Baia de Arama

- oras in judetul Mehedinti, situat in nordul Podisului Mehedinti, la 275 m altitudine, pe valea Bulbei, in apropiere de confluenta cu Motru, la 66 km nord-est de municipiul Dobreta-Turnu Severin;

-populatie: 5754 locuitori (1 iulie 2001): 2860 de sex masculin si 2894 feminin;

-suprafata: 8,9 km²; densitatea: 645 locuitori/km²;

Istoric:

-atestat documentar prima oara in 1581. Declarat oras la 17 februarie 1968, are in subordine administrativa 8 sate: Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Marasesti. Negoiesti, Stanesti, Titerlesti.

Monumente:

-biserica „Sfintii Voievozi“ a fostei manastiri, ctitorita in 1699 de Milco Baiasul (vataful minelor din localitate), cu ajutorul banului Cornea Brailoiu, si terminata in 1703, pastreaza un ansamblu de picturi murale, realizate in 1703, de zugravii Neagoe si Partenie de la Tismana, fiind restaurata in 1937-1938;

-bisericile din lemn „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (1757, refacuta in 1845) si „Sfantul Dumitru“ (sfarsitul secolului XVIII), in satele Brebina si Negoiesti;

-bisericile de zid „Adormirea Maicii Domnului“ (1819) si „Sfintii Voievozi“ (1825), in satele Pistrita si Titerlesti.

Drobeta-Turnu Severin

- municipiu in sud-vestul Romaniei, resedinta judetului Mehedinti, situat pe stanga Dunarii, la iesirea acesteia din defileul Portile de Fier, pe malul lacului de acumulare Portile de Fier I, la 65 m altitudine, la granita cu Iugoslavia;

-populatie: 116342 locuitori (l iulie 2001): 57294 de sex masculin si 59048 feminin;

-suprafata: 11 km²; densitatea: 10715 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: port fluvial, statie de cale ferata (inaugusturata la 5 ianuarie 1875), nod rutier;

-in perioada 1964-1971, a fost construit, in colaborare cu Iugoslavia, complexul hidroenergetic si de navigatie „Portile de Fier I“ cu o mare hidrocentrala (cea mai mare de pe Dunare), cu o putere instalata de 2100 MW (din care centrala de pe malul romanesc are o putere instalata de l050 MW), alimentata deapele lacului de acumulare Portile de Fier I;

Edificii culturale:

-Muzeul „Portile de Fier“ cu sectii de istorie, stiintele naturii, arta plastica si etnografie;

-Muzeul de arta;

-alte obiective de interes cultural si turistic sunt: Biblioteca judeteana „I.G. Bibicescu“ (1921) cu 264300 volume (in 1994), teatru; doua cinematografe; numeroase scoli si licee, si un frumos parc-Parcul Trandafirilor;

-vizavi de oras, in mijlocul apelor Dunarii a existat, pana in 1971, insula Ada-Kaleh, in prezent acoperita de apele lacului de acumulare Portile de Fier I.

Istoric:

-cele mai vechi urme de locuire descoperite pe teritoriul orasului dateaza din Epoca bronzului si sunt reprezentate prin fragmente ceramice, apartinand Culturii Garla Mare (secolele XV-XIII i.Hr.). Au mai fost identificate vestigiile unui bordei din Epoca fierului (secolele V-IV i.Hr.) si resturi de ceramica dacica;

-pe locul actualului oras a existat in Antichitate asezarea dacica numita Drobeto, mentionata de Ptolemeu in scrierile sale. In timpul primului razboi daco-roman (101-102 d.Hr.), imparatul roman Traian a infiintat la Drobeta un mare si important centru militar (ramas sub administratie romana pana in secolul III d.Hr.), folosit ulterior ca loc de pornire in cel de-al doilea razboi dacoroman (105-106 d.Hr.);

-in anii 103-105 d.Hr, aici a fost construit (cu ajutorul legiunilor romane), dupa planurile arhitectului Apolodor din Damasc, podul din piatra peste Dunare care masura l134,9 m lungime si 14,55 m latime si era sustinut de 20 de piloni hexagonali construiti din piatra bruta si caramida cu liant hidraulic. Podul era suspendat deasupra apei la o inaltime de 19 m si era prevazut cu arcade de 33 m largime intre stalpii de sustinere. Castrul, de mari dimensiuni (137,50 x 123 m), situat in imediata apropiere a podului, menit sa-i asigure paza, a avut circa cinci faze constructive incepand cu anul 101 si terminand cu refacerea lui la sfarsitul secolului V (castrul a fost distrus, probabil, de avari, la inceputul secolului VII);

