- oras in judetul Iasi, situat in zona de contact a Campiei Jijiei Inferioare cu Dealu Mare, pe raul Bahlui, la 180 m altitudine, la 73 km nord-vest de Iasi;

-populatie: 11869 locuitori (l iulie 2001): 5838 de sex masculin si 6031 feminin;

-suprafata: 4,4 km²; densitatea: 2709 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie finala de cale ferata;

Edificii culturale:

-Muzeul de istorie si arheologie si de etnografie;

-Casa memoriala „Logofatul Tautu“ (secolul XVII);

Istoric:

-prima atestare documentara a localitatii dateaza din 1384, iar in 1391 apare consemnata ca resedinta domneasca a lui Petru I;

-in 1486, Stefan cel Mare a refacut din temelii Palatul domnesc, iar in 1492, prin grija sa, a fost construita biserica cu hramul „Sfantul Gheorghe“;

-la Harlau Stefan cel Mare a incheiat Tratatul de pace cu polonii (12 iulie 1499). Localitatea a fost pradata si incendiata de tatari si cazaci in 1560, de tatari in 1687 si de turci in 1711;

-Harlau a fost unul dintre centrele rascoalelor taranesti din 1831 si 1907. Declarat oras la 17 februarie 1968; are in subordine administrativa satul Parcovaci, care a fost grav afectat de alunecarile de teren din 1976 si mai ales din decembrie 1996 (circa 200 ha de teren afectat si peste 100 de case avariate).

Monumente:

-biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Gheorghe“, de mari proportii (24 m lungime si 8,40 m latime), construita in perioada 30 mai-28 octombrie 1492 din porunca domnitorului Stefan cel Mare. Fatadele bisericii sunt impodobite cu un bogat decor de caramizi si discuri smaltuite in culorile galben, visiniu si brun, iar interiorul pastreaza picturi murale din 1530;

-biserica „Sfantul Dumitru“, ctitorie din 1535 a domnului Petru Rares, este un edificiu impunator in care se imbina armonios stilul bizantin cu cel gotic, cu unele transformari din 1779; ansamblul Curtii Domnesti, cu ruinele palatului, construit initial de Petru I, inainte de 1384, a fost reconstruit de Stefan cel Mare in 1486 (inaugurat la 15 septembrie 1486) pentru a fi folosit ca resedinta a sa si apoi a fost refacut in 1624. Ulterior a cazut in ruina;

-biserica avand hramul „Sfantul Nicolae“-Munteni (1848);

-casa parohiala a bisericii „Sfantul Dumitru“ (secolul XIX); cladirea Primariei (inceputul secolului XIX), initial casa „Zoltman“.

Turism:

-izvoare cu ape minerale, predominant sulfuroase, in satul Parcovaci.

Localizare:

-reprezinta cel mai mare oras din nord-estul Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume, fiind situat in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Campia Jijiei Inferioare (Campia Moldovei), in lunca si pe terasele raului Bahlui, la 45-95 m altitudine;

Populatie: 348705 locuitori (l iulie 2001): 167115 de sex masculin si 181590 feminin (al treilea oras al tarii, dupa Bucuresti si Constanta, ca numar de locuitori);

Suprafata: 95,3 km²;

Densitatea: 3652 locuitori/km²;

Cai de comunicatie si transport:

-aeroport, principal nod de comunicatii al tarii, din care se desprind cinci linii de cale ferata (statia de cale ferata a fost inaugurata la l iunie 1870) si sapte sosele modernizate, cu importanta mare in transportul intern si in cel de tranzit international;

Edificii culturale:

-orasul Iasi este un puternic centru cultural-artistic, stiintific si de invatamant, cu vechi traditii. Rolul cultural pe care l-a jucat dintotdeauna ii confera statutul de oras cultural-stiintific al Romaniei. Aici a luat fiinta, in 1640, „Gimnaziul Vasilian” devenit „Academia Vasiliana“ - prima scoala superioara- de limba greaca si slavona, intemeiata de Vasile Lupu (domn al Moldovei in perioada 1634-1653), pe langa Manastirea Trei Ierarhi;

