Bicaz

- oras in judetul Neamt, situat la poalele Muntilor Ceahlau, la 432 m altitudine, la confluenta raului Bicaz cu Bistrita, la 28 km vest de municipiul Piatra-Neamt;

-populatie: 8930 locuitori (1 iul. 2001): 4399 de sex masculin si 4531 feminin;

cai de comunicatie: punct final de cale ferata si nod rutier;

-aici se afla barajul lacului de acumulare Izvoru Muntelui si hidrocentrala „Stejarii“ (210 MW), intrata in functiune in 1960.

Edificii culturale:

 In cladirea fostului Teatru, construita in 1909 dupa planurile arhitectului Carol Zane, se afla Muzeul de Istorie si Arheologie (inaugurat in 1959), cu exponate care ilustreaza locuirea vaii Bistritei din Paleolitic si pana in zilele noastre. Din 1992, Muzeul cuprinde si o sectie de etnografie.

Istoric:

-veche asezare rurala (mentionata intr-un act emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625), localitatea apare consemnata ca targ intr-un hrisov domnesc din 8 mai 1855, iar la 26 august 1960 este declarata oras. In prezent, orasul Bicaz are in subordine administrativa 3 localitati componente (Capsa, Dodeni, Izvoru Muntelui) si 3 sate (Izvoru Alb, Potoci, Secu).

Piatra-Neamt

- municipiu in nord-estul Romaniei, resedinta a judetului Neamt, situat in partea de nord-vest a Depresiunii Cracau-Bistrita, pe terasele de pe stanga raurilor Bistrita si Cuejd, la 311-345 m altitudine, la poalele culmilor Cozlala nord (650 m altitudine), Pietricica la est (586 m) si Cernegurala sud-vest (852 m);

-populatie: 123966 locuitori (l iulie 2001): 59803 de sex masculin si 64163 feminin;

-suprafata: 17 km²; densitatea: 7357 locuitori/km2;

-cai de comunicatie: statie de cale ferata (inaugurata in 1885) si nod rutier;

Edificii culturale:

-Teatrul „Tineretului“ (fondat la 2 octombrie 1958);

-Biblioteca judeteana „G.T. Kirileanu“ (1956), cu 235657 volume (1994);

-Complexul muzeal judetean Neamt (1934), cu sectii de arheologie, istorie, arta si etnografie;

-Muzeul de istorie si arheologie, cu peste 100000 de piese (colectie de vase ceramice neolitice, apartinand culturilor Precucuteni si Cucuteni, materiale arheologice din perioada civilizatiei dacice- secolele I i.Hr.-III d.Hr. si din Evul Mediu);

-Muzeul de Arta, cu colectii de pictura, grafica si tapiserii (N.Tonitza, A.Baesu, L.Vorel, C.D. Stati, Aurelia Ghiata s.a.);

-Muzeul de etnografie cu exponate din zona Neamt;

-Muzeul de stiintele naturii (1960), cu o colectie de pesti fosili (proveniti, in cea mai mare parte, din depozitele fosilifere din preajma municipiului), unica in Romania;

-Casa prozatorului Calistrat Hogas, datand din 1880, in care s-a amenajat un muzeu memorial, in 1969;

-Festival international, anual, de teatru (din 1985);

-Concurs international, anual, de bridge (din 1984);

-Festival folcloric, anual, cu masti, de datini si obiceiuri de iarna;

-Bienala de arta plastica „Lascar Vorel“;

Turism:

-Parcul Cozla, amenajat la sfarsitul secolului XIX pe pantele Dealului Cozla.

-municipiul Piatra-Neamt este un important centru turistic al Moldovei centrale;

-puncte fosilifere (pe culmile Pietricica si Cernegura) si rezervatie geologica (caldarile de pe Cozla numite si Caldarile Uriesilor).

