statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, cu climat de coline, sedativ, si cu izvoare cu ape minerale clorurate, sodice, de mare concentratie (mineralizare 140 g/litru) indicate pentru tratarea afectiunilor reumatismale si a celor posttraumatice.

Istoric:

-localitatea, apare mentionata documentar prima oara in 1332, cu numele Sacerdos de Sancta Croce. In 1459 figura ca oras (oppidum), iar in secolul XVII este amintit ca targ. Ulterior, a existat ca asezare rurala, fiind declarata oras in 1956. In prezent, orasul Cristuru Secuiesc are in subordine localitatea componenta Filias.

Monumente:

-biserica unitariana (secolul XI, cu refaceri din secolul XV);

-biserica reformata, construita in 1822-1834 pe fundatiile unei biserici din 1644, cu un turn din 1866;

-biserica romano-catolica (seciolul XIV): conacele „Ugron“ (secolul XVII) si „Garfas“ (secolul XVIII, in stil baroc); fostul Cazinou (secolul XIX), azi Muzeu de Istorie; statuia lui Nicolae Balcescu;

-in localitatea componenta Filias exista o biserica unitariana construita in 1803 pe fundatiile uneia din secolul XVII.

Gheorgheni

- oras in jud. Harghita, situat in sud-estul Depresiunii Giurgeu, la 820 m altitudine, pe raul Belchin, la 47 km nord de municipiul Miercurea-Ciuc;

-populatie: 21115 locuitori (l iulie 2001): 10352 de sex masculin si 10763 feminin;

-suprafata: 8,2 km²; densitatea: 2599 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul cu colectii de istorie, etnografie, stiintele naturii si de arta plastica.

Istoric:

-localitatea apare mentionata documentar prima oara intr-un registru papal din anul 1232, iar apoi in 1285, in 1333 (sacerdos de Giorgio) etc;

-in anul 1500 este semnalata prezenta Cetatii Both. Locuitorii asezarii au participat la Rascoala din 1514 condusa de Gheorghe Doja;

-in perioada 1637-1762, la Gheorghieni s-au stabilit numeroase familii de armeni care au impulsionat dezvoltarea mestesugurilor si a comertului. Declarat oras in 1905, Gheorghieni are in subordine administrativa patru localitati componente: Covaci-peter, Lacu Rosu, Vargatac si Visafolio.

Monumente:

-ruinele Cetatii Both (secolul XVI); ruinele Oficiului de vama care a functionat intre 1607 si 1810;

-biserica romano-catolica (secolul XIV ), reconstruita in 1627, renovata si inconjurata cu zid de incinta in 1756); casa parohiala a bisericii romano-catolice (1758); biserica armeneasca, construita in 1734, in stil baroc, inconjurata cu zid de incinta in 1748;

-capela armeneasca (1650); casa „Bocsanczy“ (1733); biserica ortodoxa (1929-1937); casa „Vertan“ (1770), azi sediul Muzeului orasenesc; casa din lemn din 1845 (pe strada Gabor Aron numarul 18);

Turism:

-la 26 km nord-est de oras se afla statiunea climaterica si de odihna Lacu Rosu , iar la 30 km nord-est de Gheorghieni, zona turistica Cheile Bicazului.

Miercurea-Ciuc

- municipiu in partea central-estica a Romaniei, resedinta judetului Harghita, situat in Depresiunea Ciuc, la 665-700 m altitudine, la poalele de vest ale Muntilor Ciuc si cele de est ale Muntilor Harghita, pe stanga raului Olt;

-populatie: 45912 locuitori (l iulie 2001): 22126 de sex masculin si 23786 feminin;

-suprafata: 11,1 km²; densitatea: 4183 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata la 5 aprilie 1897) si nod rutier;

Edificii culturale:

-Institut de invatamant superior (din 1976);

-Muzeul secuiesc al Ciucului, cu sectii de arheologie si istorie, arta plastica, etnografie, stiintele naturii;

-Casa memoriala „Nagy Imre“;

-Biblioteca judeteana (fondat 1950), cu 209289 volume (1994);

 Turism:

-statiuni balneoclimaterice, in localitatile componente Harghita-Bai si Jigodin-Bai.