-secolul XIX a fost deosebit de prolific: s-au infiintat numeroase institutii culturale: Societatea de medici si naturalisti (1834), „Academia Mihaileana“ (intemeiata de Gheorghe Asachi si inaugurata la 16 iunie 1835- cu facultatile de filozofie, juridica si teologie, precum si cursuri speciale de geometrie si economie), Conservatorul filarmonic-dramatic (infiintat de Gheorghe Asachi impreuna cu vornicul Stefan Catargiu si cu spatarul Vasile Alecsandri, tatal poetului, si inaugurat la 15 noiembrie 1836), prima universitate din Romania (inaugurata la 26 octombrie 1860 in prezenta lui Alexandru Ioan Cuza), numita astazi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“(cu facultatile de filozofie si litere, de stiinte fizice, matematica si naturale, juridica) dupa numele marelui domnitor, Teatrul National (1840) s.a. In anul 1879 ia nastere si Facultatea de Medicina;

-tot in secolul XIX, au aparut la Iasi nenumarate reviste si ziare de mare insemnatate, precum: „Albina romaneasca“ (1829) - prima gazeta din Moldova, fondata de Gheorghe Asachi, „Dacia literara“ (1840), „Propasirea“(1844), „Romania literara“ (1855), „Convorbiri literare“ (1867), „Contemporanul“ (1881), „Viata romaneasca“ (1906) s.a. Alaturi de „Junimea”, societate literara infiintata in 1863, toate aceste publicatii au jucat un rol important in promovarea culturii nationale;

-si astazi, orasul Iasi poseda importante institutii de invatamant superior si edificii culturale, fiind un mare centru universitar: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi“, Universitatea Agronomica „Ion Ionescu de la Brad“, Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.Popa“, Academia de Muzica „George Enescu“, Institutul Teologic Ortodox, Institutul Teologic Romano-Catolic, Universitatea de Informatica; in cadrul acestor universitati, cu un total de 49 de facultati, in anul scolar 1996-1997, studiau 38774 studenti sub indrumarea a 3296 cadre didactice;

-invatamantul superior particular este reprezentat prin mai multe universitati, infiintate dupa 1989: „Apolonia“, Universitatea Ecologica „Dimitrie Cantemir“, Universitatea „Mihail Kogalniceanu“, Universitatea „Stefan cel Mare“, Universitatea Fundatiei Academice „Petre Andrei“ s.a;

-un numar de 29 de licee si scoli profesionale completeaza paleta invatamantului iesean;

-totodata, la Iasi mai functioneaza o filiala a Academiei Romane, Teatrul National „Vasile Alecsandri“ (intemeiat ca institutie in 1840 de catre Gheorghe Asachi). In Iasi au fost consemnate actele de nastere ale teatrului romanesc si ale spectacolului de opera („Norma” de Belini), prin reprezentatia sustinuta in limba romana in casa hatmanului Costache Ghica, la 27 decembrie respectiv 1838, ambele din initiativa aceluiasi Gheorghe Asachi. Alte institutii de prima importanta sunt: Teatrul de Opera si Balet (1956), Filarmonica „Moldova“, Teatrul pentru copii si tineret „Luceafarul“, numeroase biblioteci (intre care: Biblioteca judeteana „Gheorghe Asachi“, fondata in 1920, cu 463924 volume);

-in 1994 situatia cartilor din bibliotecile din Iasi era urmatoarea: Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu“, fondata 1640, cu 2900000 volume, Biblioteca Institutului Medico-Farmaceutic, fondata 1879, cu 350000 volume, Biblioteca Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi“, fondata 1937, cu 921204 volume;

-in 1994 existau in orasul Iasi: edituri de stat si particulare, cinematografe, un post local de radio-emisie de stat (Radio „Moldova“, inaugurat la 2 noiembrie 1941) si opt posturi particulare de radio-emisie, sase posturi locale de televiziune (infiintate dupa decembrie 1989), o Bursa de marfuri si valori „Moldova“ (deschisa la 19 ianuarie 1995), hotelul „Europa“ (4 stele) din circuitul hotelier Sofitel, inaugurat la 10 iulie 2001 etc;