Istoric:

-municipiul Piatra-Neamt s-a dezvoltat si a evoluat in aria unor vechi vetre de locuire, datand din Paleoliticul superior (asezarea de la Poiana Ciresului), Neolitic (vestigiile materiale de tip Precucuteni si Cucuteni A, descoperite la Valeni si Batca Doamnei) si din Epocile bronzului si fierului, descoperite (1959) in cartierul Ciritei (necropola cu inventar alcatuit din ceramica cu toarte, avand proeminente zoomorfe stilizate in buton sau creasta, vetre din piatra de rau s.a.);

-pe un pinten al Culmii Cernegura, in locul numit Batca Doumnei, au fost descoperite (1957-1970) vestigiile unei cetati geto-dacice, fortificate, al carei inceput se plaseaza in a doua jumatate a secolului II i.Hr. si se sfarseste in jurul anului 106 d.Hr;

-mentionata documentar in scrierile lui Ptolomeu (secolului II). cu numele Petrodava, cetatea apare consemnata ulterior pe hartile Daciei, intocmite de Johann Schott (1513), Abraham Ortelius (1570), Domingo Estruc (1832). Cetatea geto-dacica, cu ziduri din piatra, groase de 3,5 m, dublate de santuri si valuri de pamant, cuprindea in interiorul ei locuinte si doua sanctuare de tipul celor de la Sarmizegetusa. Inventarul gasit aici este alcatuit din ceramica dacica, elenistica si romana, unelte si arme din fier, fibule si podoabe din bronz, o fructiera, o oenochoe din bronz aurit s.a;

-prima mentiune documentara a localitatii Piatra-Neamt apare in perioada 1387-1392, cu numele Rumena (Piatra), intr-o lista rusa (Lista oraselor valahe de la Dunare). Acest document este controversat;

-un alt document, datat 30 ianuarie 1395, face referire la localitatea Piatra („ca loc de redactare a unui act emis in «Satul lui Craciun», referitor la  gratierea nobilului Ladislau de Losoncz de catre regele ungur Sigismund I de Luxemburg, aflat in campanie impotriva Moldovei“);

-intr-un document romanesc de cancelarie, din 31 iulie 1431, este amintit faptul ca „o biserica din Piatra“ a fost daruita de domnul Alexandru cel Bun Manastirii Bistrita, impreuna cu „casa lui Craciun din Piatra“ (casa unui feudal local care, probabil, stapanea targul). Actul anterior, din 11 iulie 1428, referitor la acelasi eveniment (consemnat in documentul din 31 iulie 1431) s-a dovedit a fi un fals vehiculat in a doua jumatate a secolului XVI. Asa se explica mentionarea asezarii cu numele Targul de la Piatra lui Craciun in 1431 si apoi cu cel de Piatra lui Craciun (25 ianuarie 1446, 20 iulie 1453, 1462, 20 aprilie 1491);

-in 1446, localitatea apare consemnata in documente ca asezare cu o curte domneasca si o biserica, iar in 1453 capata statut de targ domnesc, pe care il mentine pana in 1797. In anul 1491, Stefan cel Mare a construit aici o noua Curte Domneasca, iar in anii 1497-1499 a ridicat biserica si turnul-clopotnita. Curtea Domneasca de la Piatra a continuat sa fie mentionata in documente in anii 1552, 1570, 1594 impreuna cu ocolul pe care-l administra, alcatuit din 31 de sate si mosii (cel mai mare din Moldova);

-la sfarsitul secolului XVII, localitatea Piatra figura ca oras, iar in secolul XVIII era un important centru comercial al Moldovei;

-la numele Piatra s-a adaugat cel deNeamt (devenind Piatra-Neamt) pentru a-l deosebi de alte localitati din tara care purtau numele „Piatra“. La mijlocul secolului XIX, in perimetrul orasului au fost incluse satele Maratei si Darmanesti, iar in 1925 au fost incorporate satele Sarata, Vanatori si Cindia (azi cartiere);

-in octombrie 1894, la Piatra-Neamt a fost introdus iluminatul electric. Declarat municipiu la 17 februarie 1968, Piatra-Neamt are in subordine administrativa 3 localitati componente: Ciritei, Doamna si Valeni.