Istoric:

-in perimetrul localitatii componente Jigodin-Bai au fost descoperite urmele unei asezari datand din Epoca bronzului, apartinand Culturii Noua (secolele XIV-XII i.Hr.), din care s-au recuperat vase ceramice de culoare neagra, rosie si portocalie, bogat ornamentate cu motive geometrice;

-la Jigodin-Bai exista si un complex de fortificatii dacice (secolul I d.Hr.);

-localitatea Miercurea-Ciuc apare mentionata documentar prima oara ca targ, in 1427 si apoi ca oras liber (oppidum) la 5 august 1558;

-in Evul Mediu a fost un important centru politic si cultural, resedinta unui scaun secuiesc, devastat de trupele turco-tatare in 1661;

-in a doua jumatate a secolului XVIII, a fost sediul unei unitati militare graniceresti;

-in 1878, orasul a devenit resedinta judetului Ciuc, iar la 17 februarie 1968 resedinta judetului Harghita;

-declarat municipiu pe 27 iulie 1979 Miercurea-Ciuc are in subordine administrativa 3 localitati componente: Ciba, Harghita-Bai, Jigodin-Bai.

Monumente:

-cetatea Miko, de fapt un castel rezidential construit in anii 1611-1621 (si refacut in perioada 1714-1716), cu turnuri de aparare;

-manastirea franciscana Sumuleu, cu o biserica ctitorita de Iancu de Hunedoara in 1444 si terminata in 1448. Demolata in 1802 si reconstruita in perioada 1804-1835, in stil neoclasic, cu puternice influente baroce,;

-biserica, avand hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“, inconjurata de un zid de incinta, poseda un altar baroc, o statuie a Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul (realizata la inceputul secolul XVI), numeroase incunabule si carti rare, obiecte de cult, argintarie etc;

-capela „Sfantul Anton“ (1661, cu transformari din 1773); cladirea fostului sediu al scaunului Ciuc (1780); cladirea fostei garnizoane de graniceri (1786), azi spital; cladirea Primariei vechi (1884), azi sediul Prefecturii; cladirea Tribunalului judetean (1904);

-biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Nicolae“ (1929-1935, cu picturi murale interioare executate, in 1936, de Gheorghe Belizarie), reparata in anii 1988-1990, devine (din 1994) catedrala episcopala.

Odorheiu Secuiesc

- municipiu in judetul Harghita, situat in Depresiunea Odorhei, la 477-504 m altitudine, pe cursul superior al raului Tarnava Mare, la 52 km vest de municipiul Miercurea-Ciuc;

-populatie: 38828 locuitori (l iulie 2001): 18700 de sex masculin si 20128 feminin;

-suprafata: 17,5 km²; densitatea: 2229 locuitori/km²;

-statie finala de cale ferata si nod rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul municipal cu sectii de istorie, etnografie (broderii, dantele, obiecte din lemn, ulcioare, oua incondeiate etc), arta si stiintele naturii, infiintat in 1913, pe baza unei colectii din 1872;

-casa memoriala „Tomcsa Sandor“;

Turism:

-municipiul Odorheiu Secuiesc face parte din categoria statiunilor blaneoclimaterice (Baile Seiche si Sarata-Odorhef) de interes local, cu functionare sezoniera, care dispune de un climat moderat de depresiune intracolinara, sedativ, cu veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este in jur de 18°C) si ierni friguroase (in ianuarie, temperatura medie este de circa -5°C), cu izvoare de ape minerale  carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene folosite ca ape de masa si izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, carbogazoase, sodice, cunoscute si utilizate (din 1766) in cura externa pentru tratamentul afectiunilor cardiovasculare (hipertensiune arteriala esentiala in stadiu incipient, hipertensiune arteriala secundara aterosclerotica in stadiu incipient), a celor reumatismale (spondiloze simple, fara complicatii, periartrite scapulo-humerale) s.a. In cura interna, apele minerale de aici sunt eficiente in tratarea afectiunilor tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, colon iritabil). Mofete.

