Bicaz
- oras in judetul Neamt, situat la poalele Muntilor Ceahlau, la 432 m altitudine, la
confluenta raului Bicaz cu Bistrita,
la 28 km vest de municipiul Piatra-Neamt;
-populatie: 8930 locuitori (1
iul. 2001): 4399 de sex masculin si 4531 feminin;
cai de comunicatie: punct final de
cale ferata si nod rutier;
-aici se afla barajul lacului
de acumulare Izvoru Muntelui si hidrocentrala „Stejarii“ (210 MW), intrata in functiune in 1960.
Edificii culturale:
In cladirea fostului Teatru, construita in
1909 dupa planurile arhitectului Carol Zane, se afla Muzeul de Istorie
si Arheologie (inaugurat in 1959), cu exponate care ilustreaza
locuirea vaii Bistritei din Paleolitic si pana in zilele
noastre. Din 1992, Muzeul cuprinde si o sectie de etnografie.
Istoric:
-veche asezare rurala
(mentionata intr-un act emis de voievodul Radu Mihnea la 10
ianuarie 1625), localitatea apare consemnata ca targ intr-un hrisov domnesc din
8 mai 1855, iar la 26 august 1960 este declarata oras. In prezent, orasul
Bicaz are in subordine administrativa 3 localitati componente
(Capsa, Dodeni, Izvoru Muntelui) si 3 sate
(Izvoru Alb, Potoci, Secu).
Piatra-Neamt
- municipiu in nord-estul Romaniei, resedinta a judetului Neamt, situat in partea de nord-vest a
Depresiunii Cracau-Bistrita,
pe terasele de pe stanga raurilor Bistrita si Cuejd, la 311-345 m altitudine, la poalele culmilor Cozlala nord (650 m
altitudine), Pietricica la est (586 m) si Cernegurala
sud-vest (852 m);
-populatie: 123966 locuitori (l iulie 2001): 59803 de sex masculin si 64163 feminin;
-suprafata: 17 km2; densitatea: 7357
locuitori/km2;
-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata in 1885) si nod rutier;
Edificii culturale:
-Teatrul „Tineretului“
(fondat la 2 octombrie 1958);
-Biblioteca judeteana „G.T. Kirileanu“
(1956), cu 235657 volume (1994);
-Complexul muzeal judetean Neamt (1934),
cu sectii de arheologie, istorie, arta si
etnografie;
-Muzeul de istorie si arheologie, cu peste 100000 de piese (colectie de vase ceramice neolitice,
apartinand culturilor Precucuteni si Cucuteni, materiale arheologice din
perioada civilizatiei dacice- secolele I i.Hr.-III d.Hr. si din Evul Mediu);
-Muzeul de Arta, cu
colectii de pictura, grafica si tapiserii (N.Tonitza, A.Baesu,
L.Vorel, C.D. Stati, Aurelia Ghiata s.a.);
-Muzeul de etnografie cu exponate
din zona Neamt;
-Muzeul de stiintele naturii
(1960), cu o colectie de pesti fosili (proveniti, in cea
mai mare parte, din depozitele fosilifere din preajma municipiului), unica in
Romania;
-Casa
prozatorului Calistrat Hogas, datand din 1880, in care s-a
amenajat un muzeu memorial, in 1969;
-Festival
international, anual, de teatru (din 1985);
-Concurs
international, anual, de bridge (din 1984);
-Festival
folcloric, anual, cu masti, de datini si obiceiuri de iarna;
-Bienala de arta plastica „Lascar Vorel“;
Turism:
-Parcul Cozla, amenajat la sfarsitul secolului XIX pe pantele Dealului Cozla.
-municipiul Piatra-Neamt este un
important centru turistic al Moldovei centrale;
-puncte fosilifere (pe
culmile Pietricica si Cernegura) si rezervatie geologica (caldarile de pe
Cozla numite si Caldarile Uriesilor).