Monumente:

-ruinele cetatii geto-dacice de la Batca Doamnei;

-Curtea Domneasca a lui Stefan cel Mare (1491); biserica avand hramul „Sfantul Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, construita intre 15 iulie 1497 si 11 noiembrie 1498, pastreaza, pe fatade, o bogata decoratie de caramizi aparente, smaltuite, in diferite tonalitati de galben si verde, in alternanta cu discuri de ceramica smaltuita;

-Turnul-clopotnita sau Turnul lui Stefan, situat alaturi de biserica, a fost construit in 1499 din piatra bruta (terminat la 24 octombrie 1499). Initial, turnul avea 19 m inaltime, dar la sfarsitul secolului XIX i s-a adaugat un etaj (pentru a servi ca foisor de foc), iar in 1920 a fost montat un ceas cu patru cadrane;

-bisericile cu hramurile „Sfanta Parascheva“ (1618), „Buna Vestire“ (1740, refacuta in 1828, cu pridvor adaugat in 1915), „Nasterea Maicii Domnului“ (secolul XVIII), „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (secolul XVIII), „Adormirea Maicii Domnului“ (secolul XIX), „Sfantul Gheorghe“ (sfintita in 1832), „Trei Ierarhi“ (1837-1847), „Sfintii Voievozi“ (secolului XIX), „Sfanta Parascheva“ (1995-1996);Sinagoga (secolul XVI, recladita in 1767);

-bisericile din lemn cu hramurile „Sfanta Troita“ (1764-1769) a fostului schit Cozla-Draga, „Adormirea Maicii Domnului“ (1776, cu un pridvor adaugat in 1903 si altul in 1930), „Buna Vestire“ (1787);

-case vechi (Casa Paharnicului, 1835, azi berarie; casa de lemn „Hausschild“, 1840; casa lui Calistrat Hogas, 1880; casa fostei Preturi, 1911, azi Muzeu de istorie); cladirea Teatrului (1935);

-statuile lui Stefan cel Mare (dezvelita la 26 ianuarie 1974) si Mihail Kogalniceanu; bustul maresalului Ion Antonescu (dezvelit la 12 noiembrie 1994);

-in localitatea componenta Valeni se afla biserica din lemn, cu hramul „Schimbarea la Fata“ (1774), a fostului schit Valeni, iar in localitatea componenta Doamna exista biserica „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“ (1790) a schitului Doamna;

Roman

- municipiu in judetul Neamt, situat in culoarul Siretului, pe stanga raului Moldova, la 3 km amonte de confluenta cu Siretul, la 200 m altitudine, la 45 km est de municipiul Piatra-Neamt; -populatie: 80823 locuitori (l iulie 2001): 39 473 de sex masculin si 41350 feminin;

-suprafata: 13,8 km²; densitatea: 5946 locuitori/km².;

-statie de cale ferata (inaugurata la 15 decembrie 1872) si nod rutier;

Edificii culturale:

-Centru de ceramica populara (oale si strachini ornamentate cu motive geometrice sau florale de culoare verde deschis sau brun pe fond alb);

-Muzee de istorie, de arta si de stiintele naturii;

-Institut Teologic Franciscan;

-la Roman s-a nascut celebrul dirijor Sergiu Celibidache (1912-1996), in casa caruia functioneaza astazi Liceul de Arta.

Istoric:

-cele mai vechi urme ale activitatii umane, scoase la iveala de sapaturile arheologice, dateaza din Paleolitic si Neolitic, peste care s-au suprapus vestigiile unei asezari din Epoca bronzului si din perioada secolului I d.Hr.

