Aninoasa

- oras in judetul Hunedoara, situat in Depresiunea Petrosani, la poalele de sud-est ale Muntilor Retezat, la 650 m altitudine, la 7 km vest de municipiul Petrosani;

-populatie: 6110 locuitori (1 iulie 2001): 2086 de sex masculin si 3024 feminin;

-suprafata:1,85km²; densitatea: 3280 locuitori/km².

Istoric:

-mentionata documenar ca asezare rurala in 1442, localitatea a fost declarata oras la 18 prilie 1989, avand in subordine administrativa satul Iscroni.

Brad

- municipiu in judetul Hunedoara, situat in depresiunea omonima, la poalele de nord ale Muntilor Metaliferi si cele de sud ale Muntilor Bihor, la 278 m altitudine, pe cursul superior al Crisului Alb;

-populatie: 17611 locuitori (l iulie 2001): 8544 de sex masculin si 9067 feminin;

-suprafata: 105 km²; densitatea: l732 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata, cu gara inaugurata in 1890 si nod rutier.

Edificii culturale:

-muzeul de etnografie si de istorie a mineritului, indeosebi a aurului, cu interesante colectii mineralogice;

Istoric:

-mentionat documentar prima oara in 1445 si apoi in 1585 ;

-in secolele XVIII-XIX se desfasurau mari targuri anuale cu produse din lemn, cu cereale aduse din campie, cu fructe si vite;

-Brad a fost unul dintre principalele centre ale Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania. La 23 ianuarie 1849, a fost ocupat de trupele maghiare, dar eliberat ulterior, in luna mai, de armata revolutionara condusa de Avram Iancu ;

-a fost declarat oras in 1941 si municipiu la 15 septembrie 1995. Are in subordine administrativa 5 sate: Mesteacan, Potingani, Ruda-Brad, Taratei. Valea Bradului.

Monumente:

-biserica avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“ (secolul XIV), cu un valoros ansamblu pictural interior, intre care se remarca tabloul votiv infatisandu-l pe cneazul Balea cu sotia sa, Visa, si copiii. Biserica pastreaza la exterior, pe peretele dinspre nord, fragmente de pictura;

-statuile lui Crisan (opera a sculptorului Radu Moga) si Avram Iancu.

Turism:

-statiune climacterica de interes local.

Calan

- oras in judetul Hunedoara, situat in compartimentul de est al Depresiunii Hunedoara, la 231 m altitudine, pe stanga raului Strei, la 9 km est de municipiul Hunedoara;

-populatie: 14403 locuitori (l iulie 2001): 7023 de sex masculin si 7380 feminin;

-suprafata: 6,7 km-; densitatea: 2197 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata, nod rutier;

Turism:

-numeroase izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, mezotermale (25- 29°C), eficace in tratarea afectiunilor aparatului locomotor (devieri ale coloanei vertebrale si ale membrelor inferioare), a unor stari prepuberale la copii, a obezitatii etc.

Istoric:

-aici au fost descoperite urmele unui stabiliment termal roman si ale unei asezari civile romane (secolele II-III d.Hr.), cunoscuta sub numele Ad Aquas, precum si o inscriptie pe piatra (Genio pagi aquensis);

-prima mentiune documentara dateaza din 1387, fiind consemnat ca sat cnezial. Declarat oras in 1961, orasul Calan are in subordine administrativa localitatea componenta Streisangeorgiu si 11 sate care ii apartin: Batiz, Calanu Mic, Grid, Nadastia de Jos, Nadastia de Sus, Ohaba Streiului, Sancrai, Santamaria de Piatra, Strei, Strei-Sacel, Valea Sangeorgiului.