-in municipiul Iasi sunt peste 20 de muzee si case memoriale: Complexul National Muzeal „Moldova“, adapostit in Palatul Culturii, cu sectii de istorie a Moldovei (cu piese care releva inceputurile marcate de descoperirile arheologice si pana in epoca contemporana), de arta (cu lucrari de pictura si sculptura romaneasca, dar si din scolile italiana, franceza si flamanda), de etnografie (2000 de piese care reprezinta instalatii tehnice populare, colectii de ceramica populara, piese de port popular, tesaturi, obiecte legate de obiceiurile locuitorilor din Moldova), de stiinta si tehnologie- Muzeul Politehnic, care prezinta evolutia unor ramuri ale tehnicii (masini cu aburi, motoare cu reactie si cu ardere interna, machete de centrale termice si hidraulice, aparate de telegrafie, telefonie si televiziune etc);

-alte obiective muzeale mai sunt: Muzeul Unirii, inaugurat in 1959, cu prilejul sarbatoririi centenarului Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca (cuprinde piese de mobilier, obiecte de decoratie interioara, documente si obiecte care au apartinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, lui Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, dar si actele Unirii incepand cu 1600 s.a), Muzeul de istorie a municipiului Iasi, Muzeul chimiei iesene „Petru Poni“ (documente si obiecte legate de viata si activitatea savantului Petru Poni si a altor cercetatori printre care Anastasie Obregia, Radu Cernatescu, Petru Bogdan s.a.), Muzeul literaturii romane (inaugurat la 26 decembrie 1972), cu exponate ale unor scriitori, amenajat in casa „Pogor“, care a apartinut Societatii literare „Junimea“, Muzeul teatrului, situat intr-un edificiu care dateaza din jurul anului 1800, Muzeul tiparului, organizat in casa „Dosoftei“ (monument istoric) care, dupa restaurarea din 1970, cuprinde carti rare (Biblia de la Bucuresti, 1688, Psaltirea slavona, tiparita de Coresi in 1570 etc.), Muzeul de istorie naturala al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“, cu colectii de geologie, paleontologie si zoologie;

-Casele memoriale „Ion Creanga“ (cunoscuta sub numele de „Bojdeuca din Ticau“, in care a locuit marele povestitor in perioada 1872-1889, amenajata ca muzeu in 1918), „Mihai Codreanu“, „George Toparceanu“, „Otilia Cazimir“, „Vasile Pogor“, unul dintre fondatorii Junimii (casa in care aveau loc sedintele Societatii literare, a fost construita in 1850 si renovata in 1995-1996), „Mihail Kogalniceanu“, „Mihail Sadoveanu“, a istoricului A.D.Xenopol, a biologului Emil Racovita s.a.;

Istoric:

-localitatea a avut o istorie indelungata si zbuciumata cu numeroase evenimente care i-au marcat existenta. Sapaturile arheologice, efectuate in vatra orasului, au scos la iveala o suprapunere de mai multe culturi materiale din Paleolitic, Neolitic (Cultura Cucuteni, mileniile IV-III i.Hr.). din perioada dacica (secolele III-IV d.Hr.) si din cea a feudalismului, atestand o continua locuire a acestor meleaguri;

-o mare dificultate cu care s-a confruntat asezarea a fost jefuirea si distrugerile  provocate de invazia tatarilor din 1241;

-prima mentiune documentara dateaza din anii 1387-1392, in cronica rusa a lui N.M.Tihomirov, cand localitatea apare consemnata cu numele de Jasskii Torg (Targul Iasilor);

-una dintre numeroasele ipoteze referitoare la originea numelui Iasi este aceea legata de tribul iazigilor (iazygi), in vreme ce alti cercetatori considera ca numele provine de la apelativul „iesciori“ sau „iasi“, adica arcari sauarcasi, care, pana in secolul XV, aveau o zona bine delimitata (cea a strazii Podu Vechi) numita „Arcaria“;