-asezarea civila care a luat nastere in jurul castrului s-a contopit cu asezarea dacica, ea inregistrand o dezvoltare rapida dupa ridicarea sa la rang de municipiu, in anul 121, din ordinul imparatului roman Publius Aelius Hadrianus. Asezarea apare mentionata epigrafic in anul 145 cu numele Municipium Aelium Hadrianum Drobetensium;

-in anul 193, imparatul Septimius Severus a ridicat aceasta asezare la rang de Colonia. Dupa retragerea administratiei si a armatelor romane (in perioada 271-275), asezarea civila si castrul militar au continuat sa existe neintrerupt pana catre mijlocul secolului V (442-447), cand au fost distruse de navalirea hunilor condusi de Attila;

-ulterior, Drobeta s-a refacut si a devenit un mare centru comercial si mestesugaresc, cu un oficiu vamal si fiscal pentru marfurile care circulau pe aici, localitatea fiind mentionata ultima oara in vremea imparatului bizantin Iustinian (527-565) cu numele Theodora, dupa numele sotiei sale;

-totodata, Iustinian a dat dispozitie sa se construiasca aici un puternic turn de aparare, mentionat in documentele vremii cu denumirea de „Turnul Teodorei“. Pe ruinele castrului roman (distrus, probabil, de avari la inceputul secolului VII) s-a dezvoltat in secolul X o asezare de bordeie, cu vetre deschise;

-sapaturile arheologice au scos la iveala fragmente de ceramica striata, de tip balcano-dunarean, apartinand Culturii Dridu (secolele VIII-IX), care atesta o intensa locuire a acestei zone;

-in secolele XIII-XVI, aici a existat o puternica cetate (Castram Zeurinf), mentionata documentar in Diploma Ioanitilor, in anul 1247;

-in anul 1230, aici s-a constituit o importanta unitate militar-administrativa, numita Banatul de Severin, care cuprindea sudul Banatului, regiunea Severinului si o mica parte din vestul Olteniei, care avea un conducator ce purta titlul de ban. Aceasta unitate este cea de-a patra formatiune politica feudala romaneasca din Oltenia, mentionata documentar cu numele Terra Zeurino (Tara Severinului) alaturi de tarile lui Farcas, Ioan si Litovoi;

-in 1524, localitatea a fost ocupata de catre ostirile otomane (care au distrus cetatea), ramanand sub dominatia acestora circa 300 de ani. Reconstruit in urma unui decret din 22 aprilie 1833 emis de generalul Kiseleff, dupa planurile arhitectului francez Xavier Villacrosse, orasul a devenit capitala de judet in 1841, functie pastrata pana in 1950 si reluata dupa 1968, o data cu reorganizarea administrativ- teritoriala a tarii;

-la 17 februarie 1968, orasul a fost declarat municipiu si a redevenit resedinta judetului Mehedinti. Pana la 15 mai 1972, municipiul s-a numit Turnu Severin. In prezent, municipiul are in subordine administrativa 3 localitati componente: Dudasu Schelei, Gura Vaii si Schela Cladovei.

Monumente:

-ruinele castrului roman Drobeta, de mari dimensiuni (137,50 x 123 m), datand din secolele II-V, in cadrul caruia au fost identificate curti, camere de locuit pentru ofiteri, un Pmetorium (resedinta comandantului), un altar, depozite de munitii si de alimente, un mare edificiu al termelor etc. Zidurile de incinta ale castrului aveau 3 m inaltime, 1,50 m grosime si erau strajuite de 4 turnuri la colturi;

-ruinele Turnului de aparare, numit „Turnul Teodorei“, de forma circulara (secolul VI);

-ruinele unuia dintre picioarele Podului lui Traian;

-ruinele termelor romane (descoperite in 1936); ruinele cetatii medievale (secolele XIII-XVI) in care se gasesc si fundatiile a doua bazilici romanice paleocrestine, datand din perioada romana tarzie;

-ruinele bisericii Manastirii Vodita din cartierul Varciorova, ctitorie a calugarului Nicodim din anii 1370-1375, ridicata cu cheltuiala lui Vladislav I, domn al Tarii Romanesti;

-biserica Manastirii Vodita a fost refacuta in 1500 din initiativa domnului Radu cel Mare si apoi in 1689, de catre Cornea Brailoiu, dupa care s-a degradat treptat, cazand in ruina. In 1990, a inceput refacerea Manastirii Vodita dupa modelul celei initiale;

-bisericile cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“-Maioreasa (1856) si „Sfantul Ioan Botezatorul“-Grecescu (1873, cu picturi realizate de Gheorghe Tattarescu);

-biserica romano-catolica (1875-1885);

-sinagoga (secolul XIX); castelul de apa (1912-1915);

-monumentul lui Traian, realizat in 1906 de sculptorul D. Franassovici;

-busturile lui Stefan Paulian (opera a lui Gheorghe D. Anghel din 1932-1946) si al lui Al. Burileanu (realizat de catre sculptorul Fr. Storck in 1889).