Monumente:

-in localitatea componenta Streisangeorgiu, atestata documentar in 1377, se afla biserica „Sfantul Gheorghe“ (sfarsitul secolul XI), cu forme romanice simplificate, cu fragmente de picturi murale interioare, din 1313-1314, executate de zugravul Teofil din initiativa cneazului Balea. Biserica a fost reparata si repictata in 1409-1417, din care se mai pastreaza tabloul votiv care il infatiseaza pe cneazul Latcu Candres si pe sotia sa Nistora. Interiorul bisericii a fost repictat apoi in 1743-1745 de zugravul Gheorghe Sandor din Fagaras, cu restaurari in 1975-1977;

-in satul Strei exista biserica „Adormirea Maicii Domnului“ construita din piatra bruta, in stil gotic tarziu, in anii 1280-1300, cu picturi murale la interior, executate in a doua jumatate a secolul XIV de catre zugravul Grozie, in care se imbina influenta bizantina cu cea nord-italiana (in altar: „Iisus in glorie“; in nava: „Buna Vestire“), cu un impozant turn-clopotnita. Biserica din Strei este unul dintre cele mai vechi si mai valoroase monumente romanesti din Transilvania.

Deva

- municipiu in partea central-vestica a Romaniei, resedinta judetului Hunedoara, situat pe stanga vaii Muresului, in compartimentul nordic al Depresiunii Hunedoara, numit Depresunea Simeria-Deva, la poalele nord-est ale Muntitilor Poiana Ruscai, la 180-220 m altitudine, strajuit de Dealul Cetatii;

-populatie: 75048 locuitori (l iulie 2001): 35859 de sex masculin si 39159 feminin;

-suprafata: 14,6 km²; densitatea: 5232 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata;

Edificii culturale:

-teatru de estrada, cinematografe si biblioteci (cea mai importanta este biblioteca judeteana „Ovid Densusianu“, fondata in 1949, cu 260853 volume, in 1994);

-muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, cu sectii de istorie si arheologie, stiintele naturii, etnografie, adapostit in castelul „Magna Curia“, in care sunt expuse reliefuri de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa si de la Micia, unelte de minerit, instrumente medicale, piese din bronz, costume de port popular, unelte gospodaresti, ceramica populara, icoane pe sticla etc.;

-muzeul „Cetatea Devei“.

Istoric:

-pe teritoriul orasului au fost descoperite urmele unei asezari neolitice de bordeie, in care s-au gasit vase ceramice, cu decor geometric incizat, apartinand Culturii Cotofeni, precum si vestigii din Epoca bronzului;

-pe Dealul Cetatii (un con vulcanic alcatuit din andezite), ce domina vatra orasului de la 184 m altitudine, a existat o asezare dacica, de tip oppidum, peste care la mijlocul secolul XIII, s-a construit o puternica cetate, mentionata documentar, prima oara, in 1269, cu numele Castrum Deva, care functiona ca fortareata militara. Transformata in secolul XV de voievodul Iancu de Hunedoara, in cetate nobiliara, a fost ulterior (in secolele XVI-XVIII) amplificata, devenind una dintre cele mai puternice cetati din Transilvania. Prin pozitia sa geografica, cetatea a avut un important rol de aparare in timpul incursiunilor otomane din secolul XV-16. Dupa anul 1607, s-a aflat in proprietatea principilor Transilvaniei, iar in 1686 a fost ocupata de austrieci;

-in noiembrie 1784, taranii rasculati au incercat sa asedieze, fara succes, cetatea. In august 1849, cetatea a fost distrusa ca urmare a exploziei depozitului de munitii care se afla aici, dupa care a cazut in ruina;

-orasul Deva a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine administrativa localitattea componenta Santuhalm si 3 sate care ii apartin: Archia, Barcea Mica Crisur.

Monumente:

-Castelul „Magna Curia“, ulterior „Bethlen“, construit in secolul XVI, in stil renascentist (a suferit transformari baroce in 1621, cand a fost in posesia principelui Gabriel Bethlen. si in secolul XVIII, cand i s-a adaugat o scara monumentala si un balcon nolilob);

-biserica ortodoxa ctitorie din anul 1700 a banului Gheorghe Cantacuzino;

-alte monumente de interes cultural si turistic intalnim la: manastirea franciscana, cu biserica in stil baroc (secolul XVIII); biserica evanghelica (secolul XIX); ruinele Cetatii Deva; cladirea fostei Prefecturi (1890), azi Palatul administrativ; cladirea Teatrului (1911); sinagoga (l896);

-statuia regelui dac Decebal, opera a sculptorului Ion Jalea; Monumentul lui Horea, Closca si Crisan;

Turism:

-statiune balneoclimaterica (Sarata-Deva), sezoniera, de interes local, cu izvoare cu ape minerale clorurate, sodice, bicarbonatate, hipertone, sarate (mineralizare 38,7-40,4 g/litru).