Istoric:
-municipiul Piatra-Neamt s-a
dezvoltat si a evoluat in aria unor vechi vetre de locuire, datand
din Paleoliticul superior (asezarea de la Poiana Ciresului), Neolitic (vestigiile
materiale de tip Precucuteni si Cucuteni A, descoperite la Valeni si
Batca Doamnei) si din Epocile bronzului si fierului, descoperite
(1959) in cartierul Ciritei (necropola cu inventar alcatuit din
ceramica cu toarte, avand proeminente zoomorfe stilizate in buton sau
creasta, vetre din piatra de rau s.a.);
-pe un pinten al
Culmii Cernegura, in locul numit Batca Doumnei, au fost descoperite
(1957-1970) vestigiile unei cetati geto-dacice, fortificate, al carei
inceput se plaseaza in a doua jumatate a secolului II i.Hr. si se
sfarseste in jurul anului 106 d.Hr;
-mentionata
documentar in scrierile lui Ptolomeu (secolului II). cu numele
Petrodava, cetatea apare consemnata ulterior pe hartile Daciei, intocmite de Johann Schott (1513), Abraham Ortelius (1570), Domingo Estruc (1832).
Cetatea geto-dacica, cu ziduri din
piatra, groase de 3,5 m, dublate de santuri
si valuri de pamant, cuprindea in interiorul ei locuinte si doua
sanctuare de tipul celor de la Sarmizegetusa.
Inventarul gasit aici este alcatuit din
ceramica dacica, elenistica si romana, unelte si arme din fier, fibule si podoabe din bronz, o fructiera, o oenochoe din bronz aurit s.a;
-prima mentiune
documentara a localitatii Piatra-Neamt apare in perioada 1387-1392, cu numele
Rumena (Piatra), intr-o lista rusa (Lista oraselor valahe de la Dunare).
Acest document este controversat;
-un alt document, datat
30 ianuarie 1395, face referire la localitatea Piatra („ca loc de
redactare a unui act emis in «Satul lui Craciun», referitor la gratierea nobilului Ladislau
de Losoncz de catre regele ungur Sigismund I de Luxemburg, aflat in campanie
impotriva Moldovei“);
-intr-un document romanesc
de cancelarie, din 31 iulie 1431, este amintit faptul ca „o biserica din
Piatra“ a fost daruita de domnul Alexandru cel Bun Manastirii Bistrita,
impreuna cu „casa lui Craciun din Piatra“ (casa unui feudal
local care, probabil, stapanea targul). Actul anterior, din 11
iulie 1428, referitor la acelasi eveniment (consemnat in documentul din 31 iulie
1431) s-a dovedit a fi un fals vehiculat in a doua jumatate a
secolului XVI. Asa se explica mentionarea asezarii cu numele Targul de
la Piatra lui Craciun in 1431 si apoi cu cel de Piatra lui Craciun (25
ianuarie 1446, 20 iulie 1453, 1462, 20 aprilie 1491);
-in 1446, localitatea apare consemnata
in documente ca asezare cu o curte domneasca si o biserica, iar in 1453
capata statut de targ domnesc, pe care il mentine pana in
1797. In anul 1491, Stefan cel Mare a construit aici o noua Curte Domneasca, iar in anii 1497-1499 a ridicat biserica si turnul-clopotnita.
Curtea Domneasca de la Piatra a continuat sa fie mentionata in documente
in anii 1552, 1570, 1594 impreuna cu ocolul
pe care-l administra, alcatuit din
31 de sate si mosii (cel mai mare din Moldova);
-la sfarsitul
secolului XVII, localitatea Piatra figura ca oras, iar in secolul XVIII era un important centru
comercial al Moldovei;
-la numele Piatra s-a adaugat cel deNeamt (devenind Piatra-Neamt) pentru a-l deosebi de alte
localitati din tara care purtau numele „Piatra“. La mijlocul secolului
XIX, in perimetrul orasului au fost incluse satele Maratei si Darmanesti, iar
in 1925 au fost incorporate satele Sarata, Vanatori si Cindia (azi
cartiere);
-in octombrie 1894, la Piatra-Neamt
a fost introdus iluminatul electric. Declarat municipiu la 17
februarie 1968, Piatra-Neamt are in subordine administrativa 3 localitati componente:
Ciritei, Doamna si Valeni.