Istoric:

-in perimetrul orasului, pe Dealul Bud (887 m altitudine), au fost descoperite (1875) vestigiile unei asezari omenesti datand din Neolitic si urme ale civilizatiei dacice si romane. La poalele Dealului Bud a functionat, in perioada stapanirii romane (106-271/275), un castru roman, ridicat in timpul imparatului Traian, in care a stationat Cohors I Ubiorum. Fondat in secolul III; sub presiunea atacurilor dacilor liberi, aflati in afara granitelor Imperiului Roman, castrul roman si asezarea civila din preajma sa, numita Aeropolis, au fost parasite si lasate in ruina;

-in 1235, pe Dealul Sfantul Nicolae de azi, a fost instalat sediul arhidiaconului din Telegd.

-in secolul XIII, cand o mare parte din secui s-au stabilit aici, bucurandu-se de privilegii acordate in schimbul obligatiilor lor militare, populatia autohtona romaneasca traia in obsti taranesti;

-intr-un document din 1301 este amintita existenta aici a unui castru regal (Castram Vduord) alaturi de o asezare romaneasca cu numele Villa Olachalis. In 1480, castrul regal a fost transformat in cetate si, ulterior (1492) in castel feudal;

-intre 1332 si 1334, localitatea este atestata documentar, ca asezare rurala, cu numele Uduorhel, iar in 1485, apare consemnata, intr-un document, ca oras (Oppidum Udvarhely). Intr-un memoriu din 1492, secuii de aici s-au adresat puterii centrale in legatura cu impilarile voievodului Stefan Bathori, care a construit un castel-cetate, la Udvarhely, prin dari grele, impuse populatiei;

-in 1538, in timpul domniei lui Petru Rares, castelul, impreuna cu intreaga asezare, au intrat in posesia Moldovei. Castelul-cetate a suferit mari distrugeri in timpul rascoalei secuilor din 1562, dar a fost refacut ulterior, devenind sediul unuia dintre cele mai vechi scaune secuiesti (unitate teritorial administrativa). Avariat din nou, in 1595, de secuii razvratiti, castelul-cetate este refacut in 1621 si din nou distrus in timpul Rascoalei curutilor (1704);

-in 1603, orasul a fost incendiat de trupele generalului Giorgio Basta, iar la 19 octombrie 1661, pradat si incendiat de armatele otomane comandate de Ali Pasa. In 1593, la Odorheiu Secuiesc a fost infiintat „Gymnasium Regium“ - scoala cu predare in limba latina, iar in 1765, o scoala cu predare in limba romana;

-orasul Odorheiu Secuiesc a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Monumente:

-Castelul-cetate (secolul XV, refacut de mai multe ori; ultima data in 1880), cu trei bastioane si fragmente de ziduri de incinta, inalte de 12-14 m, a fost locuit de calugari pana in 1562;

-capela romanica sau capela lui Iisus/Jezus Szive (secolul XIII, reconstruita in stil renascentist in a doua jumatate a secolul XVI);

-biserica franciscana (1712-1779), in stilul barocului transilvanean; biserica romano-catolica (1787-1793), cu altar de epoca, decorat cu statui din lemn;

-biserica reformata (1781); conacul „Ugron“ (1858); cladirile spitalului (1886) si ale Primariei (1896).

Vlahita

- oras in judetul Harghita, situat la poalele de vest ale Muntilor Harghita, la 825-890 m altitudine, pe cursul superior al raului Homorodu Mic, la 27 km vest de municipiul Miercurea-Ciuc;

-populatie: 7446 locuitori (l iulie 2001): 3772 de sex masculin si 3674 feminin;

-suprafata: 4,67 km²; densitatea: l603 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod rutier;

Turism:

-statiune balneoclimaterica in localitatea componenta Baile Homorod.

-Poiana cu narcise (300 ha), ocrotita de lege.

Istoric:

-asezarea este cunoscuta din timpul stapanirii romane in Dacia, in legatura cu zacamintele de minereuri de fier, dar apare mentionata documentar prima oara in 1301, cu numele Villanostra «regis» Olachalis, in 1503 este consemnata cu numele Olahfalu, iar in 1591 sunt amintite primele forje realizate aici;

-declarat oras la 17 februarie 1968, in prezent are in subordine administrativa localitatile componente Baile Homorod si Minele Lueta.