-pe Dealul Bejan, din sud-vestul orasului, se afla o rezervatie forestiera (103 ha), care se remarca prin faptul ca aici, pe o suprafata relativ restransa, exista apropae toate speciile de stejar prezente in Romania: stejarul pedunculat (Quercus robiu), gorunul (Quercus daleschampii si Quercus polycaipa), cerul (Quercus cerris), garnita (Quercus frainetto) si stejarul pufos (Quercus pubescens sj Quercus virgilianu). Coexistenta lor a favorizat aparitia unui numar mare de hibrizi care dau acestei rezervatii valoarea unui adevarat laborator natural, Dealul Cetatii, pe langa valoarea de monument istoric a ruinelor cetatii, se evidentiaza si prin existenta, in arealul sau, a vegetatiei si faunei cu caractere xerotermofile.

Hateg

-oras in judetul Hunedoara, situat in depresiunea omonima, pe raul Breazova, la 300 m altitudine, la 44 km sud de Deva;

-populatie: 12454 locuitori (l iulie 2001): 5931 de sex masculin si 6523 feminin;

-suprafata: 4,9 km²; densitatea: 2579 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar si rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul de etnografie (1967), cu piese caracteristice Tarii Hategului.

Istoric:

-in perimetrul orasului au fost descoperite un coif celtic din bronz, datand din secolul IV i.Hr., si capul unei statuete din marmura - reprezentare a lui Serapis (divinitate greco-egipteana)- datand din epoca romana;

-localitatea apare mentionata documentar prima oara in 1247, in Diploma Ioanitilor, cu numele de Terra Hatzog, iar apoi in 1315, cu toponimul Villicus de Hutzak;

-in 1360, Hateg este consemnat ca district, iar din 1398 devine sediul unei cetati regale in care isi avea resedinta castelanul (reprezentantul voievodului), in 1439 capata statut de oras (oppidum), iar in 1764 devine oras graniceresc,;

-in prezent, orasul Hateg are in subordine administrativa localitatea componenta Nalatvad si satele Silvasu de Jos si Silvasu de Sus.

Monumente:

-biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Nicolae“ (secolul XIX): biserica romano-catolica (secolul XIX); biserica reformata (secolul XIX); sinagoga (1864);

-in localitatea componenta Nalatvad, exista ruinele unei biserici ortodoxe din secolul XVI si un castel (secolul XIX) in mijlocul unui parc;

-in satul Silvasu de Sus se afla Manastirea Prislop cu biserica avand hramul „Sfantul Evanghelist Ioan“ atribuita, conform traditiei,calugarului Nicodim (1404-1405). Documentele nu confirma aceasta vechime, biserica fiind, in realitate, ctitoria din 1564 a domnitei Zamfira, fiica lui Moise Voda, domn al Tarii Romanesti (1529-1530). Biserica pastreaza fragmente de picturi murale executate in 1759. Incendiata din ordinul generalului austriac Bukow in 1762, ulterior, manastirea a fost restaurata in repetate randuri. Desfiintat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 410/1959, asezamantul monahal a fost reinfiintat in 1976 ca manastire de maici. In cadrul manastirii functioneaza un Seminar teologic;

Turism:

-in padurea Slivut (40 ha), din apropierea orasului Hateg declarata rezervatie forestiera, se afla o colonie naturala de zimbri si cerbi.