Monumente:
-ruinele cetatii geto-dacice de la Batca
Doamnei;
-Curtea Domneasca a lui Stefan cel Mare
(1491); biserica avand hramul „Sfantul Ioan Botezatorul“,
ctitorie a lui Stefan cel Mare, construita intre 15 iulie 1497 si
11 noiembrie 1498, pastreaza, pe fatade, o bogata decoratie de caramizi aparente,
smaltuite, in diferite tonalitati de galben si verde, in
alternanta cu discuri de ceramica smaltuita;
-Turnul-clopotnita sau Turnul lui
Stefan, situat alaturi de biserica, a fost construit in 1499 din
piatra bruta (terminat la 24 octombrie 1499). Initial, turnul avea 19 m
inaltime, dar la sfarsitul secolului XIX i s-a adaugat un etaj
(pentru a servi ca foisor de foc), iar in 1920 a fost montat un ceas cu
patru cadrane;
-bisericile cu
hramurile „Sfanta Parascheva“ (1618), „Buna Vestire“ (1740,
refacuta in 1828, cu pridvor adaugat in 1915), „Nasterea Maicii Domnului“ (secolul XVIII), „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (secolul XVIII), „Adormirea Maicii
Domnului“ (secolul XIX), „Sfantul Gheorghe“ (sfintita in 1832), „Trei Ierarhi“ (1837-1847), „Sfintii Voievozi“ (secolului XIX), „Sfanta Parascheva“ (1995-1996);Sinagoga (secolul XVI, recladita in
1767);
-bisericile din lemn cu
hramurile „Sfanta Troita“ (1764-1769) a fostului schit Cozla-Draga,
„Adormirea Maicii Domnului“ (1776, cu un pridvor adaugat in 1903 si altul in
1930), „Buna Vestire“ (1787);
-case vechi (Casa
Paharnicului, 1835, azi berarie; casa de lemn „Hausschild“,
1840; casa lui Calistrat Hogas, 1880; casa fostei Preturi, 1911, azi
Muzeu de istorie);
cladirea Teatrului (1935);
-statuile lui Stefan
cel Mare (dezvelita la 26 ianuarie 1974) si Mihail Kogalniceanu; bustul maresalului Ion Antonescu
(dezvelit la 12 noiembrie 1994);
-in localitatea componenta Valeni
se afla biserica din lemn, cu hramul „Schimbarea la Fata“ (1774), a
fostului schit Valeni, iar in localitatea componenta Doamna exista biserica
„Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (1790) a schitului Doamna;
Roman
- municipiu in judetul Neamt, situat in culoarul
Siretului, pe stanga raului Moldova, la 3 km amonte de
confluenta cu Siretul, la 200 m altitudine, la 45 km est de municipiul
Piatra-Neamt; -populatie: 80823 locuitori (l iulie 2001): 39 473 de sex masculin si 41350
feminin;
-suprafata: 13,8 km2;
densitatea: 5946 locuitori/km2.;
-statie de cale ferata (inaugurata la 15 decembrie
1872) si nod rutier;
Edificii culturale:
-Centru de ceramica
populara (oale si strachini ornamentate cu motive
geometrice sau florale de culoare verde deschis sau brun pe fond alb);
-Muzee de istorie,
de arta si de stiintele naturii;
-Institut
Teologic Franciscan;
-la Roman s-a nascut
celebrul dirijor Sergiu Celibidache (1912-1996), in casa caruia functioneaza
astazi Liceul de Arta.
Istoric:
-cele mai vechi urme ale activitatii
umane, scoase la iveala de sapaturile arheologice, dateaza din Paleolitic
si Neolitic, peste care s-au suprapus vestigiile unei asezari din Epoca bronzului
si din perioada secolului I d.Hr.
