PESTERI IN JUDETUL MEHEDINTI

Pestera Topolnita

-se gaseste in Podisul Mehedinti in apropierea comunelor Ciresu si a satelor Jupanesti si Marga. Cu o lungime de 10700 m (circa 100 ha) reprezinta a doua pestera ca marime din tara, dupa Pestera Vantului.

-in apropierea comunei Ciresu, Valea Topolnitei dispare in fata unei imense arcade denumita “Poarta Proscaului” pentru a reapare dupa 800 m de sub o alta arcada, nu mai putin impresionanta, “Gaura lui Ciocarlie”.

-asadar, apele disparute in subteran au sapat in calcarul Dealului Proscaului, dand nastere pesterii. Gurile pesterii erau cunoscute de multa vreme de localnici, care nu credeau ca au vreo legatura intre ele.

-fenomenul carstic a atras cercetatorii inca din anul 1880. Pentru a ajunge la pestera se merge pe firul apei care se gatuie continuu pe masura ce avanseaza, iar peretii de calcar devin tot mai abrupti. La un moment dat, valea se infunda si se deschide uriasa gura a pesterii, inalta de 50 m.

-drenata de apele ce se pierd sub Dealul Proscaului, Pestera Topolnita reprezinta un complex de galerii cu etaje care se intretaie si se suprapun in spirale gigantice formand vai, puturi si sifoane.

-lacurile, diferite ca marime, intrerup pe alocuri cursul subteran al apei. Etajul inferior este in permanenta strabatut de cursul de apa in timp ce al doilea etaj este inundat doar de viituri si are un caracter subfosil.

-pe intreaga sa suprafata pestera adaposteste stalagmite- lumanari inalte si de 8 m, stalactite si coloane, draperii si vai translucide din calcite de un alb imaculat.

Pestera lui Epuran

-se gaseste in apropierea localitatii Jupanesti, comuna Ciresu din Podisul Mehedinti., componenta a complexului carstic al Proscaului.

-intrarea este greu de gasit si duce direct in prima sala, unde putem admira resturi de ceramica, oase de animale domestice. Spre est coboram printr-o galerie pana la o stramtoare denumita “Stramtoarea Sperantei” si de aici se parcurg taras alte stramtori pana la “Sala dintre Stramtori”, apoi la “Sala Blocurilor Uriase” cu multiple concretiuni. In continuare se patrunde in “Sala ursilor”, una dintre cele mai mari sali de pesteri, de aproape 60 mp, cu schelete de Ursus spelaeus.

-din “Sala prabusirilor” se trece prin cea mai neplacuta parte a pesterii “Catacomba innamolita” si se ajunge la “Galeria placilor de namol”, iar in ultima parte prezinta un perete dantelat din calcite denumit “Zidul chinezesc”. Majoritatea salilor poarta denumiri sigestive precum: “Fundatura cu prabusiri”, “Portita comorilor”, “Galeria comorilor”, “Galeria cu bazine”, “Feeria apelor” etc.

-lungimea pesterii depaseste 1.000 m si ocupa o suprafata in medie de 100 ha. Asemanatoare cu Pestera Topolnitei, prezinta o mare valoare stiintifica, motiv pentru care a fost declarata monument al naturii.

Pestera Cioaca cu brebenei

-este situata in zona subcarpatica a Muntilor Mehedinti, in bazinul superior al Motrului, nu departe de Pestera Closani.

-pestera este formata in cea mai mare parte din numeroase formatiuni de coralite, helictite si stalagmite care ii sporesc frumusetea. Helictitele din tavanul “Salii Mari” sunt unice in tara ca numar, varietate si frumusete.

-exista si o bogata fauna cu troglobionte si endemisme, ca: Saphrochaeta oltenica, Davalius spinifer, Centromerus europaeus etc.