-in 1408, localitatea este mentionata in „Privilegiul comercial“ al domnului Alexandru cel Bun, ca punct de vama pe drumul comercial ce lega Lvovul cu porturile de la Dunarea de Jos. Acesta era acordat negustorilor lipoveni, act ce confirma functia de trag pe care o avea asezarea de pe Bahlui. In 1415, asezarea apare consemnata ca oras;

-atentia domnitorilor romani se indreapta catre acest targ, datorita dezvoltarii sale economice si teritoriale. Incepand cu anul 1434, domnii Moldovei si-au stabilit resedinta la Iasi (Curtea Domneasca), fapt ce a determinat dezvoltarea orasului ca centru mestesugaresc si comercial. Datorita pozitiei sale centrale in cadrul Moldovei, orasul Iasi a detinut timp de circa 300 de ani (1564-1859) functia de capitala a statului feudal Moldova, fiind transferata de la Suceava;

-de-a lungul secolelor, orasul a fost de mai multe ori atacat, pradat si incendiat de turci, tatari sau polonezi (1538, 1577, 1616, 1650, 1686, 1821 etc.), iar de fiecare data, dupa refacerea lui, domnii Moldovei l-au inzestrat, indeosebi, cu lacasuri religioase;

-Evenimentele majore ale istoriei nationale nu l-au ocolit. La 27 martie 1848 a avut loc la Iasi (la Hotel Petersburg) o mare intrunire (circa l000 de persoane apartinand tuturor paturilor sociale, printre care se numara si Alexandru Ioan Cuza- viitorul domnitor), care a marcat inceputul miscarii revolutionare din Moldova;

-puternic centru al miscarii unioniste, la Iasi au avut loc nenumarate actiuni pregatitoare care au culminat cu alegerea ca domnitor al Moldovei (5/17 ianuarie 1859) a lui Alexandru Ioan Cuza. Dupa unirea celor doua tari romanesti, la 24 ianuarie 1859, si crearea statului national roman, orasul Iasi si-a pierdut importanta pe care o avea in calitate de capitala a Moldovei;

-in a doua jumatate a secolul XIX, orasul Iasi a fost sediul Societatii literare „Junimea“ (infiintatain 1863), care a concentrat in jurul ei un mare numar de intelectuali (Titu Maiorescu, P.P.Carp, Vasile Pogor, Theodor G. Rosetti-cel care a dat numele societatii, A.D.Xenopol, Mihai Eminescu, Vasile Conta, Ion Creanga, Iacob Negruzzi, Emil Racovita, Dimitrie Gusti, Mihail Kogalniceanu, Horia Hulubei, Theodor Pallady si multi altii);

-in timpul primului razboi mondial, Guvernul Romaniei, condus de I.I.C.Bratianu, a parasit orasul Bucuresti (la 20 noiembrie/3 decembrie 1916) in urma ocuparii lui de catre trupele Puterilor Centrale, instalandu-se la Iasi, unde si-a desfasurat activitatea pana in noiembrie 1918, devenind, in acest fel, capitala provizorie a Romaniei;

-orasul este declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Monumente:

-biserica avand hramul „Sfantul Nicolae“-Domnesc, este ctitoria din 1491-1492 a lui Stefan cel Mare (cu unele adaugiri din secolul XVI), reconstruita in perioada 1884-1904 dupa planurile renumitului arhitect francez Andre Lecomte du Nouy. Este singurul monument pastrat in cadrul complexului Curtii Domnesti (care a fost intemeiata in 1434). Aici au fost unsi domnii Moldovei din secolul XVI si pana in 1859, motiv pentru care a primit si apelativul „domnesc”;

-biserica Manastirii Galata, cu hramul „Inaltarea Domnului“, ctitorie din 1576-1578 a domnului Petru Schiopul (refacuta in anii 1582-1583, cu zid de incinta din 1726-1735 si turn-clopotnita datand din 1584 si completat in 1847 de Mihail Sturdza), are o catapeteasma pictata in 1838 (restaurata in 1961-1969). Manastirea Galata a fost reinfiintata in 1991, prin grija Inalt Prea-Sfintitului Mitropolit Daniel;

-biserica, avand hramul „Sfantul Sava“, a fost construita in perioada 1583-1625 de catre calugari greci (cu unele transformari din 1820 si 1844);