-istoricul si umanistul italian
Antonio Bonfini (istoriograf al lui Matia Corvin) considera (in
lucrarea sa „Rerum Ungaricarum decades”) ca aceasta localitate a fost intemeiata
de romani, numind-o Forum Romanom, iar istoricul grec Dionisie Fotino
(stabilit in secolul XIX la Curtea domnului Ioan Caragea, ca al doilea secretar)
aminteste intr-una dintre lucrarile sale ca „orasul dateaza
din timpul imparatului roman Caracalla, care a trimis aici o
colonie romana“. Cu toate aceste supozitii, Roman este o asezare veche,
unii istorici romani considerand-o anterioara intemeierii statului feudal
Moldova, argumentand ca „orasul ar fi purtat numele Sanmedru“;
-Nicolae Iorga si A.D.Xenopol
considera ca asezarea a fost fundata de Roman I (domn al Moldovei in anii
1391-1394), al carui nume il si
poarta azi. Acesta a construit la sfarsitul secolului XIV o cetate din
pamant si lemn, amintita documentar in
1392, in jurul careia au venit si s-au stabilit
o serie de negustori si mestesugari, al caror numar a crescut repede, punandu-se bazele unui targ la marginea cetatii;
-localitatea apare mentionata
documentar, pentru prima oara, cu numele Targul lui Roman pe Moldova,
intr-o lista cu orase alcatuita in perioada 1388-1391, dar primul document
local care consemneaza orasul cu numele Roman este uricul din 30 martie 1392
emis in „cetatea noastra“ si semnat de domnul Roman I, tatal lui Alexandru
cel Bun;
-in 1410, in timpul domniei lui
Alexandru cel Bun, la Roman a fost stabilit sediul unei Episcopii care
exista si in prezent;
-localitatea Roman a fost distrusa
in mare parte (inclusiv cetatea construita de Roman I) prin
incendiere, la 7 decembrie 1467, de catre armatele
comandate de Matia Corvin, aflate intr-o expeditie in Moldova;
-intr-o cronica a sa, Grigore Ureche consemneaza
ca: „... trecandu muntele, au trecut la Trotus, de unde luand
drumul, au sosit la Roman, noiembrie 29, si acolo s-au odihnit pana in
a saptea zi, pradand si tacuind, iar a opta zi, dichembrie 7, au
ars targul Romanului“;
-asezarea a fost refacuta ulterior
de Stefan cel Mare, care de altfel incepuse construirea unei puternice cetati
din piatra, in 1466 (terminata in 1483), pe care a numit-o Cetatea
noua a Rumanului sau Smedemvo (azi cartier al orasului cu numele
Smirodava), cu rol de avanpost al Sucevei;
-in timpul domniei lui Stefan
cel Mare, Roman a fost nu numai un puternic centru militar si
religios (Episcopia de aici capatand mai multe privilegii), ci si unul
dintre cele mai importante asezari urbane ale Moldovei, in care existau
numeroase bresle (blanari, croitori, curelari, ciubotari,
barbieri etc.);
-in secolele XVI-XVIII, activitatea mestesugareasca
fost amplificata de dezvoltarea comertului, impulsionata si de stabilirea aici
a unui numar insemnat de armeni si sasi, prin intermediul carora legaturile
comerciale s-au extins foarte mult;
-in secolului XVII,
orasul Roman este mentionat ca resedinta domneasca in timpul
celei de-a doua domnii a lui Gheorghe Stefan (1653-1658);
-in 1675, cetatea construita
de Stefan cel Marc a fost distrusa de Dumitrascu Cantacuzino din ordinul
Portii Otomane. Renumit pentru targurile sale anuale, care aveau loc de
Sfantul Ilie (20 iulie), orasul Roman capata o dezvoltare accentuata
dupa construirea caii ferate Focsani-Roman (in anii
1869-1872);
-in prima jumatate a secolului
XX (pana in 1950), orasul Roman a fost resedinta judetului omonim, fiind
declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Monumente:
-ruinele cetatii (secolele
XIV-XVII);
-Catedrala episcopala avand
hramul „Cuvioasa Parascheva“ (sau „Sfanta Vineri“), ctitorie din
1542 a domnului Petru Rares si terminata in 1550 de fiul sau, Ilias (cu unele
modificari din secolele XVII-XVIII si reparata in 1805), a fost ridicata pe
locul unei vechi biserici construita de Roman I sau Alexandru cel Bun la
sfarsitul secolului XIV-inceputul secolului XV si zugravita in 1415 de
Nichita si Dobre. Biserica actuala pastreaza picturi murale datand
din secolul XVI. In vechea biserica a fost inmormantata Doamna
Anastasia, sotia lui Roman I si mama lui Alexandru cel Bun.