-istoricul si umanistul italian Antonio Bonfini (istoriograf al lui Matia Corvin) considera (in lucrarea sa „Rerum Ungaricarum decades”) ca aceasta localitate a fost intemeiata de romani, numind-o Forum Romanom, iar istoricul grec Dionisie Fotino (stabilit in secolul XIX la Curtea domnului Ioan Caragea, ca al doilea secretar) aminteste intr-una dintre lucrarile sale ca „orasul dateaza din timpul imparatului roman Caracalla, care a trimis aici o colonie romana“. Cu toate aceste supozitii, Roman este o asezare veche, unii istorici romani considerand-o anterioara intemeierii statului feudal Moldova, argumentand ca „orasul ar fi purtat numele Sanmedru“;

-Nicolae Iorga si A.D.Xenopol considera ca asezarea a fost fundata de Roman I (domn al Moldovei in anii 1391-1394), al carui nume il si poarta azi. Acesta a construit la sfarsitul secolului XIV o cetate din pamant si lemn, amintita documentar in 1392, in jurul careia au venit si s-au stabilit o serie de negustori si mestesugari, al caror numar a crescut repede, punandu-se bazele unui targ la marginea cetatii;

-localitatea apare mentionata documentar, pentru prima oara, cu numele Targul lui Roman pe Moldova, intr-o lista cu orase alcatuita in perioada 1388-1391, dar primul document local care consemneaza orasul cu numele Roman este uricul din 30 martie 1392 emis in „cetatea noastra“ si semnat de domnul Roman I, tatal lui Alexandru cel Bun;

-in 1410, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, la Roman a fost stabilit sediul unei Episcopii care exista si in prezent;

-localitatea Roman a fost distrusa in mare parte (inclusiv cetatea construita de Roman I) prin incendiere, la 7 decembrie 1467, de catre armatele comandate de Matia Corvin, aflate intr-o expeditie in Moldova;

-intr-o cronica a sa, Grigore Ureche consemneaza ca: „... trecandu muntele, au trecut la Trotus, de unde luand drumul, au sosit la Roman, noiembrie 29, si acolo s-au odihnit pana in a saptea zi, pradand si tacuind, iar a opta zi, dichembrie 7, au ars targul Romanului“;

-asezarea a fost refacuta ulterior de Stefan cel Mare, care de altfel incepuse construirea unei puternice cetati din piatra, in 1466 (terminata in 1483), pe care a numit-o Cetatea noua a Rumanului sau Smedemvo (azi cartier al orasului cu numele Smirodava), cu rol de avanpost al Sucevei;

-in timpul domniei lui Stefan cel Mare, Roman a fost nu numai un puternic centru militar si religios (Episcopia de aici capatand mai multe privilegii), ci si unul dintre cele mai importante asezari urbane ale Moldovei, in care existau numeroase bresle (blanari, croitori, curelari, ciubotari, barbieri etc.);

-in secolele XVI-XVIII, activitatea mestesugareasca fost amplificata de dezvoltarea comertului, impulsionata si de stabilirea aici a unui numar insemnat de armeni si sasi, prin intermediul carora legaturile comerciale s-au extins foarte mult;

-in secolului XVII, orasul Roman este mentionat ca resedinta domneasca in timpul celei de-a doua domnii a lui Gheorghe Stefan (1653-1658);

-in 1675, cetatea construita de Stefan cel Marc a fost distrusa de Dumitrascu Cantacuzino din ordinul Portii Otomane. Renumit pentru targurile sale anuale, care aveau loc de Sfantul Ilie (20 iulie), orasul Roman capata o dezvoltare accentuata dupa construirea caii ferate Focsani-Roman (in anii 1869-1872);

-in prima jumatate a secolului XX (pana in 1950), orasul Roman a fost resedinta judetului omonim, fiind declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Monumente:

-ruinele cetatii (secolele XIV-XVII);