-bisericile cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“-Barnovschi (1626-1628, reparata in 1786, cu picturi murale interioare din 1880) si „Sfantul Ioan cel Nou“-Nicorita (1626-1629, cu unele transformari si extinderi din 1814) au fost construite in timpul domniei lui Miron Barnovschi;

-biserica avand hramul „Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul“ (1626-1635, cu unele transformari din 1854);

-biserica Manastirii „Trei Ierarhi“, ctitorie din anii 1635-1639 a domnului Vasile Lupu (sfintita la 6 mai 1639; reparata in 1742), opera mesterului armean Ianache Etisi, este un monument unic prin bogatia si frumusetea dantelariei sculptate care imbraca in intregime fatadele (adevarate broderii in piatra). Manastirea „Trei Ierarhi“ a fost reinfiintata in 1991, prin grija Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel. In biserica se afla sarcofagele de marmura a lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir.si Alexandru Ioan Cuza;

-in apropiere de biserica „Trei Ierarhi“ se afla Catedrala romano-catolica, avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“, cunoscuta si sub numele de „Biserica franciscanilor“, zidita in anii 1782-1789 pe locul unei biserici din lemn. Biserica actuala, construita in stil baroc, pastreaza picturi murale interioare, executate in 1869 de calugarul franciscan Giuseppe Carta din Palermo, un altar din marmura, realizat in 1870 si o orga cu 21 de registre;

-Manastirea Golia (reinfiintata in 1991 prin grija Inalt Prea-Sfintitului Mitropolit Daniel), cu biserica avand hramul „Inaltarea Domnului“, este o ctitorie de la inceputul secolului al XVI-lea a marelui logofat Ioan Golia si mentionata documentar, prima oara, in 1564 (o inscriptie pe o cruce din aur). BisericaManastirii Golia este un important monument arhitectonic in care se imbina traditia moldoveneasca cu unele elemente renascentiste (la constructia ei a participat si o echipa de mesteri italieni);

-biserica Manastirii Cetatuia, cu hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“, este ctitoria, din anii 1668-1672, a domnului Gheorghe Duca;

-biserica cu hramul „Sfantul Ioan Botezatorul“, ctitorie din 1636 a domnului Miron Barnovschi;

-biserica Manastirii Frumoasa, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (37 m lungime si 15 m latime), a fost construita in perioada 1583-1586 prin grija hatmanului Melentie Balica si refacuta in anii 1726-1733 (in timpul domniei lui Grigore II Chica), cand i se adauga tinda, se executa picturile murale, se construiesc casele domnesti, zidul de incinta (inalt de 4 m), turnul-clopotnita s.a. (de atunci poarta numele „Frumoasa“). Biserica pastreaza picturile murale interioare originale, executate in tempera, si o catapeteasma din 1833. Biserica a fost reparata in 1836-1841 si 1951-1955. In pridvorul bisericii se afla mormantul domnitei Ruxandra (t 1782), fiica lui Grigore II Ghica;

-Catedrala mitropolitana cu hramul „Intampinarea Domnului“, a fost construita in anii 1833-1839 dupa planurile arhitectului roman de origine austriaca, Gustav Freiwald, prin grija Mitropolitului Veniamin Costache. Dupa ce i s-a asezat acoperisul (in 1839), boltile bisericii s-au prabusit, ramanand asa pana in 1881, cand regele Carol I i-a pus a doua piatra de temelie, lucrarile de constructie executandu-se dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Terminata in 1886, biserica a fost pictata la interior, in 1887, de catre Gheorghe Tattarescu. Aici se afla racla cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, adusa de domnul Vasile Lupu de la biserica „Sfantul Gheorghe“ din cartierul Fanar din Istanbul si depusa initial (13 iunie 1641) la biserica „Trei Ierarhi“;

-biserica cu hramul „Nasterea Maicii Domnului“-Tarpalari (1640-1650, cu unele refaceri din 1827 si unele transformari din 1881-1890);

-biserica avand hramul „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului“ (sau Vovidenia, inainte de  1645);