Orsova

- municipiu in judetul Mehedinti, situat pe malul lacului de acumulare Portile de Fier I de pe Dunare, intr-un mic golf al acestuia, in zona de varsare a raului Cerna in Dunare, la 29 km nord-vest de municipiul Drobeta-Turnu Severin;

-populatie: 14863 locuitori (l iulie 2001): 7224 de sex masculin si 7639 feminin;

-suprafata: 3,35 km²; densitatea: 4 600 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: port fluvial, statie hidrologica; statie de cale ferata (inaugurata in 1878);

Istoric:

-statiune stiintifica de cercetari geografice a Universitatii Bucuresti. Ca urmare a realizarii lacului de acumulare Portile de Fier, vechea vatra a orasului a fost inundata, iar populatia a fost stramutata pe un nou amplasament, incluzand terasele Dunarii si ale Cernei si versantul de sud al Muntilor Almaj, unde s-a construit un oras complet nou (1966-1971), care a inglobat si satele Jupalnic, Tufari si Comarnic.

-pe teritoriul actualului cartier Jupalnic a fost descoperit (1899) un depozit de unelte si arme din bronz datand din prima Epoca a fierului (Hallstatt);

-in arealul vechiului oras Orsova (acoperit in prezent de apele lacului de acumulare) au fost descoperite (1966-1970) urmele asezarii daco-romane Dierna, ridicata la rang de municipiu in timpul imparatului roman Septimiu Sever (193-211);

-pe langa aceasta asezare civila exista si un castru roman de tip auadriburgium (34 x 35 m), construit la sfarsitul secolului III-inceputul secolului IV, cu rol strategic la capatul de sud al Culoarului Timis-Cerna, prin care trecea o sosea romana catre Tibiscum (azi Caransebes);

-sapaturile arheologice au scos la iveala o statuie din marmura a unui soldat roman, o statueta din bronz reprezentand lupta lui Hercule cu Anteu, o coloana de capitel doric s.a.;

-in perimetrul vechiului oras au mai fost identificate doua necropole din care s-au recuperat sicrie de plumb, cu decor in relief, realizat prin turnare (secolul IV), lingurite de argint, monede, podoabe etc. Orasul Dierna a continuat sa existe pana la inceputul secolului VII;

-in secolele IX-XI, aici a existat o cetate de pamant (Castrum Urscia), mentionata atat in cronica Cesta Hungeirorum (secolul XII) a notarului ungur Anonymus, cat si in lucrarea cu caracter hagiografic-Legenda Sfantului Gerhard (Legenta Santi Gerhardi Episcopii) - cetate care a apartinut voievozilor romani Glad si apoi Antum;

-in anii 1371-1372 a fost construita o cetate din piatra, in 1524, cetatea Orsova fiind cucerita de turci si stapaniti pana in 1688 (din 1664 a devenit centrul administrativ al unui sangeac);

-in 1688, Orsova a fost cucerita de austrieci, iar in 1768 a devenit sediul unui regiment de granita;

-in secolele XVII-XVIII a avut un important rol militar, deoarece in aceasta zona s-au desfasurat mai multe lupte in razboaiele dintre turci si austrieci (1688-1692, 1716-1718, 1737-1739, 1788-1791);

-in perioada 16/29 august-22 august 74 septembrie 1916, la Orsova si in imprejurimile sale s-au desfasurat puternice lupte intre armatele germane si cele romane comandate de generalul Ion Dragalina, Orsova fiind eliberata si pastrata pana la sfarsitul lunii octombrie 1916;

-dupa l decembrie 1918 a revenit Romaniei, iar la l iunie 1919 a intrat de drept sub administratie romaneasca; in 1923 fiind declarata oras si municipiu la 18 octombrie 2000.

Monumente:

-manastirea de maici, cu biserica avand hramul „Sfanta Ana“, ctitorie din anii 1935-1939 a lui Pamfil Seicaru. In 1945, manastirea a fost transformata in tabara pentru elevi si apoi in complex turistic cu restaurant. Manastirea a fost reinfiintata in 1990 (sfintita la 2 decembrie 1990);

-biserica ortodoxa cu hramul „Sfantul Nicolae“ (1746), stramutata in orasul nou in 1972;

-biserica romano-catolica avand hramul „Neprihanita Zamislire“ (1966-1972).