-Catedrala episcopala avand hramul „Cuvioasa Parascheva“ (sau „Sfanta Vineri“), ctitorie din 1542 a domnului Petru Rares si terminata in 1550 de fiul sau, Ilias (cu unele modificari din secolele XVII-XVIII si reparata in 1805), a fost ridicata pe locul unei vechi biserici construita de Roman I sau Alexandru cel Bun la sfarsitul secolului XIV-inceputul secolului XV si zugravita in 1415 de Nichita si Dobre. Biserica actuala pastreaza picturi murale datand din secolul XVI. In vechea biserica a fost inmormantata Doamna Anastasia, sotia lui Roman I si mama lui Alexandru cel Bun. Clopotnita dateaza dinainte de 1786;

-biserica avand hramul „Precista Mare sau „Adormirea Maicii Domnului“, construita in anii 1568-1569 prin grija Doamnei Ruxandra, sotia lui Alexandru Lapusneanu, refacuta in perioada 1753-1754 de episcopul Ioanichie pe cheltuiala domnului Constantin (Cehan) Racovita, reparata in 1787 si refacuta din nou in 1836. Acoperisul si turlele au fost reconstruite de catre egumenul Macarie Basarabeanul dupa avariile provocate de cutremurul din 1838;

-biserica Alba-Domneasca, avand hramul „Sfintii Voievozi“, ctitorie din anii 1611-1615 a domnului Stefan Tomsa II, s-a ruinat la mijlocul secolului XVII, pe locul ei zidindu-se o noua biserica in 1695 prin osardia spatarului Vasile Cantacuzino, care are o frumoasa capeteasma din lemn, datand din 1913. Biserica a fost reparata in anii 1911 (cand i s-a adaugat si pridvorul) si 1928;

-biserica avand hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in 1609 pe locul unei vechi biserici armenesti ce data din 1551, a fost restaurata in 1868. Biserica pastreaza un evangheliar scris in 1265;

-biserica cu hramul „Precista Mica” sau „Intrarea in Biserica a Maicii Domnului“ a fost zidita in anii 1791-1826 pe locul uneia din lemn construita la mijlocul secolului XVIII de preotul Ionita. Biserica actuala, cu unele adaugiri din 1855, a fost reparata in 1867 si restaurata in 1945; biserica avand hramul „Sfantul Nicolae“, zidita in anii 1747-1770 (pe locul uneia din lemn din secolul XVII) si reparata in 1810;

-biserica „Sfantul Gheorghe“, construita in perioada 1843-1847 (pe locul uneia din 1790) si reparata in anii 1927-1929;

-alte monumente de interes cultural si turistic sunt: Casa vornicului Grigore Done (1828); hanul Episcopiei (1752); hanul lui Grigore Done (1830); Casa lui Iancu Teodoru (1850); statuia domnului Roman I, dezvelita la 31 mai 1992.

Targu-Neamt

- oras in judetul Neamt, situat in partea de nord a Subcarpatilor Neamtului, in Depresiunea Neamt, la 425- 450 m altitudine, la poalele de sud ale culmii Plesu, pe raul Neamt (numit local Ozana), la 44 km nord de municipiul Piatra-Neamt;

-populatie: 22230 locuitori (l iulie 2001): 10765 de sex masculin si 11465 feminin;

-suprafata: 7,89 km²; densitatea: 2867 locuitori/km²;

-cai de comunicatie: nod rutier:

Edificii culturale:

-Muzeul de istorie si etnografie  (1957), cunoscut si sub numele de Muzeul mestesugurilor;

-Casele memoriale „Veronica Micle“ (in care a locuit poeta) la Targu-Neamt si „Ion Creanga“ (in Humulesti).