-biserica cu hramul „Schimbarea la Fata“-Alba (fosta „Nasterea Maicii Domnului“) construita in 1679 pe locul uneia din 1606;

-biserica „Sfantul Ioan Gura de Aur“-Zlatavst (1683, pictata in 1855 de catre Nelu Zugravu; in aceasta biserica se afla mormantul celebrului Barbu Lautarul);

-biserica „Sfantul Dumitru“-Bals (1691, cu catapeteasma din 1761, amvon si picturi murale din 1868, restaurata in anii 1897-1900 de arhitectul Iancu Catargiu);

-biserica avand hramul „Duminica Tuturor Sfintilor“-Banu (1705-1706);

-biserica „Sfantul Teodor“ (1750-1761, cu unele refaceri din 1869);

-biserica cu hramul „Sfintii Patruzeci de Mucenici“ (1760), la care a fost diacon Ion Creanga intre 1859 si 1863;

-alte lacase de cult mai intalnim la: biserica „Sfantul Gheorghe“-Mitropolia Veche (1758-1766, cu unele transformari din 1791 si restaurata in 1986 de catre arhitectul Stefan Bals), biserica romano-catolica (1789), biserica „Sfantul Spiridon“ (1752-1758, refacuta din temelie in 1805), biserica avand dublu hram-„Sfantul Apostol Toma si Sfanta Ecaterina“ (1807, cu transformari din 1847), biserica cu hramul „Schimbarea la Fata“-Socola (1808, reparata in 1827), biserica „Buna Vestire“ (1818, reparata in 1868 si 1875), biserica avand hramul „Nasterea Maicii Domnului“ (1819), biserica armeano-gregoriana, cu hramul „Sfanta Nascatoare“ (1395, restaurata in 1803), biserica „Sfantul Haralambie“ (1805, cu picturi murale din 1897), biserica avand hramul „Cuvioasa Parascheva“ (Veche)-Mitocul Maicilor (1819, reparata in 1850), biserica „Sfantul Atanasie si Chiril-Copou (1809), biserica „Sfanta Treime“-Pacurari (l853, rezidita pe locul uneia din 1806), biserica „Sfanta Maria“-Lipoveneasca (1830, refacuta in 1872-1888 dupa planurile arhitectului Stefan Emilian), biserica „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (1843) in care se afla mormantul lui Alecu Russo;

-arhitectura civila din municipiul Iasi este reprezentata prin mai multe constructii importante de o remarcabila frumusete: casa „Dosoftei“ (1677) in care a functionat o tiparnita si in care este amenajat, astazi, Muzeul tiparului; palatul lui Alexandru Ioan Cuza (1806), astazi Muzeul Unirii; palatul „Cantacuzino-Pascanu“ (fondata in secolul XVII, cu modificari din secolul XIX), astazi spital; palatul lui Mihai Sturdza, construit, in 1834-1848, dupa planurile arhitectului Nicolae Singurov (azi sediul Conservatorului); casa „Beldiman“ (1819); palatul „Roset-Roznoveanu“ construit, in 1832-1834, dupa planurile lui Gustav Freiwald (azi sediul Primariei municipale); casa „Alecsandri“ (1810); casa „Bals“ (1835-1850); casa „Ghica“ (1820); casa „Gane“ (1845); casa „Pogor“ (1850, reparata in 1901 si renovata in 1995-1996);

-cladirea Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ construita in anii 1893-1896, dupa planurile arhitectului elvetian (stabilit in Romania) Louis Pierre Blanc; cladirea Teatrului National construita in secolul XIX dupa planurile arhitectului austriac Ferdinand Fellner in colaborare cu Hermann Helmer; Palatul Culturii, edificiu monumental construit pe locul vechilor Curti Domnesti in anii 1907-1926, in stil neogotic, dupa planurile arhitectului I.D.Berindei (in prezent adaposteste un Complex muzeal); Cladirea Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“, construita in anii 1932-1934 dupa planurile arhitectului Constantin Lotzu; Observatorul astronomic (1913);