Strehaia

- oras in judetul Mehedinti, situat in partea de nord-esta Piemontului Balacitei (sau Platforma Strehaiei), la 140-160 m altitudine, in apropiere de confluenta raului Husnitei cu Motru, la 46 km est de municipiul Drobeta-Turnu Severin;

-populatie: 12422 locuitori (l iulie 2001): 6100 de sex masculin si 6322 feminin;

-suprafata: 3,92 km²; densitatea: 3203 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata la 5 ianuarie 1875), nod feroviar si rutier,

Istoric:

-in perimetrul actualului oras au fost descoperite urme materiale datand din Neolitic;

-asezarea apare mentionata documentar prima oara in 1471, ca mosie in proprietatea boierilor Craiovesti;

-intre 1479 si 1492, aici s-a aflat resedinta banilor Olteniei;

-in 1492, Vlad Calugarul, domn al Tarii Romanesti, a transferat resedinta la Craiova, la Strehaia continuand sa functioneze o banie de Mehedinti, subordonata celei de la Craiova. Pana pe la mijlocul secolului XVI, Strehaia s-a aflat in posesia boierilor Craiovesti, iar de la inceputul anului 1602 si pana la 15 martie 1602 (cand a fost alungat), domnul Radu Mihnea si-a instalat scaunul domnesc la Strehaia. Dupa aceea, mosia Strehaia devine proprietate domneasca (pana in 1645), iar din 1645 (an in caredomnul Matei Basarab a ctitorit Manastirea Strehaia) si pana in 1863 (cand a avut loc secularizarea averilor manastiresti), Strehaia devine din proprietate domneasca, proprietate manastireasca;

-in perioada 1673-1679, la Strehaia si-a avut sediul o Episcopie, iar in 1864, Strehaia a fost trecuta in categoria comunelor rurale, fiind declarat oras in 1921;

-in prezent, orasul Strehaia are in subordine administrativa 6 localitati componente (Ciochiuta, Comanda, Hurducesti, Lunca Banului, Slatinicu Mare, Slatinicu Mic) si 3 sate (Menti, Motruleni, Stancesti).

Monumente:

-biserica Manastirii Strehaia, cu hramul „Sfanta Treime“, ctitorie din anul 1500 a familiei boierilor Craiovesti, a fost rezidita in 1645 prin osardia domnului Matei Basarab, restaurata si marita (i s-a adaugustat pridvorul) de catre Constantin Brancoveanu in anii 1690-1693. In perioada 1821-1826, au fost executate picturile murale interioare si au fost reparate chiliile. Restaurat in anii 1963 si 1996-1997, ansamblul monahal a fost reactivat in 1992. Zidul de incinta este strajuit de un puternic turn de poarta, foarte inalt, construit in 1645, care are si functia de clopotnita;

-conform legendei, la Strehaia s-a nascut Mihai Viteazul, intr-un castel construit de tatal sau - Patrascu cel Bun;

-in satul Motruleni se afla biserica avand hramul „Sfintii Voievozi“ (1777, cu picturi murale interioare din 1817), iar in localitatea componenta Comanda exista biserica ce poarta hramul „Sfantul Gheorghe“ (l 886);

Turism:

-in localitatea componenta Lunca Banului se afla o rezervatie naturala, de fapt o padure de stejar in amestec cu frasin, in care apare si margaritarul (ConvaUariamajalis).

Vanju Mare

- oras in judetul Mehedinti, situat in zona de contact a Campiei Blahnitei cu Piemontul Balacitei, la 100 m altitudine, la 32 km sud-est de municipiul Drobeta-Turnu Severin;

-populatie: 6895 locuitori (l iulie 2001): 3391 de sex masculin si 3504 feminin;

-suprafata: 2,73 km²; densitatea: 2607 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod rutier;

 Istoric:

-in perimetrul actualului oras au fost descoperite vestigii arheologice datand din Neolitic, Epoca fierului si din perioada dacica. Prima mentiune documentara referitoare la localitatea Vanju Mare dateaza din 1772, iar la 17 februarie 1968 este declarat oras;

-in prezent are in subordine administrativa 4 sate: Bucura, Nicolae Balcescu, Orevita Mare, Traian.

Turism:

-in arealul orasului (in extravilan) se afla o padure de agrement, cu o zona de interes cinegetic: Rezervatia naturala „Lunca Vanjului“ - o padure de lunca alcatuita din stejar, frasin, artar tataresc, in patura ierbacee vegeteaza, printre altele, margaritarul (Convallaria majalis).