Hunedoara

- municipiu in judetul Hunedoara, situat in compartimentul de vest-nord-vest al depresiunii cu acelasi nume, la poalele de est ale Muntilor Poiana Ruscai, la 245 m altitudine, pe raul Cerna, la 18 km sud de municipiul Deva;

-populatie: 78470 locuitori (l iulie 2001): 38637 de sex masculin si 39833 feminin;

-suprafata: 17,1 km²; densitatea: 4677 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata si nod rutier.;

Edificii culturale:

-Institut de invatamant superior, cu doua facultati de inginerie, cu 595 studenti si 43 cadre didactice (1996-1997);

-Teatrul dramatic si de estrada, cinematografe, biblioteci;

-Muzeul de istorie (in Castelul Huniazilor), inaugurat in 1956, cu colectii de arheologie, un lapidariu medieval, piese etnografice, care ilustreaza viata locala etc.

Istoric:

-in perimetrul municipiului Hunedoara au fost descoperite 4 tezaure monetare: in anul 1904 s-au gasit 1117 monede (l093 denari romani republicani. 19 drahme provenind din colonia greceasca Dyrrhachium, de pe tarmul de est al Marii Adriatice, si 5 drahme din Apollonialllyrica), iar in 1910, alte 164 de monede reprezentand denari romani republicani si imperiali In 1911 au fost recuperati 41 de denari romani republicani si o tetradrahma din Macedonia Prima, iar apoi 42 de denari romani republicani si 35 de drahme din Apollonia si Dyrrhachium;

-prima mentiune documentara a asezarii dateaza dinaugust 1265. Amintit din nou in 1276, iar ca oras in 1415. Capata o intensa dezvoltare in secolele XVII-XVIII ca centru siderurgic;

-declarat municipiu la 17 februarie 1968. Hunedoara are in subordine administrativa localitatea componenta Racastia si 4 sate: Bos, Gros, Hasdat si Astisu Mare.

Monumente:

-biserica avand hramul .Sfantul Nicolae“ (1458, cu transformari din 1634), cu picturi murale interioare din 1654 si turn-:lopotnita din 1827;

-biserica Manastirii Augustinilor (secolul XV);

-Catedrala ortodoxa cu hramul ,Sfintii imparati Constantin si Elena“ (secolul XIX); Biserica cu hramul „Schimbarea la Fata“ (secolul XVIII); biserica reformata (secolul XVII);

-Castelul Huniazilor sau Corvinestilor, cel mai important monument de arhitectura gotica laica din Transilvania, construit in secolul XIV (pe locul unui castru roman) si apoi daruit, in 1409 (impreuna cu circa 40 de sate din jur), de catre Sigismund I de Luxemburg (rege al Ungariei in 1387-1437) cneazului roman Voicu (tatal lui Iancu de Hunedoara) pentru faptele sale de arme. Intrat ulterior in posesia voievodului Iancu de Hunedoara, castelul a fost amplificat si amenajat (1440-1453) atat pentru locuit, cat si in scopuri militare, fiind transformat si modernizat in stil gotic. Somptuoasa resedinta nobiliara era prevazuta cu sali de receptie („Sala Dietei“, „Sala Cavalerilor“), cu o capela si cu incaperi de locuit. Aripa construita mai tarziu de Matia Corvin (fiul lui Iancu de Hunedoara) are, sub influenta Renasterii, loggia pictata cu imagini din viata nobiliara. Castelul este prevazut cu un turn de aparare, numit „Nu te teme“. Castelul a fost supus unor transformari ulterioare(1618-1623), datorate in special lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, si apoi unor ample lucrari de restaurare in anii 1965-1970 si 1993-1995.

Lupeni

- oras in judetul Hunedoara, situat in Depresiunea Petrosani, la 700 m altitudine, la poalele de nord ale Muntilor Valcan, pe raul Jiu de Vest, la 18 km sud-vest de municipiul Petrosani;

-populatie: 30543 locuitori (l iulie 2001): 15298 de sex masculin si 15245 feminin;

-suprafata: 8,3 km²; densitatea: 3779 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata;

Turism:

-punct de plecare spre cabana Straja (l 460 m altitudine), din Muntii Valcan, deservita de o instalatie de transport pe cablu (telescaun) cu o lungime de 2590 m, data in folosinta in 1982, si de trei teleschiuri.