-dintre numeroasele statui si monumente care impodobesc orasul amintim: monumentele scriitorilor Vasile Alecsandri (sculptor Wladishiw Hegel, 1906), Mihail Kogalniceanu (sculptor Raffaello Romanelli, 1905), Mihai Eminescu(sculptor Faur Schmidt, 1929), Ion Creanga (sculptor Constantin Dimitriu-Barlad, 1932), Costache Negri (sculptor Richard Hette, 1935), Gheorghe Asachi (sculptor Ion Georgescu, 1888), Miron Costin (sculptor Wiadistaw Hegel, 1888), statuia lui Dimitrie Cantemir (sculptor Constantin Dimitriu-Barlad, 1934), statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare (opera a sculptorului Emmanuel Fremiet, realizata in 1883, dupa schitele lui Gheorghe Asachi, dezvelita in acelasi an), Octav Bancila (de Ion Irimescu), statuile lui Vasile Lupu (sculptor Mihai Onofrei, 1934), Alexandru Ioan Cuza (sculptor Raffaello Romanelli, 1906) s.a, statuia lui Stefan cel Mare, opera a sculptorului Dan Covataru (dezvelita la 2 iulie 1995), statuia lui Dosoftei (sculptor Ion Barladeanu, 1979), statuia lui Petru Rares (sculptor L. Damaceanu, 1971), Obeliscul ridicat in memoria victimelor pogromului din 28-30 ianuarie 1941 (dezvelit in 1976) etc.

Turism:

-in cartierul Nicolina din sud-sud-vestul municipiului Iasi exista un complex balneoclimateric de interes local, cu functionare permanenta, cu ape minerale (de sonda) sulfuroase (de mare concentratie), iodurate, clorurate, bromurate, sodice, bicarbonatate, hipotermale, indicate pentru tratarea afectiunilor reumatismale, a celor posttraumatice (stari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, stari dupa entorse, luxatii si fracturi), ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite cronice), dermatologice (eczeme si urticarii cronice, dermatite seboreice, acnee polimorfe si rozacee, piodermite cronice etc.) s.a;

-un interes deosebit il prezinta si Parcul Copou, unde se afla renumitul tei al lui Eminescu, apoi Parcul Expozitiei, gradina Botanica, punctul zoologic de la Repedea;

-cazarea turistilor in municipiul Iasi este posibila la hotelurile: Unirea, Traian, Moldova, Orizont, la popasul turistic Ciric si motelul Bucium;

- municipiu in judetul Iasi, situat pe terasele de pe dreapta vaii Siretului, in zona de contact cu prelungirile Podisul Falticeni, la 75 km vest-nord-vest de municipiul Iasi;

-populatie: 46096 locuitori (l iulie 2001): 22778 de sex masculin si 23318 feminin;

-suprafata: 6,6 km²; densitatea: 6963 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod feroviar (statia de cale ferata inaugurata in 1870) si rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul etnografic;

-Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“.

Istoric:

-in perimetrul municipiului Pascani au fost descoperite urme de locuire din Neolitic (apartinand diferitelor faze ale culturii Cucuteni), din secolele V-III i.Hr., II-IV si VII-VIII;

-atestata documentar, prima oara ca sat, intr-un hrisov de danie la 8 aprilie 1419, apoi intr-un act emis de domnul Alexandru la 2 iulie 1453 si intr-un document la l februarie 1481, asezarea s-a dezvoltat continuu, devenind un important centru comercial, cu 21 de iarmaroace pe an (actul emis de domnul Mihai Sutu la 9 ianuarie 1821 acorda dreptul lui Iordache Roset-Roznoveanu ca sa tina aceste iarmaroace pe mosia Pascani) si targ (din 1831) al Moldovei;

-recunoscut ca targ in 1842, Pascani s-a dezvoltat, dupa construirea in 1869-1870, a caii ferate Roman-Pascani-Iasi, ca mare centru de reparat material rulant feroviar si ca nod feroviar, devenind, in 1892, resedinta plasii Siretul de Jos din judetul Suceava;

-in 1923, Pascani a devenit comuna urbana (oras), iar la 18 ianuarie 1995, a fost declarat municipiu;

-in prezent, Pascani are in subordine administrativa 5 localitati, componente: Blagesti, Bosteni, Gastesti, Lunca si Sodomeni.

