AgendaTuristica.ro
Ghidul vacantelor reusite

Cazare Romania 2012 / Prima pagina      Alba      Pesteri Alba

Pesteri in judetul Alba

Complexul carstic Scarisoara

-reprezinta o interesanta rezervatie speologica, cu o suprafata de 200 ha, in Muntii Apuseni. Acest complex este reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara. La Cota 1200 m, pe culmea impadurita a platoului Scarisoara-Ocoale, se afla un aven lung cu deschidere de 60 m diametru, unde coboara un put gigantic, adanc de 50 m, ce reprezinta poarta larga a pesterii.

-in grota, sub bolta impozanta din Sala Mare, izbeste aerul umed, iar sub picioare se simte blocul de gheata fosila, pastrat din vremuri vechi- de 3000 de ani, conform unor studii amanuntite.

-coborand o panta de gheata, se deschide o lume feerica, luminata de tortile care dezvaluie frumusetea subterana.

-cercetarile au scos la iveala fosile de capra neagra (Rupicapra rupicapra), dovada a existentei acestui animal pe meleagurile Muntilor Apuseni.

-in vecinatatea ghetarului de la Scarisoara, la o altitudine mai mica se afla Pestera Pojarul Politei.

 

Pestera Pojarul Politei

-constituie o interesanta rezervatie speologica, exploatata din anul 1949, cu o mare varietate de forme cristalizante ale calcitei si face parte din Complexul Carstic Scarisoara.

-candva aici traia ursul de pestera (Ursus speleus). Frumusetea galeriilor, salilor, concretiunilor, cristalelor de calcite, uluieste la tot pasul.

-remarcabile raman “Galeria strugurilor”, “Cascada alba”, “Claia de fan”-una dintre cele mai gigantice concretiuni stalagmitice din Romania.

-datorita frumusetii naturale, Complexul Carstic este propus pentru a fi inclus in viitorul Parc National din Muntii Apuseni.

 

Ghetarul de la Vartop

-este o rezervatie speologica, cu o suprafata de 125 ha, situata in Muntii Apuseni, la o altitudine de 1300 m, unde se afla Pestera lui Oneata, descoperita pe Valea Garda in 1965. Se afla in apropiere de comuna Arieseni.

-in afara de formatiuni stalagmitice au fost descoperite ca si la Scarisoara, asa numitele “perle de caverna” (perle cu lacas), formatiuni concretionale din calcite.