Istoric:

-asezarea a luat nastere in 1770, cand aici s-au stabilit locuitori veniti din satul Valea Lupului (din Tara Hategului), asa-numitii „lupeni“, de la care deriva si numele localitati La recensamantul din 1941 apare consemnat ca oras, dar in 1945 este trecut in randul asezarilor rurale, fiind declarat din nou oras in 1960;

-la 5-9 august 1929, la Lupeni a avut loc o puternica greva a minerilor pentru revendicari economice, inabusita in sange de autoritati (30 de morti si peste 100 de raniti). Tot aici, la 2 august 1977, minerii au declansat o greva de protest impotriva abuzurilor economice si politice comise de regimul comunist, cea mai puternica actiune revendicativa a muncitorilor din Romania de dupa instalarea la putere a regimului comunist (in 1945). Greva a fost inabusita cu brutalitate de catre fortele de securitate, iar o serie de lideri ai minerilor au fost intemnitati si chiar exterminati.

Monumente:

-biserica din lemn cu hramul „Pogorarea Duhului Sfant“ (secolul XIX).

Orastie

-municipiu in judetul Hunedoara, situat in Culoarul Orastiei, la poalele Dealului Lipadia (435 m altitudine), la 220 m altitudine, in zona de confluenta a raului Orastie cu Sibisel, la 26 km est de municipiul Deva;

-populatie: 24029 locuitori (l iulie 2001): 11571 de sex masculin si 12458 feminin;

-suprafata: 0,5 km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier;

Edificii culturale:

-muzeul cu sectii de istorie si etnografie (1952);

-renumit centru folcloric.

Istoric:

-pe teritoriul orasului au fost descoperite diferite obiecte datand din Neolitic, din Epoca bronzului, din cea a fierului (un car votiv, din bronz, cu caldare - o adevarata capodopera a artei prelucrarii bronzului) si din perioada statului dac- o bratara spiralica din argint, monede si tezaure monetare romane, caramizi cu stampila etc;

-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 1224. Distrusa de invazia tatarilor in 1241, asezarea este refacuta ulterior, devenind in secolul XIV un important centru mestesugaresc, in 1420 este incendiat si jefuit de turci, care au luat ca prizonieri circa 20000 de locuitori;

-in secolele XIV-XVI, a fost un important centru politic si cultural al romanilor transilvaneni, aici functionand mai multe scoli si o tipografie, de sub teascurile careia a aparut, la 15 iulie 1582- Palia de la Orastie, tiparita cu litere chirilice de mesterii tipografi Marian si Serban Coresi (fiul diaconului Coresi). Aceasta carte, un monument de limba veche romaneasca, reprezinta prima traducere in limba romana ale primelor doua parti ale Bibliei: Bitia (Geneza) si Ishod (Exodul). Autorii traducerii (Mihail Tordasi, episcopul Ardealului, Stefan Herce din Sebes - „propovaduitorul Evangheliei“, Efrem Zacan, dascal la biserica din Sebes, Moise Pestisel din Lugoj - „propovaduitorul Evangheliei“, Archirie, protopopul Hunedoarei) s-au straduit ca, prin inlaturarea particularitatilor regionale, sa demonstreze expresivitatea limbii romane si posibilitatea ei de a deveni o limba de cultura;

-orasul Orastie a fost declarat municipiu la 18 ianuarie 1995.

Monumente:

-cetatea Orastiei (secolele XIV-XV), cu incinta fortificata, strajuita de turnuri de aparare si bastioane, transformata si amplificata in secolele XVI-XVII;

-biserica fortificata (azi biserica reformata) datand din secolul XIV, refacuta in 1560, cu turn ridicat in 1752;

-bisericile ortodoxe cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ (secolul XVII), „Sfantul Nicolae“ (secolul XVIII) si „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (construita in anii 1936-1945 dupa planurile arhitectului George Cristinel, cu picturi interioare executate de Dimitrie Belizarie; sfintita la 27 septembrie 1945); Sinagoga (secolul XVIII); Biserica luterana (1820); cladirea Postei vechi (1900);

-monumentul Paliei, opera a sculptorului Nicolae Adam, dezvelit in 1974;

-la circa 35 km sud-sud-est de municipiul Orastie se afla complexul de cetati dacice din Muntii Orastiei.