Monumente:

-biserica avand hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (1664, cu unele refaceri in 1807);

-casa „Cantacuzino-Pascanu“. construita in anii 1640-1650, cu doua niveluri, avand un foisor cu coloane din piatra in torsada, cu un bogat decor sculptat;

-casa natalaa lui Mihail Sadoveanu;

-Tabara estivala pentru elevi, in padurea Valea Seaca.

- oras  in judetul Iasi, situat in Campia Jijiei Inferioare, la 100 m altitudine, pe stanga raului Bahluet, la 45 km vest de municipiul Iasi;

-populatie: 13567 locuitori (l iulie 2001): 6929 de sex masculin si 6638 feminin;

-suprafata: 3,87 km²; densitatea: 3568 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata la l iunie 1870) si nod rutier;

Edificii culturale:

-Muzeul etnografic si de arheologie.

Istoric:

-in arealul orasului au fost descoperite vestigii materiale datand din Neolitic, din Epocile bronzului si fierului (Hallstatt si La Tene), din perioada dacica si din timpul feudalismului;

-intemeiata ca targ la sfarsitul secolului XIV, asezarea apare mentionata prima oara ca atare, la 6 octombrie 1448, intr-un act prin care Petru II, fiul lui Alexandru cel Bun, daruieste Manastirii Probota din Poiana Siretului, intre altele, „toata ceara care se va strange din Targu Frumos“;

-la jumatatea secolului XV figura ca „oras vechi“ si punct vamal cu o intensa activitate comerciala,

-in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), orasul a fost temporar resedinta domneasca. Ulterior, domnitorul Petru Rares (1527-1538; 1541-1546) a avut aici o Curte Domneasca sub ingrijirea unui parcalab, iar Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), a avut un palat de popas care apoi a cazut in ruina;

-in perioada 1426-1834, orasul Targu Frumos a fost capitala tinutului Carligatura (amintit documentar prima oara la 12 august 1426) si unul dintre cele mai mari targuri de miere si ceara de albine din Moldova, cu 12 iarmaroace pe an;

-dupa invazia tatarilor din 1512 si cea a polonilor condusi de Jan III Sobieski din 1686, targul medieval a decazut pentru un timp, revenindu-si insa de fiecare data;

-misionarul apostolic Fra Antonio Giorgini consemna in 1688 ca la Targu Frumos nu mai existau „decat vreo douazeci de case de oameni saraci“. Prin masurile de repopulare luate de domnii Moldovei in a doua jumatate a secolul XVIII si inceputul secolul XIX, orasul Targu Frumos a renascut treptat;

-astfel, privilegiul acordat in 1815 de domnul Scarlat Callimachi ofera o organizare deosebita a orasului (se paveaza strazile cu lemn, se infiinteaza serviciile de paza si de pompieri etc.), se inregistreaza o crestere demografica si o dezvoltare comerciala si mestesugareasca, aici stabilindu-se, alaturi de romani, mai multi evrei si lipoveni. In a doua jumatate a secolului XIX, orasul a intrat in declin, fiind trecut in categoria comunelor urbane, statut mentinut pana in 1950, cand a fost declarata comuna rurala (aceasta si ca o consecinta a distrugerii localitatii in proportie de 75%, provocata de operatiunile militare din timpul celui de-al doilea razboi mondial);

-localitatea a fost trecuta din nou in randul oraselor la 17 februarie 1968 prin contopirea satului Targu Frumos cu satul Jora din fosta comuna Targu Frumos.

Monumente:

-bisericile cu hramurile „Sfanta Cuvioasa Parascheva“-Domneasca (ctitorie din anii 1535-1541 a lui Petru Rares, cu unele transformari din 1814 si reparatii din 1926 si pictata in 1906), „Coborarea Duhului Sfant“ (1593?, recladita in anii 1853-1856) si „Sfantul Nicolae“ (1801, cu transformari din 1848); Scoala de fele (l842-1859);

-la Targu Frumos s-au nascut si au copilarit prozatorul si criticul literar Garabet Ibraileanu (1871-1936) si poetul Theodor Neculuta (1859-1904).