Clopotnita dateaza dinainte de 1786;
-biserica avand hramul „Precista Mare sau
„Adormirea Maicii Domnului“, construita in anii 1568-1569 prin grija
Doamnei Ruxandra, sotia lui Alexandru Lapusneanu, refacuta in perioada
1753-1754 de episcopul Ioanichie pe cheltuiala domnului
Constantin (Cehan) Racovita, reparata in 1787 si refacuta din nou in
1836. Acoperisul si turlele au fost reconstruite de catre egumenul Macarie Basarabeanul dupa avariile provocate de cutremurul din 1838;
-biserica Alba-Domneasca, avand
hramul „Sfintii Voievozi“, ctitorie din anii 1611-1615 a
domnului Stefan Tomsa II, s-a ruinat la mijlocul secolului XVII, pe
locul ei zidindu-se o noua biserica in 1695 prin osardia spatarului Vasile Cantacuzino,
care are o frumoasa capeteasma din lemn, datand din 1913. Biserica a fost
reparata in anii 1911 (cand i s-a adaugat si pridvorul) si 1928;
-biserica avand
hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in 1609 pe locul
unei vechi biserici armenesti ce data din 1551, a fost restaurata in 1868. Biserica pastreaza un evangheliar scris in 1265;
-biserica cu hramul „Precista Mica”
sau „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului“ a fost zidita in anii 1791-1826 pe
locul uneia din lemn construita la mijlocul secolului XVIII de preotul Ionita. Biserica
actuala, cu unele adaugiri din 1855, a fost reparata in 1867 si restaurata in
1945; biserica avand hramul „Sfantul
Nicolae“, zidita in anii 1747-1770
(pe locul uneia din lemn din secolul XVII) si reparata in 1810;
-biserica „Sfantul Gheorghe“, construita
in perioada 1843-1847 (pe locul uneia din 1790) si reparata in anii
1927-1929;
-alte monumente de interes cultural
si turistic sunt: Casa vornicului Grigore Done (1828); hanul Episcopiei (1752);
hanul lui Grigore Done (1830); Casa lui Iancu Teodoru (1850); statuia domnului
Roman I, dezvelita la 31 mai 1992.
Targu-Neamt
- oras in judetul Neamt, situat in partea de nord a
Subcarpatilor Neamtului, in Depresiunea Neamt, la 425- 450 m altitudine, la
poalele de sud ale culmii Plesu, pe raul Neamt (numit local Ozana), la 44 km nord de
municipiul Piatra-Neamt;
-populatie: 22230 locuitori (l iulie
2001): 10765 de sex masculin si 11465 feminin;
-suprafata: 7,89 km2;
densitatea: 2867 locuitori/km2;
-cai de comunicatie: nod rutier:
Edificii culturale:
-Muzeul de istorie si
etnografie (1957), cunoscut si sub numele de
Muzeul mestesugurilor;
-Casele memoriale „Veronica
Micle“ (in care a locuit poeta) la Targu-Neamt si „Ion Creanga“ (in Humulesti).