- oras in judetul Hunedoara, situat in partea de nord-est a Depresiunii Petrosani, in zona de confluenta a raurilor Taia si Jiet cu Jiu de Est, la poalele de nord-vest ale Muntilor Parang, la 630 m altitudine, la 6 km nord-est de municipiul Petrosani;

-populatie: 28149 locuitori (l iulie 2001): 14193 de sex masculin si 13956 feminin;

-suprafata: 7,7 km²; densitatea: 3705 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata;

 Istoric:

-in perimetrul localitatii componente Jiet a fost descoperit (1962) un tezaur monetar alcatuit din denari romani si bucatele de aur datand din secolul III d.Hr;

-localitatea Petrila apare mentionata documentar ca sat cu caracter pastoresc, prima oara, in 1499. In 1788, aceasta zona a fost devastata de invazia turceasca, in perioada 1830-1840 au fost descoperite aici zacaminte de carbuni, care au inceput sa fie exploatate in 1840 de fratii Hoffmann din Brasov, in anii 1840-1900, o data cu intensificarea extractiei de carbune, au fost adusi in aceasta regiune muncitori din Ungaria, Cehia, Polonia, Italia care au intemeiat aici Colonia Lonea, devenita, dupa 1918, Colonia Bratianu - denumire care se pastreaza si astazi;

-localitatea Petrila a fost declarata oras in 1956, avand in subordine administrativa 4 localitati com-ponente: Cimpa, Jiet, Rascoala, Tirici.

-municipiu in judetul Hunedoara, situat in depresiunea omonima, la 610-650 m altitudine, pe raul Jiu de Est, la 93 km sud-est de municipiul Deva;

-populatie: 50081 locuitori (l iulie 2001): 24570 de sex masculin si 25511 feminin;

-suprafata: 9,3 km²; densitatea: 5518 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata in 1870);

Edificii culturale:

-Universitatea tehnica de minerit, cu patru facultati, 2763 studenti si 195 profesori (in anul universitar 1996-1997);

-Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere; Institutul pentru Securitate Miniera;

-Teatrul dramatic „Ion D.Sarbu“ (infiintat in 1948) are sediul in cladirea fostului cazino al functionarilor (construita in 1905);

-Muzeul mineritului (1961) cuprinde documente originale, fotocopii, schite, aparate, utilaje miniere, insigne, obiecte specifice activitatii locale etc;

-municipiul Petrosani reprezinta un punct de acces spre Muntii Parang (drum accesibil pana la cabana Rusu si, de aici, poteci sau transport pe cablu la cabana Parang).

Istoric:

-localitatea Petrosani a luat fiinta in secolul XVII prin stabilirea aici a unor pastori veniti din Tara Hategului, din satul Petros (de unde deriva si numele Petrosani), atrasi de bogatele pasuni din aceasta zona. Dezvoltarea asezarii a inceput o data cu exploatarea zacamintelor de carbuni (1840) si a continuat in ritm accelerat dupa deschiderea mai multor galerii de carbuni in 1867 si mai ales dupa inaugurarea, in 1870, a liniei de cale ferata Simeria-Petrosani si a soselei Petrosani- Targu Jiu (inaugurata in 1890);

-prima mentiune documentara dateaza din 1778. La sfarsitul secolului XIX, capata aspect urban (comuna urbana), fiind declarat oras in 1930 si municipiu la 17 februarie 1968. Petrosani are in subordine administrativa 4 localitati componente: Dalja Mare, Dalja Mica, Pestera, Slatinioara;

-Extinderea catre sud a municipiului Petrosani a inclus in vatra sa si fostul sat Livezeni, devenit cartier.

Monumente:

-biserica „Sfanta Treime“ (1940-1944); biserica din lemn, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (secolul XVIII); biserica catolica (1880).