Istoric:

-cele mai vechi urme de locuire descoperite in arealul orasului dateaza din Neolitic, dar au fost scoase la iveala si vestigii din perioadele dacica si prefeudala;

-localitatea apare consemnata, pentru prima oara, cu denumirea de „Neamtul in munti“, pe o lista ruseasca cu orasele din Moldova (intocmita in perioada 1387-1392). Ea s-a dezvoltat si a avut o faza de inflorire, in special dupa construirea cetatii Neamt, in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), cand a fost un important punct de vama pentru comertul cu vite intre Moldova si Transilvania, precum si un activ centru mestesugaresc;

-Cetatea Neamt apare mentionata documentar prima oara la 3 februarie 1395, iar localitatea Targu-Neamt, intr-un document emis in 1408 de domnul Alexandru cel Bun, in care se consemneaza existenta aici a unui punct de vama pentru vanzarea vitelor ;

-la mijlocul secolului XV, orasul stagneaza din cauza pierderii functiei de aparare ca urmare a distrugerii cetatii. Situata pe o stanca din partea de sud a culmii Plesu, pe locul unei probabile cetati mai vechi (dacica sau romano-slava);

-Cetatea Neamt (de plan patrulater neregulat, 47 x 38 m), importanta fortareata in sistemul de aparare a Moldoveiin Evul Mediu, a fost refacuta, amplificata si intarita de catre Stefan cel Mare in anii 1475-1476, cand zidurile vechi au fost inaltate pana la 20 m si ingrosate pana la 3-4 m. Tot atunci s-au construit bastioane semicirculare si s-a sapat un sant adanc in jurul cetatii, peste care s-a realizat un pod de acces din piatra, de 8 m inaltime, sustinut de noua stalpi puternici;

-in anii 1645-1646, domnul Vasile Lupu a supus cetatea unor noi lucrari de refacere si transformare. Datorita puternicelor sale fortificatii, precum si pozitiei greu accesibile, Cetatea Neamt nu a putut fi cucerita niciodata (in 1395 a fost asediata fara succes de trupele lui Sigismund de Luxembourg, regele Ungariei, in 1476 ostile turcesti comandate de Mahomed II au incercat in zadar s-o cucereasca, iar in 1691, cetatea a fost aparata eroic de un numar restrans de vanatori impotriva asaltului ostilor polone, conduse de Ioan (Jan) Sobieski;

-in 1718, Cetatea Neamt a fost incendiata de domnul Mihai Racovita din ordinul Portii Otomane, data dupa care a cazut in ruina, iar orasul a inceput sa decada din cauza mutarii centrului de greutate de la Targu-Neamt la Piatra-Neamt;

-in anii 1749-1870, orasul Targu-Neamt s-a aflat in proprietatea Manastirii Neamt, perioada in care si-a pierdut functia administrativa, ramanand intr-o stare de izolare;

-in 1866, Cetatea Neamt a fost declarata monument istoric, iar dupa anul 1960 s-au efectuat ample lucrari de restaurare si consolidare, ce i-au redat maretia de odinioara;

-in prezent, orasul Targu-Neamt are in subordine administrativa 3 localitati componente: Blebea, Humulesti, Humulestii Noi.

Monumente:

-ruinele Cetatii Neamt;

-bisericile cu hramurile „Sfantul Dumitru“-Domneasca (ctitorie din 1634 a lui Vasile Lupu, terminata in 1661 de fiul sau, Stefanita Lupu) si „Sfantul Gheorghe“ (1808, cu pridvor adaugat in 1832);

-biserica romano-catolica avand hramul „Sfanta Treime“(secolul XVII); Sinagoga (inceputul secolului XIX); cladirea fostei Scoli domnesti (1852);

-Monumentul inchinat eroilor cazuti in primul razboi mondial;

-in satul Blebea se afla o biserica din lemn cu hramul „Sfantul Gheorghe“ (1836-1841, reparata in 1893), iar in localitatea componenta Humulesti, casa memoriala „Ion Creanga“, in care s-a nascut si a copilarit marele povestitor;

-orasul Targu-Neamt este un important centru turistic si punct de plecare spre manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Horaita s.a.