Istoric:
-cele mai vechi urme de locuire
descoperite in arealul orasului dateaza din Neolitic, dar au fost
scoase la iveala si vestigii din perioadele dacica si prefeudala;
-localitatea apare consemnata,
pentru prima oara, cu denumirea de „Neamtul in munti“, pe o
lista ruseasca cu orasele din Moldova (intocmita in perioada
1387-1392). Ea s-a dezvoltat si a avut o faza de inflorire, in special
dupa construirea cetatii Neamt, in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391),
cand a fost un important punct de vama pentru comertul cu vite intre
Moldova si Transilvania, precum si un activ centru mestesugaresc;
-Cetatea Neamt apare mentionata
documentar prima oara la 3 februarie 1395, iar localitatea Targu-Neamt,
intr-un document emis in 1408 de domnul Alexandru cel Bun, in care se
consemneaza existenta aici a unui punct de vama pentru vanzarea vitelor ;
-la mijlocul secolului XV, orasul
stagneaza din cauza pierderii functiei de aparare ca urmare a distrugerii
cetatii. Situata pe o stanca din partea de sud a culmii
Plesu, pe locul unei probabile cetati mai vechi (dacica
sau romano-slava);
-Cetatea Neamt (de plan patrulater
neregulat, 47 x 38 m), importanta fortareata in sistemul de aparare a Moldoveiin Evul Mediu, a fost refacuta, amplificata si intarita de catre Stefan cel Mare in
anii 1475-1476, cand zidurile vechi au fost
inaltate pana la 20 m si ingrosate pana la 3-4 m. Tot atunci s-au
construit bastioane semicirculare si s-a
sapat un sant adanc in jurul cetatii,
peste care s-a realizat un pod de acces din piatra, de 8 m inaltime, sustinut de noua stalpi puternici;
-in anii 1645-1646, domnul Vasile Lupu a supus cetatea unor noi lucrari de refacere si transformare. Datorita puternicelor sale
fortificatii, precum si pozitiei greu accesibile, Cetatea Neamt nu a putut fi cucerita niciodata (in 1395 a fost asediata fara succes de trupele lui Sigismund de Luxembourg, regele Ungariei, in 1476 ostile turcesti comandate de Mahomed II au incercat in zadar s-o cucereasca, iar in 1691, cetatea a fost aparata eroic de un numar restrans de vanatori impotriva asaltului ostilor polone, conduse de
Ioan (Jan) Sobieski;
-in 1718, Cetatea Neamt a fost incendiata
de domnul Mihai Racovita din ordinul Portii Otomane, data dupa care a
cazut in ruina, iar orasul a inceput sa decada din cauza mutarii
centrului de greutate de la Targu-Neamt la Piatra-Neamt;
-in anii 1749-1870, orasul Targu-Neamt
s-a aflat in proprietatea Manastirii Neamt,
perioada in care si-a pierdut functia
administrativa, ramanand intr-o stare de izolare;
-in 1866, Cetatea Neamt a fost
declarata monument istoric, iar dupa anul 1960 s-au efectuat ample
lucrari de restaurare si consolidare, ce i-au redat maretia de
odinioara;
-in prezent, orasul Targu-Neamt are
in subordine administrativa 3 localitati componente: Blebea,
Humulesti, Humulestii Noi.
Monumente:
-ruinele Cetatii Neamt;
-bisericile cu hramurile „Sfantul Dumitru“-Domneasca
(ctitorie din 1634 a lui Vasile Lupu,
terminata in 1661 de fiul sau, Stefanita Lupu) si „Sfantul Gheorghe“
(1808, cu pridvor adaugat in 1832);
-biserica romano-catolica
avand hramul „Sfanta Treime“(secolul XVII); Sinagoga (inceputul secolului XIX);
cladirea fostei Scoli domnesti (1852);
-Monumentul inchinat eroilor cazuti in primul razboi
mondial;
-in satul Blebea se afla
o biserica din lemn cu hramul „Sfantul Gheorghe“
(1836-1841, reparata in 1893), iar in localitatea
componenta Humulesti, casa memoriala „Ion
Creanga“, in care s-a nascut si a copilarit marele povestitor;
-orasul Targu-Neamt este un important
centru turistic si punct de plecare spre manastirile Agapia, Varatec,
Neamt, Horaita s.a.
|