- oras in judetul Hunedoara, situat in partea de nord a Depresiunii Hunedoara, la 200 m altitudine, pe stanga vaii Muresului, la 9 km est de municipiul Deva;

-populatie: 14503 locuitori (l iulie 2001): 6952 de sex masculin si 7551 feminin;

-suprafata: 7 km²; densitatea: 2078 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata inaugurata in 1866) si rutier;

Istoric:

-localitatea a luat fiinta in 1866 ca asezare feroviara in apropierea satului Simeria Veche (mentionat documentar, prima oara, in 1276) si in jurul depoului de locomotive si al atelierelor de reparat materialul rulant feroviar;

-declarat oras in 1956, Simeria are in subordine administrativa 6 sate: Barcea Mare, Carpinis, Santandrei, Simeria Veche, Saulesti, Uroi.

Turism:

-statiune experimentala de cercetari forestiere (din 1866) si parc dendrologic (70 ha) cu peste 550 de specii de plante, din care multe sunt raritati, ca de exemplu: 13 specii de magnolii (Magnolia macrophylla, Magnolia virginiana s.a.), eucaliptul, arborele-mamut (Sequoia gigantea), ienuparul de Virginia (Juniperus virginiana), chiparosul (Cupressus semper-vircns), Ginkgo biloba (relict tertiar) s.a. In 1957, parcul dendrologic a fost declarat rezervatie naturala.

-rezervatia naturala Magura Uroiului, martor de eroziune de natura eruptiva.

Monumente:

-Castelul din parc (secolul XIX) in care isi are sediul Institutul de cercetari forestiere;

-in satul Simeria Veche se afla o cladire din secolul XVIII in care a locuit generalul Jozef Bem in timpul Revolutiei de la 1848-1849.

Uricani

- oras in judetul Hunedoara, situat in partea de sud-vest a Depresiunii Petrosani, la 650-725 m altitudine, la poalele de sud-est ale Muntilor Retezat si cele de nord ale Muntilor Valcan, pe raul Jiu de Vest, la 26 km sud-vest de municipiul Petrosani;

-populatie: 11867 locuitori (l iulie 2001): 6019 de sex masculin si 5848 feminin ;

-suprafata: 4,5 km²; densitatea: 2679 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata;

 Istoric:

-localitatea a luat nastere la sfarsitul secolului XVIII prin stabilirea unor locuitori veniti din satul Dric (din Tara Hategului), de la care deriva numele actual al orasului ;

-mentionat documentar ca sat prima oara in 1835, a devenit oras la l ianuarie 1965. In prezent, orasul are in subordine administrativa 2 localitati componente: Campu lui Neag si Valea de Brazi;

Turism:

-cabana turistica (in localitatea componenta Campu lui Neag). Punct de plecare spre obiectivele turistice din Muntii Retezat;

-pesteri ocrotite: Pestera cu Corali pe dreapta Jiului, la poalele muntelui Coada Osiei si Pestera Zeicului, pe stanga Jiului, in masivul Piule-Iorgovanu.

Vulcan

- oras in judetul Hunedoara, situat in partea centrala a Depresiunii Petrosani, la 610 m altitudine, la poalele de nord-est ale Muntitilor Valcan, pe raul Jiu de Vest, la 13 km sud-vest de municipiul Petrosani si 102 km sud-sud-est de municipiul Deva;

-populatie: 32527 locuitori (l iulie 2001): 16227 de sex masculin si 16300 feminin;

-suprafata: 4,6 km²; densitatea: 7245 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata;

 Istoric:

-localitatea s-a format prin unirea a doua sate (Crivadia si Vaidei), locuite de ciobani veniti din Tara Hategului, si apare mentionata documentar prima oara in 1462, ca asezare rurala cu numele Wolkan, pe vechiul drum transcarpatic ce lega Depresiunea Hateg, prin pasul Valcan, cu Oltenia; in anii 1455 si 1787, localitatea a fost devastata de turci ;

-declarat oras in 1953, are in subordine administrativa 2 localitati componente: Dealu Babii si Jiu-Paroseni.